un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Curiozitatea morbidă este parte din normalitatea indusă de mass-media modernă

3 May 2019  ·

GÂNDURI  ·

16 comentarii

N-o să înțeleg niciodată curiozitatea morbidă a românilor care țin morțiș să privească fața unui mort cu care n-au nicio legătură. Să-l vadă ei acolo, în coșciug, cum a fost machiat, aranjat.

Așa stă scris într-un reportaj Digi24. Reporterul care s-a dus la înmormântarea lui Răzvan Ciobanu ca să raporteze cum s-au desfășurat lucrurile și ce fel de sicriu avea creatorul de modă se minunează că oamenii vor să afle cum s-au desfășurat lucrurile și ce fel de sicriu avea creatorul de modă.

Ironic, nu? Foarte ironic. Citiți articolul, este amuzant când povestește despre cum se luptau diverși oameni ca să vadă înmormântarea.

Nu dau în nici un fel vina pe reporterul respectiv, care doar s-a dus și și-a făcut treaba. Mă miră doar mirarea sa. În fond, articolul se încheie cu fotografia de mai jos, arătând câte alte televiziuni erau acolo transmițând înmormântarea lui Ciobanu.

Dacă așa se filma, nu cred că are rost să ne mirăm că erau și oameni ce nu aveau o legătură cu decedatul, veniți doar ca să vadă cum îi arată înmormântarea. Am putea chiar să ne întrebăm, pe principiul oul sau găina, dacă nu cumva prezența atâtor camere de filmat le spune oamenilor din preajmă că se întâmplă ceva special și-i face curioși când în mod normal n-ar fi.

Știu că pare ciudat când auzi astfel de lucruri povestite, dar de fapt este noua normalitate.

    16 comentarii

  1. De fapt, reportajul era despre octogenare, pensionari și câțiva tinerei fără ocupație care se puteau sui în copaci.
    Cu timpul se rezolvă și curiozitatea asta.

      (Citează)

  2. Nu. E în primul rând cultural, din fondul nostru ancestral. E parte a strategiei de supraviețuire, din aceeași categorie cu noaptea albă de la priveghi sau cu participarea în public la execuții. Societatea modernă a mutat lucrurile astea în spatele ușilor închise, dar asta s-a petrecut simultan cu mutarea accentului dinspre colectiv (societate) către individ.

    Ca o paranteză, ieri pe aici un individ a stat 8 ore pe acoperișul unei clădiri centrale iar poliția a închis inclusiv accesul pietonal pe bucata respectivă de stradă – asta pentru a împiedica fizic orice posibilitate de a face fotografii sau de a interacționa cu respectivul. Ocupanții clădirilor din zonă au fost notificați să tragă perdelele, să nu iasă la geam și să nu facă fotografii. În final respectivul a ajuns probabil la “psihiatrie”, dar niciun ziar nu a scris nimic, nu au existat știri iar singura reflecție publică a fost o discuție pe reddit, fără poze sau detalii personale.

      (Citează)

  3. Prin alte parti exista si inmormantari la care merita sa te inghesui:
    https://www.bbc.com/news/world-asia-china-43137005

      (Citează)

  4. Eu aș lipsi și de la inmormântarea mea,dacă ar fi posibil ! 😏 Mda,nici eu nu inteleg această curiozitate a unora. Si sunt convinsă că mulți dintre ei nici nu ar ști ce explicație să dea,privitor la prezența lor acolo !

      (Citează)

  5. Exact asta voiam să zic și eu. Te duci acolo și te miri că alții fac ce faci tu.

      (Citează)

  6. Nope.

      (Citează)

  7. Biroul meu e chiar langa cladirea Facebook, fancy meeting someone from the same area here of all places :)

      (Citează)

  8. Exact ce a facut/spus reporterul Digi faci si tu cu articolul asta. Puteai sa ignori (non) subiectul.

      (Citează)

    • Nu chiar. Eu am făcut blogul ca să scriu despre ce subiecte mi se par interesante, în acest caz faptul că reporterul nu vede ironia propriilor cuvinte, nu înmormântarea în sine.

      Nu sunt curios cum a fost la înmormântare și nici nu-mi pasă de asta, dar sunt curios despre felul oamenilor de a gândi în diverse momente.

      Nu sunt nici de acord cu tema ceva mai generală a “ignorării subiectului”. Adică am auzit asta cu multe ocazii. Este o discuție mare în întreaga lume, de exemplu, despre cum mass-media dă apă la moară unor teroriști sau criminali prin mediatizarea excesivă unor acte anterioare. Cum ar fi, dacă le-ar ignora cu toții, atunci alții n-ar mai vrea să facă și ei la fel.

      Eu nu sunt de acord cu gândirea asta. Mi se pare că o problemă sau ciudățenie a societății trebuie discutată și conștientizată, indiferent de natura ei. Ignorarea lor nu poate duce la nimic bun, mai ales că nu există o autoritate supremă care să decidă ce este sau nu un non-subiect.

        (Citează)

  9. Pe bune ? Un drogat care putea omori pe oricare dintre noi. Din fericire nu s-a intamplat asa. De data asta….
    D-zeu sa-l ierte si despre morti numai de bine.

      (Citează)

  10. nwradu:
    Nu chiar. Eu am făcut blogul ca să scriu despre ce subiecte mi se par interesante, în acest caz faptul că reporterul nu vede ironia propriilor cuvinte, nu înmormântarea în sine.

    Nu sunt curios cum a fost la înmormântare și nici nu-mi pasă de asta, dar sunt curios despre felul oamenilor de a gândi în diverse momente.

    Nu sunt nici de acord cu tema ceva mai generală a “ignorării subiectului”. Adică am auzit asta cu multe ocazii. Este o discuție mare în întreaga lume, de exemplu, despre cum mass-media dă apă la moară unor teroriști sau criminali prin mediatizarea excesivă unor acte anterioare. Cum ar fi, dacă le-ar ignora cu toții, atunci alții n-ar mai vrea să facă și ei la fel.

    Eu nu sunt de acord cu gândirea asta. Mi se pare că o problemă sau ciudățenie a societății trebuie discutată și conștientizată, indiferent de natura ei. Ignorarea lor nu poate duce la nimic bun, mai ales că nu există o autoritate supremă care să decidă ce este sau nu un non-subiect.

    Asa este, dar pentru mine e un non-subiect. Unul dintre motivele pentru care te citesc pe tine este faptul ca nu ma astept sa gasesc aici asa ceva. Ce-i drept, puteam sa trec la articolul urmator. Comparatia cu teroristii e un pic fortata totusi.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus