blog demisec cu note fine de tehnologie

Urmăriți-mă pe Instagram și pe YouTube!

Aventura mea la ANAF

Clock icon

9 Dec 2010

Tag icon

EXPERIENȚE, GÂNDURI

Comments icon

33 comentarii

“Radu, ai nevoie de o adeverinţă de venit pe ultimii 5 ani. O iei de la ANAF-ul din sectorul tău”.

Cu aceste cuvinte drept moto, m-am dus mândru şi voios la impozitele de la sectorul 4, undeva la Brâncoveanu. Intru înăuntru gata să dau piept cu bugetărimea din administraţia pe care am înjurat-o de atâtea ori pe blog, convins că voi da numai de oameni înţelegători şi rezolvări rapide ale problemei. Yeah right!

Merg la Informaţii şi spun ce doresc, adică o adeverinţă cu venitul pe ultimii 5 ani. Domnul de la ghişeu, foarte amabil de altfel, îmi spune planul. “Ai nevoie de o cerere, o iei de la Xerox” şi îmi arată spre capătul lungii încăperi, unde o doamnă butona de zor un copiator. “Apoi îţi trebuie timbre fiscale, câte unul de 2 lei pentru fiecare an pentru care faci cerere”. Timbre fiscale? Cea mai arhaică formă a birocraţiei tâmpite, coşmarul tuturor celor care au nevoie de un act, cel mai retardat mod de a plăti cumva serviciile administraţiei. Şi mie îmi trebuie cinci?!? Ştiam că se găsesc doar la Poştă, dar cine ştie unde o fi una şi dacă au timbre.

Mă simt ca un intrus într-o lume străină. Mă salvează tot domnul de la Informaţii: “vorbeşte cu paznicul…  îți vinde el“, îmi zice în şoaptă, ca să fie secretul nostru, şi-mi face cu ochiul de parcă aş fi atât de tâmpit încât să nu-mi dau seama că sunt înţeleşi între ei şi-i iese şi lui ceva. “Paznicul?”, zic.

Paznicul. Era în partea cealaltă a camerei, îl văd. “Domnul cu vestă antiglonţ, de parcă ar fi război aici în sediul la dumneavoastră?”. “Da, el”, mi se răspunde, deja pe un ton un pic nervos pentru că fac mişto de vesta paznicului. “Şi vă trebuie şi o copie după buletin”.

OK. Înarmat cu aceste indicaţii preţioase, plec la atac.

Xeroxul

La copiator ieşeau de zor foi pentru un moşuleţ. Îi spun doamnei că vreau şi eu o cerere pentru adeverinţă de venit. “Lăsaţi-mă să termin cu domnul, aveţi răbdareeee!“, îmi spune, cu e-ul final dus în sus de zici că avea un tweeter în gât. Mă uit la copiator… ieşeau foile automat din el. Mă uit la stăpâna copiatorului… nu făcea nimic, îl privea imprimând şi asculta muzica duioasă a curelelor de angrenare. Ce să termine? Ţinea de mână xeroxul, ce făcea?

Totuşi, nu e frumos să mă bag în faţă, îmi zic, și aștept să termine de copiat, pleacă moşuleţul, doamna se uită la mine şi mă întreabă pe ton arţăgos “ce doriţi?!?“, de parcă nu i-aş fi spus acum 20 de secunde pledoaria mea. Îi zic de cerere, deschide un dosar aflat în stânga ei, îmi dă una, îi dau 30 de bani, mă abţin să o întreb dacă nu putea face acest simplu gest în timp ce i se copiau moşului foile.

Paznicul

Posesorul vestei de luptă se uită pe geam la oamenii care treceau pe trotuarul de afară. Mă aplec spre el şi îl întreb dacă pot lua timbre fiscale de la el. Tresare un pic şi se uită la mine. Pare blând la faţă, genul de om de la care nu te aştepţi să dea cu bulanul în cei care nu sunt cuminţi. Îmi vorbeşte politicos “da, desigur, dar haideţi vă rog afară“. Etic. Nu le vinde în sediul ANAF, că e urât, ci afară în curte. Ca gest e ok, deşi afară e frig rău. În timp ce se ridică îmi spune “dar vedeţi că eu le dau cu 3 lei. La poştă costă 2 lei, dacă vreţi vă duceţi acolo, eu le dau cu 3 lei“. Mă aşteptam, desigur, la asta, ba chiar mi-a plăcut că mi-a spus. Evident că n-am chef şi timp de mers până la vreo Poştă, aşa că ieşim afară, îi dau 15 lei şi îmi dă 5 timbre de câte 2 lei fiecare.

După mine l-a abordat şi un cuplu care făcea aceeaşi operaţiune, deci au mai luat şi ei 10 timbre în total.

Informaţiile

Odată ce am strâns toate actele, m-am dus iarăşi la Informaţii, ca să întreb la ce ghişeu depun cererea. Îi arăt mândru cererea, timbrele şi copia după buletin. Simţeam că am biruit deja sistemul, în ciuda celor 15,6 lei cheltuiţi pentru  două foi şi 5 timbre.

Păi ce faci domle?“, îmi spune omul de la Informaţii, “n-ai zis că vrei adeverinţă pe 5 ani? Îţi trebuie 5 cereri!

Ce? “Cum, cinci cereri?!?“, zic alarmat, ştiind că biruinţa sistemului este deja undeva departe.

Da, păi… cinci ani, cinci cereri, nu?“.

Mă uit la cerere şi scria acolo “solicit pe anul ….”, fără a-mi lăsa şansa să pot scrie un interval cu liniuţă, gen 2004-2008. Era gândită pentru un singur an. Domnul de la Informaţii se uita la mine de parcă aş fi fost un idiot pentru că nu mi-am dat singur seama că am nevoie de 5 cereri pentru 5 ani. E logic, nu? Sunt un idiot. Doamne, dă-mi putere!

Xeroxul, din nou

Mă liniștesc gândindu-mă la iepuraşi zburdând prin iarbă verde, în timp ce parcurg sediul spre xeroxul de unde trebuia să mai iau încă 4 cereri tip, încercând să-mi calmez inima şi să evit un atac cerebral. Sunt prea tânăr ca să mor, prea jos în Zelist ca să-mi închei cariera aici.

La xerox era coadă şi mai mare. Nu mai rezist şi mă bag în faţă, zic direct să-mi mai dea 4 cereri. “Lucrez ceva pentru domnul, nu vedeţi?!?“, primesc iarăşi răspunsul tăios. Nu mă las şi îi spun că îmi poate da 4 foi în câteva secunde, întind banii, iau fața mea de blogger dur şi primesc cererile. Cuplul de mai devreme, care vroia aceleaşi adeverinţe ca şi mine, se uită cu chipuri uluite şi mă întreabă, cu voce tremurată “dddar de ce… trebuie cumva una pentru fiecare an?” DA!, le zic sec. Sar şi ei pe doamna de la xerox ca să le mai dea încă 8 cereri, începe scandalul mare, eu plec, după mine potopul.

Ghişeul 7

Completez cele 5 cereri cu toate datele personale posibile, inclusiv mărimea la pantof, penis şi culoarea preferată. Din moment ce mă identifică după CNP şi adresă, de ce le trebuie şi alte date? Mă duc la ghişeul 7, unde sunt eu arondat. Lipsea operatoarea. Aflu că e în arhivă şi că “vine ea…”. Apare după 3 minute, o doamnă simpatică. Îi expun problema. Suntem întrerupţi de o altă babă care vine, mă întrerupe din vorbă şi zice “pa-pa Jeni, eu am plecat!“. N-apuc să-i zic celebra replică “sper că în ***** mă-tii”, că vede timbrele mele fiscale şi zice “uite câte timbre, mi-ar trebui şi mie unul… nu dă domnul din ele?”. Ea vorbea cu doamna de la ghişeu de parcă eu n-aş fi fost acolo, ci doar timbrele mele; eu mă făceam că nu aud nimic, așa că până la urmă chiar a plecat. În *****mă-sii, sper.

Faza cea mai tare

Îmi spune Ghişeul 7: “păi ok, vreţi 2004-2008, dar pe 2009 nu?“. Îi zic că nu, din 2004 începând mi s-a cerut. “O fi, dar dacă vă trebuie de fapt 2005-2009, şi mai veniţi  o dată pe aici? Nu e păcat? Mai bine faceţi de acum încă o cerere!“. Are dreptate. Mai fac o cerere, e logic. Atacul cerebral pare tot mai logic si el.

Xeroxul, a treia oară

Mă duc, acum nu era nimeni, cer încă un tipizat, dau ultimii 30 de bani pe care îi aveam în buzunar.

Paznicul, din nou

Mai vreau un timbru, vă rog“. “Bineînţeles, dar haideţi afară!” În aia mă-tii cu afară al tău, îmi zic în cap, dar na… pare etic, ieşim afară, deşi e ger, scot banii, îmi dă timbrul, râdem, glumim, revenim în incintă.

Ghişeul 7, din nou

Se apucă doamna de procesat cererile mele. Victoria părea din nou aproape. “E o problemă…“, îmi zice. Era chiar prima cerere.

Ce problemă doamnă?“, întreb cu vocea sfârşită.

Pe 2004 n-aţi depus declaraţia de venit!“.

Ce n-am făcut?

Declaraţia de venit, da, că văd că aţi lucrat

Da, câteva luni în timpul facultăţii, mai de formă aşa, dar nu depunea firma la care am lucrat toate declaraţiile pentru mine?

Nu chiar… ei depun partea lor, dar trebuie să depuneţi şi dvs ceva… mergeţi la Informaţii şi cereţi Declaraţia 200 pentru anul 2004“.

Informaţii, a treia oară

Daţi-mi vă rog Declaraţia 200 pe anul 2004!“. Imediat, mi se spune. Pe asta o aveau, nu se lua de la xerox. Pe drumul înapoi spre ghişeul 7 mă gândesc că nici în 2006, 2007 şi 2008 n-am depus astfel de declaraţii.

Ghişeul 7, a treia oară

Doamna de la ghişeu a fost amabilă şi a lucrat în continuare la celelalte cereri ale mele în timp ce eu am luat Declaraţia 200 pe anul 2004 de la Informaţii. Am aflat ulterior că după 2004 s-a schimbat legea şi nu este nevoie să-ţi declari şi veniturile din salariu, dar în 2004 da. Aşa că îmi trec numele în declaraţie, pun și restul datelor, iar la salariu îmi spune doamna cât să scriu că am avut venituri pe acel an, că avea cifra în calculator. Am vrut să o întreb ce importanţă mai are declaraţia, din moment ce îmi spune ea cât am avut venitul. Scopul sistemului e să vadă cât declar eu versus cât declară angajatorul, ca să ne prindă cu evaziunea fiscală în traistă, dar așa ce rost mai are?

Doamna termină lucru, îmi scrie pe 6 cereri nişte numere, îmi pune 6 ștampile, semnează de 6 ori, mai pune o altă ștampilă de alte 6 ori şi mă trimite la Registratură. “Unde?“, zic eu cu voce înecată. “La registratură, ghişeul 10“.

Registratura, ghişeul 10

Nu era nimeni la coadă la ghişeu. Nu era nimeni nici în spatele ghişeului, probabil doamna fiind și ea în arhivă, o destinație turistică populară în această perioadă a anului. Apare după 2 minute, se aşează pe scaun, nu tu “bună ziua”, nu nimic, nici nu se uită la mine, îmi ia hârtiile şi se uită pe ele. Bate de 6 ori ceva în softul ei, scrie de 6 ori câte un număr de intrare, pune de 6 ori ștampila de registratură, mai pune de 6 ori o ştampilă cu data de azi, semnează de 6 ori, capsează ceva.

Îmi scrie pe un bilețel numerele de intrare pentru cereri, mi-l înmânează şi-mi spune sec “veniţi luni!”. Adică peste 6 zile, că atât durează 6 amărâte de adeverinţe. Probabil emit una pe zi. Plec, masându-mă pe tâmple și caut cea mai apropiată biserică, să pun un acatist de mulțumire că am scăpat cu viață.

***
Dincolo de aspectul amuzant al întregii operaţiuni trebuie să remarc cât de groaznic e sistemul. În loc să fac o singură cerere prin care să solicit adeverinţă de venit pe anii 2004-2009, am făcut 6 bucăţi. Iar bugetarii respectivi au muncit de 6 ori mai mult doar ca să-mi introducă cererea în sistem, urmând să treacă alte 6 zile pentru a-mi da adeverinţele. Un sistem real, reformat, mi le-ar fi dat pe loc, după ce-mi afla CNP-ul şi anii pe care vreau informaţiile.

Cine ar fi trebuit să reformeze acest sistem? Să schimbe regulile, cererile, procedura? Eu? Mama? Zoso? Paznicul cu vestă antiglonţ? Nu, tot ei, cei din spatele ghişeelor, şefii lor care ştiu exact cât durează totul. Dar ce interes ar avea, când aşa, mărindu-şi singuri volumul de muncă prin acte inutile şi proceduri lungi, au justificări pentru al 18-lea salariu, prime, sporuri de xerox şi de ghişeu şi de lumină proastă.

Întreb şi eu să mă aflu în treabă: femeia aia cu xeroxul de unde până unde are voie să aibă o afacere în interiorul unei agenţii administrative a statului? Pe paznicul care vinde timbre îl înţeleg, are salariu 780 de lei, mi-a spus că sunt mai ieftine la poştă şi cu siguranţă nu m-a silit să iau de la el. Dar femeia aia cu xeroxul, care doar ea dă nişte cereri şi formulare, ce caută acolo? Cine i-a dat voie? Cât plăteşte pt asta, unde se duc banii şi de ce? Cum fac să-mi pun şi eu xerox în toate birourile ţării, că e un business bun?

    33 comentarii

  1. PLM, inteleg ca trebuie sa depun ceva declaratie pentru 2004? Ca sa imi dau seama, tu ai mai fost intr-un sediu ANAF sau acum e prima data? Eu tin minte ca am fost o data. Poate a fost pentru declaratia aia…

    Altfel, e Romanian classic.

      (Citează)

    • Am mai fost acolo. Culmea e ca oamenii sunt mereu amabili, nu m-am plans niciodata. Procedurile insa, cozile, ghiseele la care te ploconesti…

        (Citează)

  2. politie, impozit pe venit, RAR, everything is just the same…

      (Citează)

  3. Am avut si eu treaba destul de mult pe la administratii, dar nu m-am plimbat atat intre ghisee. Intr-adevar birocratia e prea mare dar cred ca e o idee buna sa te informezi pe net inainte si sa te duci cu dosarul gata facut. De obicei pe site-urile institutiilor gasesti formularele pentru printat si lista actelor necesare.
    Eu cam asa am facut de fiecare data, si am avut de patimit doar din cauza cozilor, care sunt si ele generate de obicei de clienti (sau cum pot fi numiti)

      (Citează)

  4. Imi vajaie capul doar citind despre aceste nesfarsite plimbari de la o ghiseita la alta :)

    Dar e logic: daca s-ar instala un sistem informatizat, trei sferturi dintre angajati ar ramane fara job. Ori, asta nu e posibil in Romania, acest paradis bugetaresc.

      (Citează)

  5. Aoleu! De cate ori depun declaratia din venituri independente ma ia durerea de cap. Ma rog de vreun fost coleg de facultate care acum isi roade coatele in Administratia Financiara. Eu am patit diverse cu ei. O data era CNP-ul si numele bun, dar adresa veche (de la parinti). Au rectificat…in cele din urma.
    (ufa , am gresit id-ul de twitter: e @aradinfo..sry)

      (Citează)

  6. am scris si eu despre aceste aventuri in inima statului birocratic. desi toate injuraturile si flegmele merg spre babuinii de la ghisee, vina principala este a decidentilor platiti sa gandeasca aceste structuri. nu trebuie reinventata roata, mecanismele, softul, schemele de personal, procedurile, toate exista deja, au fost testate si corectate in democratii mai destepte ca a noastra si totusi, nimeni nu misca un deget. ne jucam prea superficial rolul de “alegator”, as adauga si de fiinta civica, sociala, adancindu`ne zilnic in mocirla.

    cu cat o sa afisam mai multi si mai clar aberatiile din sistem, cu atat sansele cresc ca ele sa fie schimbate. nu stiu daca ti-e cunoscut cazul simplificarii procedurii de eliberare a pasapoartelor, plan initiat de actualul primar al Oradiei, om nu genial dar cu ochii deschisi si sensibil la gura strazii. astfel, de cativa ani, nu mai esti oripilat sa alergi la tot felul de cozi 2-4 saptamani si ti se rezolva in cateva zile acest document. este doar un exemplu.

      (Citează)

  7. :))) :))) epic. ma simt de parca as fi citit o poveste porcoasa de-a lui Creanga. Am fost doar o data la ANAF, da atunci pentru o chestie minora (nu ca adeverinta ar fi ceva major) si a durat maxim 5 minute. Deci chiar exista asa ceva! Adica prostie muulta si incapacitate!

    Oricum, faza cu cereri, timbre, etc se practica si in alte institutii ale statului. Cand am dat de permis in interiorul cladirii unde completam actele, luam cazierul, etc, statea o doamna cu timbre, cereri, xerox, toate se vindeau la suprapret. Si era in sediul politiei. Ce lege? Ce afeceri?

      (Citează)

  8. Dacă ai un obicei de a lovi mașina, sau alții au obiceiul să îți lovească mașina e bine să ai declarația pe proprie răspundere în câteva exemplare în mașină. Nu de alta, dar la poliție când te duci te vor trimite la xerox, să iei o declarație ca să o completezi. Chiar dacă au și ei un teanc în birou.

      (Citează)

  9. mie mi-a venit scrisoare de la ANAF cu somatie sa depun declaratia de venit pe 2009. m-am dus la ghiseu, iar doamna care imi semnase somatia respectiva se uita ciudat la mine si imi spune ca am venit degeaba, ca n-am nimic de completat… si atunci de ce mi-a mai trimis somatia?

      (Citează)

  10. si eu care credeam ca am patit-o!
    http://urobores.blogspot.com/2010/12/bine-ati-venit-in-lumea-lui-kafka.html

    dar vad ca ai avut mai mult de tras ca mine :)))

      (Citează)

  11. Formidabila scriere dar tragic ca trebuie sa ne lovim de birocratie.
    Nu pot totusi sa nu ma intreb: “….. inclusiv mărimea la pantof, penis şi culoarea preferată……. ” – care e marimea la pantofi si culoarea preferata :-P

      (Citează)

  12. Nu stiu de ce nu ma mira ca sunt comentatori care stiu raspunsul la cealalta intrebare.

      (Citează)

  13. Trebuia sa-i ceri bon fiscal…cand ai platit adeverintele:)

      (Citează)

  14. Nasol ce ai patit. daca te consoleaza, sunt birocratii in lume care ne depasesc (Franta de ex). Ironic e insa ca, datorita faptului ca in Ro nimeni nu are de fapt puterea, nimeni nu poate face nimic (iti aduci aminte – cand Boc a fost intrebat de ce i s-a dat onorul lui de 1 Dec a spus ‘asa s-a decis’ ca si cum ar fi ultimul functionar). Trebuie scoase cumva timbrele fiscale si copiile legalizate, plus optimizari masive, insa fac pariu ca pt fiecare modificare de genul asta trebuie 100 de legi. Practic, nimeni nu poate face nimic. Si din ce stiu in tribunale de ex se inchiriaza spatii catre soc comerciale (cu anumite cerinte – sa ai xerox sa zicem nu sa faci bar) deci e legal. Moral nu e, insa pina la urma daca ai putea sa iei formularele de pe net ar fi ok …

      (Citează)

  15. la inceput de 2010 mi-am platit impozitul la masina. Era februarie si am platit 12 luni. Domana de la ghiseu era mirata ca achit tot anul in loc de jumatate . Intreb de ce jumatate? Ca sa mai veniti si pe la noi in iunie-iulie . WTF !?!! . Ei au nevoie sa se plimbe lumea prin sediu ca sa nu-i dea afara ?? Oricum guvernul a aranjat totul si schimband impozitele eu oricum am platit o diferenta “asa ca vor ei” cu toate ca achitase 12 luni la inceput. Oare cand vor ajunge oameni ce ne vor binele la conucerea acestei tarisoare ???

      (Citează)

  16. Radul sincer meriti asa ceva.

      (Citează)

  17. Radule, la sector 1 am depus o singura cerere! De fapt am completat 5, ca proasta, ca la ghiseu sa-mi spuna ca ajungea doar una! :P

      (Citează)

  18. Multumita tie si celor ca tine care posteaza astfel de aventuri pe net, sotul meu s-a dus cu toate cele necesare insa la sectorul 2 dureaza 30 zile, deci se poate si mai rau decat o adeverinta pe zi :) La fel ca la sectorul 1, o cerere a fost de ajuns.

      (Citează)

  19. mee, ce aventuraaaa ! :| inseamna ca o sa am de asteptat ceva vreme:-” firar ei cu sistemul lor!

      (Citează)

  20. Multam’ fain pentru cele impartasite de tine. Tocmai trebuie sa cer o/niste astfel de adeverinta/e de la Sect. 3. Asadar mai intai la Of Postal pt timbre, la biserica cu acatistu’ sa m-ajute Doamne, Doamne sa rezolv repede la ANAF!

    Toate bune!

      (Citează)

  21. am fost si eu exact in acelasi loc, doamna de la xerox..la fel de amabila cum ai lasat-o. Mie nu mi-a soptit nimeni ca ar fi avut paznicul timbre da’la mine e ok ca macar stiu unde e posta (langa big)…

    eu inca nu le-am depus, sper sa fie o aventura mai scurta decat a ta totusi.

      (Citează)

  22. Birocratie….sau diviziunea muncii sociale? Unde cautam hiba?

      (Citează)

  23. Experiente de genul le-am avut si eu la inceput pe la diferite institutii publice. Acum m-am smecherit si iau toate informatiile de pe net + formularele si cer explicatii si de la contabila angajatorului meu. Totusi sistemul lor de lucru e facut ca sa te scarpini cu dreapta in stanga si ma intreb, oare sefii acestor institutii nu ar trebuii sa se ocupe de organizare? Sa faca totul mai simplu de rezolvat si cu mai multa comunicare. Dar cred ca acesti sefi nici macar nu verifica munca functionarilor.

      (Citează)

  24. Epic =))

      (Citează)

  25. speedy.gonzales

    26/03/2015 la 4:58 PM

    stau si ma intreb: la ce naiba iti trebuia de la ANAF adeverinta cu venitul pe ultimii 5 ani?

      (Citează)

  26. Nu mai știu, ceva legat de pensie, probabil.

      (Citează)

  27. Mie mi se pare aiurea situatia in care ai nevoie anual de aceasta adeverinta de venit si in fiecare an platesti pt anii anteriori de fiecare data.De ce nu tin evidenta (ma refer la Casmb) cumva sa se tina cont de anul in curs (momentul declansarii acestui proces).Daca ai facut o singura data istoricul ultimilor 5 anii de ce in anul urmator iar sa repeti ultimii 5ani?Intelegeti ce vreau sa zic?
    Sa ramana undeva in baza de date si sa se observe usor fara sa mai dai atatea timbre.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite.

sus