Seriale Netflix: The OA și Dirk Gently’s Holistic Detective Agency

Acestea sunt două noi seriale introduse de Netflix acum vreo două săptămâni. Ambele au un singur sezon până acum, cu 8 episoade, și sunt foarte diferite unul de altul.

THE OA

Mi-a plăcut foarte mult. Serialul are un fel de a te ține în fața ecranului până îl vezi pe tot, având o poveste interesantă și bine construită, cu un pic de supranatural în ea, cu actori tineri și necunoscuți ce joacă suficient de bine. Actrița principală, Brit Marling, este foarte plăcută, iar Jason Isaacs întregește lista cu o performanță bună.

Acțiunea începe cu un mister: Prairie, o fată dispărută timp de 7 ani, reapare și surpriza nu este că a scăpat de la cine o răpise, ci că poate vedea. Când a dispărut, era oarbă. Reîntoarsă în orășelul ei, Prairie adună în jurul ei 5 prieteni și le spune treptat povestea anilor în care a lipsit, cum a orbit, cum a plecat de acasă, cum a stat prizonieră atâta timp în pivnița unui doctor ușor nebun ce era interesat de near-death experiences.

Serialul are un ușor aer supranatural, v-am spus. Doctorul acela chiar descoperă ceva testându-și prizonierii. Episodul 5 are genul de moment “holy fuck, that was awesome”. Dincolo de acestea, povestea se dezvăluie treptat într-un mod care, v-am spus, vă face să vreți să vedeți și următorul episod. Pe parcursul ei vezi câte un pic și din viața celor 5 prieteni noi ai lui Prairie și felul în care aceasta, prin povestea ei și lecțiile ei de viață, îi schimbă în mai bine și le dezvăluie treptat planul ei și de ce are nevoie de aceștia.

Din păcate, finalul este scurt și foarte abrupt. E ca și cum scenariștii ar fi aflat că mai au 15 minute de film și trebuie să-l termine – acum! – așa că pare grăbit și nesatisfăcător. Acesta nu este însă un motiv să evitați serialul, care în rest este bine făcut.

DIRK GENTLY’S HOLISTIC DETECTIVE AGENCY

Acest serial este la capătul opus al spectrului. N-am înțeles nimic din primul episod. În timpul episodului doi mă gândeam să-l închid și să văd altceva mai bun (cum crește iarba, de exemplu). Al treilea deja mă enerva la culme. Abia pe la episoadele 4-5 diversele personaje și fire narative încep să se intersecteze și privitorul începe să vadă un fel de țel, o idee despre cine-i bun și cine-i rău și care este miza. Sincer să fiu, mă mir că l-am văzut pe tot, iar la final nu pot spune că am ieșit prea câștigat din el.

Sigur, serialul este construit pe baza unei cărți de-a lui Douglas Adams, Dirk Gently fiind un personaj de-al său, iar stilul întortocheat, amuzant prin idioțenia și dialogurile sale și integrarea multor elemente paranormale sunt de asemenea caracteristice lui Douglas Adams, așa că serialul probabil că-i bine făcut în acest sens. Problema este că nu-i suficient de bine construit încât un om normal să fie atras de el. E ca o poezie dadaistă, nu pare a avea nici un sens.

Subiectul este… mega-complicat de explicat. Personajele principale sunt Elijah “Frodo” Woods în rolul unui tânăr ce se găsește implicat într-o crimă misterioasă, el însuși fiind acum căutat de diverși alții ce cred că știe mai multe decât știe de fapt. Unul dintre ei este Dirk Gently, care se prezintă ca fiind detectiv holistic (adică unul care consideră că totul este conectat și că universul îi va pune la dispoziție toate informațiile necesare), jucat foarte bine de Samuel Barnett. Acțiunea va include călătorii în timp, schimbare de corpuri, servicii secrete implicate în ecuație, oameni cu puteri speciale și un inventator dubios care declanșase totul.

Nu pot să spun că vi-l recomand. Poate doar dacă sunteți foarte plictisiți.