Review: SSD portabil ADATA SD700, rezistent la apă și șocuri

Dacă vă încântă ideea unui hard-disk portabil, de dimensiuni generoase, atunci să vedeți cât de mult vă va plăcea un SSD portabil, rezistent la apă, praf și șocuri mecanice cu toate certificările necesare. Modelul testat de mine este ADATA SD700 de capacitate 256 GB, despre care producătorul spune că atinge maxim 440 MB/s viteză de transfer. Vedeți mai jos ce-au arătat testele mele.

Specificații ADATA SD700:

• capacitate 256/512/1024 GB cu memorie 3D NAND flash
• interfață USB 3.1 Gen 1
• transfer 440 MB/s citire, 430 MB/s scriere
• alimentare prin USB (necesită 5V/900 mA)
• carcasă metalică, certificare IP68 la apă și praf, MIL-STD-810 516.6 la șocuri mecanice
• dimensiuni: 83,5 x 83,5 x 13,9 mm; greutate 100 grame

Preț: 491 de lei la PC Garage, în acest moment, pentru cel de 256 GB.

AMBALARE

SD700 vine într-o cutie în care am găsit și un cablu USB și o mică broșură cu instrucțiuni. Cablul este USB tip A tată la un capăt (USB normal, adică) și acel ciudat microUSB 3.0 la celălalt capăt, acea mufă dublă. Probabil că generații viitoare vor avea port USB tip C reversibil pe dispozitiv.

CONSTRUCȚIE

ADATA SD700 este foarte ușor, abia dacă-l simți în mână. La 100 de grame, este mai ușor decât telefoanele uzuale de astăzi, iar dimensiunile sale (practic, un pătrat cu latura de 8,3 cm) îl fac ușor de purtat în buzunar sau în tot felul de alte echipamente.

Carcasa este metalică, de culoare neagră, și are o ramă cauciucată (care poate fi galbenă sau neagră) ce protejează suplimentar la șocuri. Același cauciuc acoperă portul USB pentru a-i asigura protecția la apă și praf IP68.

Nu sunt multe altele de spus. Pe o parte a carcasei scrie ADATA SSD și dedesubt se află un mic LED albastru. Nu există butoane sau alte elemente de menționat.

Certificările sunt importante:

• IP68 – este un nivel ridicat de rezistență la intrarea apei și a prafului, valabil când portul este acoperit cu capacul său siliconic. Conform testului, SD700 rezistă la o imersiune de maxim 60 de minute în apă de maxim 1,5 metri.
• MIL-STD-810G 516.6 – acesta este un standard militar ce analizează resistența la diverși factori de mediu, iar secțiunea 516.6 se referă la șocuri. Asta înseamnă că poate fi scăpat din mână, poate cădea din rucsac șamd fără teamă că se va defecta.

Cele de mai sus, plus viteza mare de transfer pe care o veți vedea în testele de mai jos, îl recomandă pe SD700 nu doar pentru utilizatorii uzuali care vor o memorie portabilă de mari dimensiuni (de ce să alegi un SSD extern de plastic când poți avea unul rezistent?), ci și pentru fotografii sau videografii care vor o unitate portabilă de backup cât mai bună pentru materialul realizat, pentru oamenii de afaceri care poartă cu ei documente importante, pentru cei ce călătoresc în zona mai dure precum drumeții montane, deșerturi șamd.

L-am introdus în apă și surpriza plăcută a fost că plutește la suprafață. A trebuit să-l forțez eu cu mâna în jos pentru a-l scufunda complet. A funcționat fără probleme după acest test, desigur.

În mod normal, vi l-aș fi arătat și demontat, ca să vedem ce memorie are și ce controller, dar ar fi însemnat să distrug protecțiile de mai sus și n-am vrut asta.

PERFORMANȚĂ ȘI TESTE

Unu la mână, interfața este USB 3.1, dar SD700 este compatibil cu USB 3.0 și USB 2.0, bineînțeles. Poate fi utilizat direct în orice calculator, cum ar veni.

Doi la mână, memoria utilizată este de tipul 3D NAND cu celule TLC. Aceste memorii oferă o densitate mai mare de memorie decât cele tradiționale și sunt noua tehnologie utilizată în SSD-urile moderne.

Trei la mână, ADATA declară o viteză de transfer de 440 MB/s la citire și 430 MB/s la scriere, așa că rămâne să verificăm acest lucru. Am făcut mai multe teste în această privință.

CRYSTALDISKMARK

Folosesc acest test deoarece este foarte popular “în industrie”, iar programul este gratuit și deci vă puteți testa și voi unitățile de disc curente pentru a le determina viteza (download CrystalDiskMark).

După cum puteți vedea în screenshot, viteza obținută de mine este la fix cu cea declarată de ADATA, deci se confirmă specificațiile lor:

CrystalDiskMark folosește patru teste considerate clasice în testarea unităților de disk:

• Seq Q32T1: scrie și citește secvențial blocuri de 128 KB, cu 32 de alte blocuri în coadă.
• 4K Q32T1: scrie și citește aleatoriu blocuri de 4 KB, cu 32 de alte blocuri în coada de așteptare.
• Seq: scrie și citește secvențial blocuri de 1 MB, fără coadă de așteptare.
• 4K: scrie și citește secvențial blocuri de 4 KB fără coadă de așteptare.

Cei 8 GB din partea de sus a ferestrei de testare spun că testul a scris în total 8 GB și a făcut-o de 5 ori. Am testat și cu alte setări, dar rezultatele sunt practic aceleași.

Această metodă de testare cu scrieri/citiri secvențiale și aleatorii este una clasică pentru unități de stocare. Operațiunea secvențială, mai ales cu blocuri mari, este cel mai simplu caz de utilizare. Operațiunea aleatoare simulează mai degrabă modul în care lucrează sistemul de operare, citind și scriind bucățele mici din tot felul de fișiere, iar un queue depth de 32 stresează la maxim controllerul de memorie.

TRANSFER DE FIȘIERE

Dacă testele de mai sus sunt ușor dificil de înțeles ca exemple concrete, fiind mai degrabă gândite de cei ce cunosc arhitectura sistemului pentru a-l stresa la maxim, am făcut propriile mele teste folosind fișiere normale:

• un singur fișier de 8,3 GB, adică un film
• 631 de fotografii, în total 3,3 GB
• 13.725 de fișiere de diverse dimensiuni mici aranjate în 6.771 foldere, în total 4,9 GB

Acesta va fi testul meu standard în viitor. Folosesc un PC cu o placă de bază Asus Z170 Premium, un intel Core i5 6600, 32 GB memorie RAM. Am conectat SSD-ul pe cel mai rapid port USB (le-am testat pe rând).

Mi se pare un mix bun, cum ar zice reclama. Pentru test, am făcut un disc virtual în memoria RAM a calculatorului, ca să nu fiu limitat de un alt SSD de pe care le copiez și citesc. Am copiat fișierele respective și am calculat viteza de transfer împărțind dimensiunea totală la timpul cronometrat de transfer.

Iată rezultatele:

Din nou, rezultate foarte bune. Fiind primul SSD extern testat după aceste metode, nu am cu ce să-l compar, dar am testat alte două unități de stocare, adică un card microSDXC foarte rapid (UFS-I clasa U3) și un stick USB 3.0 de 32 GB. Diferențele sunt foarte mari și sunt determinate de capacitatea superioară a controllerului din SSD de a scrie informația cu viteză constantă și, desigur, de calitatea superioară a memoriei 3D NAND Flash:

PCMARK 8 STORAGE TEST

Programul PCMark 8 de la Futuremark este foarte des utilizat de marile site-uri/reviste sau de organizațiile de testare pentru tot felul de benchmark-uri de componente, alături de 3D Mark (care-i produs tot de ei). Îl am și eu și am rulat testul Storage Test 2.0 pe această unitate.

Testul respectiv simulează un comportament real. Cei de la Futuremark au înregistrat cândva modul în care anumite programe (Photoshop, Illustrator, Word, PowerPoint, Excel, World of Warcraft și Battlefield 3) folosesc unitățile de stocare și acum testul repetă aceleași încărcări de copiere și scriere pe unitățile testate fără a fi nevoie de acele programe instalate.

Cum este un test complex și cu diverse tipuri de accesări, rezultatul final este sub cel maxim declarat. În viitor intenționez să testez mult mai multe SSD-uri interne și externe și veți vedea acolo cum se plasează unul față de altul.

Rezultatul este următorul:

Și mai exact iată-l pe cel complet, ca să-l puteți compara cu altele:

Am mai făcut și alte teste. De exemplu vă spuneam că majoritatea testelor de scriere fac asta folosind blocuri de 4 KB și apoi de 128 KB, rezultatele fiind diferite pentru că solicită diferit controllerul și modalitatea de adresare a celulelor de memorie. Am testat scrierea și citirea secvențială și aleatoare folosind blocuri tot mai mari de la 4 KB până la 8 MB, cu o coadă de 32:

După cum puteți vedea, performanța crește constant, cum era de așteptat, cu un mic sughiț pentru blocurile de 256 kB. Programul de testare este IOmeter, care folosește alte principii decât CrystalDiskMark pentru a accesa unitatea, așa că rezultatele nu trebuie comparate direct cu CrystalDiskMark, ci analizate separat.

Trăgând linie, mă declar foarte mulțumit de ADATA SD700. Seria SE700 de la ADATA oferă 500 MB/s prin USB 3.1 Gen 2, dar nu oferă aceeași carcasă rezistentă la apă și șocuri precum acest SD700 și eu aș accepta cu bucurie compromisul. În condițiile în care unitățile interne SSD, conectate prin SATA 600, ajung cam la 530 MB/s, să ai un SSD extern bine făcut și cu performanțe de 440 MB/s mi se pare un lucru excelent.

SSD-ul se încălzește în utilizare, dar nu foarte mult. După câteva ore de astfel de teste, carcasa abia dacă depășea 30 de grade, adică era călduță la atingere, dar nu deranjant de caldă.

SOFTWARE

ADATA pune la download programul HDDtogo, care se va copia singur pe SSD și va putea rula de acolo. Interfață este destul de frustă și pare complicată, dar programul oferă câteva funcții gândite pentru cei ce călătoresc cu toate fișierele lor importante pe acest SSD și vor să reia munca de la orice PC unde-l conectează:

• sincronizare automată de foldere
• manager de parole pentru Internet Explorer
• sincronizare de bookmark-uri pentru IE și Firefox
• browsing fără urme lăsate pe PC-ul respectiv
• criptarea fișierelor
• protecție cu parolă
• mesaj lost & found pentru ca găsitorul să știe a cui este unitatea