De ce nu se montează bariere la orice trecere la nivel cu calea ferată?

Un tren a lovit ieri o mașină, în Găești, la o trecere la nivel cu calea ferată. Un prieten o cunoștea pe victimă. Tot el spune că au loc destul de des accidente acolo pentru că vizibilitatea este proastă din cauza buruienilor. Un pic de neatenție, nu observi semnalul luminos și treci exact când vine trenul. Pare ghinionul suprem, dar periodic cineva are ghinion la o astfel de trecere.

Chestia asta mă face să mă întreb de ce mai există treceri de cale ferată fără bariere. Cât costă montarea unor bariere în astfel de locuri?

Adică e o barieră, o bucată de metal cu un motor atașat. Orice parcare, orice bloc nou are acum o barieră la intrare.

O bară de metal sau plastic, un motor care o ridică. Câțiva senzori puși pe calea ferată la distanță, ca să o declanșeze. Sunt sigur că acum, în epoca GPS-ului și a comunicațiilor 5G, este chiar mai simplu, dar nu trebuie să reinventezi roata. Un cablu tras de la un senzor până la barieră face treaba și este un sistem complet autonom.

O știre mai veche spune că în România sunt 5000 de treceri la nivel cu calea ferată și doar 30% dintre ele au bariere montate. Asta înseamnă mii de treceri de cale ferată unde neatenția poate provoca victime umane, iar eu sunt de părere că neatenția nu trebuie pedepsită cu moartea, dacă tot ce-i nevoie pentru a evita decesul este o bară de metal conectată la un motor. Mai ales că în acele mașini mai sunt și alți pasageri, iar dacă trenul deraiază în urma unui impact, putem avea rapid zeci de victime.

Nu zic că trebuie acum montate mii de bariere în România, urgent, deși costurile nu cred că ar fi fantastice față de beneficiile obținute. Se poate face, însă, o listă cu acele treceri de cale ferată unde au avut loc accidente mortale în ultimii 30 de ani și montate acolo bariere, pentru început. Prioritatea de instalare se poate stabili în funcție de numărul victimelor din ultimii ani. Nu pare mare filosofie.

Știți de ce nu se gândește nimeni la astfel de măsuri? Pentru că nimeni din posturi cheie de inițiativă sau de decizie nu este numit acolo pe criterii de performanță, pentru cât de mult a crescut siguranța sau confortul oamenilor. Deputatul din zona aceea probabil a fost ales din inerție sau pentru că a dat niște pungi cu ulei și făină. Primarul la fel. Directorii din Ministerul Transporturilor pentru că sunt prieteni cu cine trebuie.

Într-o lume normală, cetățenii nici n-ar trebui să stea cu gura pe autorități ca să ceară bariere. Autoritățile le-ar monta din proprie inițiativă pentru ca apoi acei oameni din posturile cheie să zică “votați-mă tot pe mine, că uite, am luat măsuri bune!” La noi, însă, vin voturi sau cresc salariile nu pentru că ai salvat zeci de vieți anual printr-o măsură bine luată, ci pentru că ai stat la băut cu cine trebuie din partid.