Când avem aproape zilnic drone inamice deasupra țării, totul începe să semene a atac organizat, nu a greșeli de navigație

Nu știu dacă a ținut cineva socoteala, dar de la o vreme parcă e ziua și drona rusească ce cade prin România sau vine pe mare spre noi. Începe să bată la ochi, nu? Nu cred că dintr-o dată dronele s-au prostit și greșesc ținta cu sute de kilometri. Este o acțiune intenționată din partea Rusiei.

Ani de zile nu a fost nici o dronă pe aici. În 2023 a fost un prim caz cu o dronă care s-a apropiat foarte mult de granița noastră. Președintele Iohannis a declarat atunci că fragmente ale dronei nu au căzut în România, dar ulterior parcă a fost descoperit un mic crater în Tulcea.

Abia în noiembrie 2025 au fost detectate drone care au intrat și în spațiul nostru aerian. Pe 25 aprilie 2026 a căzut o dronă în județul Galați, în nordul orașului, iar o lună mai târziu cea care a lovit un bloc din centrul Galațiului. Din iunie și până acum, însă, aproape că este ziua și drona căzută pe undeva prin România sau venită pe apă aici. Mai multe drone au fost distruse de avioane de vânătoare, culminând acum cu una care se îndrepta spre platforma Neptun Deep. GG pilotului pentru folosirea tunului de bord. Clip video.

Este un atac organizat, o provocare intenționată pentru a testa nu doar apărarea României, ci și reacția NATO în cazul în care apar victime sau pagube importante.

Drona aceea pe care a doborât-o un avion pe la Buzău, acum vreo trei săptămâni, a avut următorul traseu prin țara noastră: Sulina-Brăila-Fetești-Padina, unde a fost doborâtă.

La Fetești este o mare bază militară, Baza 86 Aeriană Borcea. Se vede și de pe autostradă, dacă știi unde să te uiți, iar zilele trecute, când am trecut pe acolo, un avion F-16 făcea niște acrobații pe cer.

Drona aceea a trecut fix pe unde stau în hangare o mulțime de avioane din escadrilele moderne ale României.

Știți ce altceva mai este, însă, lângă Fetești? Centrala nucleară de la Cernavodă, că de asta se cheamă și podul Fetești-Cernavodă, e aproape.

Președintele rus Vladimir Putin ar putea testa NATO printr-un atac limitat asupra unei țări aliate chiar din această toamnă, arată noi rapoarte ale serviciilor de informații americane care prezintă posibile scenarii – de la un atac cibernetic până la o incursiune terestră la scară redusă, relatează The Wall Street Journal. (link)

România acordă Ucrainei sprijin militar și logistic direct, iar portul moldovean Giurgiuleşti a fost transformat de mult timp „într-un nod de tranzit pentru livrarea de mărfuri către Ucraina”, a declarat Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al MAE rus, într-un interviu acordat agenţiei TASS. (link)

În caz că ne atacă Rusia, probabil nu vor fi 600 de drone trase asupra Bucureștiului, cum se întâmplă aproape în fiecare noapte în Kiev, ci ceva mai mic. O bază militară bombardată ca din întâmplare, ceva pe la graniță, o dronă care “se rătăcește”. O platformă marină crucială pentru sectorul gazelor din România, cu investiții mari.

În aceste condiții, mă întreb de ce la Cernavodă nu se iau niște măsuri mai ample de apărare. De exemplu, poate că reactoarele ar trebui înfășurate în plase anti-drone? Sunt mari de tot reactoarele respective, iar o astfel de plasă nu-i ceva de construit de azi pe mâine, trebuie proiectată și începută din timp.

Ar fi trebuit să fie înconjurate și de tunuri CIWS sau C-RAM, care sunt acele mitraliere ce pot trage sute de proiectile pe minut spre o dronă. Am arătat aici cum funcționează unul. Oficial CNE Cernavodă este păzită de o unitate specială a Jandarmeriei, dar nu împotriva atacurilor aeriene.

Aceeași întrebare și pentru Neptun Deep. Teoretic poți pune niște plase în jurul platformei, dar practic nu-i ceva de făcut de pe o zi pe alta, este o lucrare de amploare și dai în alte probleme, precum delfinii care se prind în ele. Personal nu cred că platforma nu a fost proiectată cu niște măsuri de siguranță în minte, dar poate ar trebui oricum îmbunătățite.

Nu de alta, dar pare că-i festival de drone pe cer, iar MApN se adaptează greu.