un blog de Radu Dumitru

15% reducere la toate aspiratoarele-robot cu codul "nwradu"! Am și YouTube.

Tristețea de a avea copii tăntălăi

17 Aug 2016  ·

GÂNDURI  ·

16 comentarii

Acum vreun an treceam prin fața școlii din cartierul meu și doi copii vorbeau despre admiterea la liceu, care tocmai se desfășurase cu câteva zile în urmă. Un cuvânt cheie mi-a declanșat auzul: “la Gheorghe Lazăr s-a intrat cu 9,60!”

M-am întristat un pic.

Anul acesta chiar am urmărit rezultatele admiterii. La Colegiul Național Gheorghe Lazăr cea mai mică medie de admitere a fost 9,54, a treia din țară în ordinea rezultatelor. Și asta la clasele de Filologie; la mate-info, ultima medie cu care s-a intrat pe cele 84 de locuri a fost 9,76.

M-am deprimat din nou.

Eu am terminat Lazărul. Sunt mândru de asta, a fost o perioadă frumoasă, o experiență foarte plăcută, formatoare de caracter. Mă simt mândru de câte ori trec pe Bd Regina Elisabeta și văd acea clădire bleu, îmi aduc aminte cu plăcere de cei patru ani de liceu de câte ori trec prin Cișmigiu, de câte ori văd bărcile de pe lac în primăvară, cinematografele vechi de pe bulevard, stația de metrou Izvor sau fereastra laboratorului de biologie (pentru că celelalte laboratoare aveau profesori mai duri și orele acolo nu erau așa plăcute).

Zâmbesc de câte ori văd o veveriță prin Cișmigiu pentru că la un moment dat am chiulit de la o oră și ne-a prins profesoara și i-am zis ca scuză că am alergat o veveriță prin parc. Ceea ce era adevărat, chiar nu ieșisem pe ușa liceului cu intenția de a chiuli și chiar alergasem după o veveriță ce apăruse acolo pe gard. Nu mai știu de ce; sunt sigur că pe moment a fost un plan în mintea noastră.

Am intrat de câteva ori de atunci prin liceu, cu diverse ocazii, și mi-a plăcut să mă plimb pe coridoare și să văd ce s-a schimbat, să revăd sala de sport unde chiuleam și profesorul ne dădea o minge pentru că probabil era mai fericit să chiulim făcând sport decât fumând în parc. Îmi aduc aminte de discuții despre Starcraft, geamuri sparte, meciuri de fotbal cu 3 monede pe bancă (se mai joacă așa ceva).

Au fost 4 ani în care nu pot spune că liceul a excelat prin calitatea educației pe care mi-a acordat-o, dar educația se face în multe feluri, uneori chiar și mergând zilnic până în centrul orașului, distrându-te cu prietenii și “navigând” problemele adolescenței. Și rețineți că toate acestea se petreceau într-o vreme fără telefoane mobile și Internet. Atunci sunai colegii pe telefonul lor fix de acasă și spunea “bună ziua, cu Andrei vă rog”, dar nu făceai asta foarte des. Telefoane mobile nu aveau nimeni, doar câțiva prin clasa a 12-a, iar de Internet și chat nici nu se punea vorba. Era o vreme când stabileai cu o zi înainte la ce oră urmează să vă vedeți pentru un baschet în curtea școlii și nu puteai decât să speri că toți țin minte ora și nu li se schimbă planurile.

Așa că da, o perioadă plăcută. Și un nume celebru între licee.

Problema este că nu cred că voi putea avea copii atât de conștiincioși încât să intre la un liceu unde ultima medie este 9,76 la mate-info și 9,54 la filologie. Înainte să-mi sară în cap toți părinții “moderni” pentru că am zis că vreau copii conștiincioși, vreau doar să spun că mi se rupe de sfaturile și comentariile altora despre cum trebuie să-ți iubești copiii (pe care oricum nu-i am) indiferent de cum sunt ei și să arunce primul ăla care nu vrea sau nu voia copii deștepți.

Să spun, mai bine, că nu cred că mi voi crește copiii pentru a avea astfel de note perfecte pentru că, după 17 ani de școală, sunt convins că între 8 și 10 nu-i o mare diferență, că oameni pentru care o corijență era sfârșitul lumii (sau era pentru părinții lor) pot ajunge foarte, foarte bine în viață, că sistemul românesc este bazat pe reținut și repetat ca papagalul și contează mai degrabă ce înțelegi și ce porți cu tine mai departe.

Din păcate, societatea se bazează pe astfel de praguri și teste pentru a sorta oamenii. Pentru admiterea la liceu, contează doar nota dată la evaluarea națională, capacitate sau cum s-o numi acum. Iar copiii mei cred că vor fi mai tăntălăi de 9,76 (nu mai zic de media la Filologie, că doar nu vor da acolo să mă facă de râs!) sau cât o fi ultima medie de admitere la vremea lor.

Pe vremea mea se dădea examen. Te înscriai la un liceu, dădeai examen acolo și dacă apucai un loc, bine, dacă nu, vedeai în toamnă ce-a rămas la altele. Nu existau redistribuiri și liste cu opțiuni multiple, ca acum. Eu am intrat în Lazăr cu 8,21, după ce-am luat 8,20 la matematică și 8,22 la română. Puteam mai mult; a fost o zi proastă. Cu acea notă n-aș fi prins Lazărul în sistemul actual de admitere.

Nu sunt un om vanitos și nici nu simt nevoia să mă laud cu ceva. Nu-s genul care să-și facă selfie-uri la sală, nu-mi pasă dacă mă întorc bronzat din concediu, nu mă laud cu ce-am făcut, cum, unde, cu cine, nu-mi pasă așa de tare despre ce cred alții despre mine. Cred că asta cu liceul ar fi fost printre singurele mele dorințe, mi-ar fi plăcut să facă și copiii (pe care nu-i am) același liceu. Am avut câțiva colegi care erau la a doua generație acolo, poate și a treia, și asta mi se părea foarte cool. Poate până atunci se schimbă sistemul de admitere, cine știe.

    16 comentarii

  1. Radu, eu sunt parinte actual, nu stiu daca modern au ba; baiatul meu cel mare merge in clasa I peste o luna, la o scoala private, unde apreciez foarte mult atitudinea fata de ei, felul in care le stimuleaza curiozitatea si autonomia si respectul, chiar, fata de mana aia de oameni care sunt, chestiuni complet straine de generatia noastra.
    Insa, iti impartasesc tristetea. Si eu sunt absolventa de Lazar, cu toata rusinea, de Limbi Straine si am intrat, acum – iata ca-s – 20 de ani, in 1996 (!!!), cu 9 si ceva, pana in 9,10; n-as fi intrat nici macar la Filologia cea amarata! Nici sora-mea, care a luat in “95 9,72 n-ar fi prins loc la Mate-Fizica. Examenul standardizat care se da azi da, chipurile, sanse egale solicitantilor. Insa, odata ce el nu reflecta numai nota examenului national, ci include si, intr-o anaume proportie si media celor 4 ani de gimnaziu, sansele alea teoretice nu mai sunt aceleasi. Pentru ca, asa cum imi spunea o colega de birou, vine unul de la socala din Tartasesti cu 10 pe linie si concureaza cu mine, care vin de la 118, unde, la examinari, profesorii aveau o abordare tip “totul sau nimic”: ai acoperit tot, ai 8-9; ai avut o scapare de 3%, ai luat 2 si te perpelesti tot anul sa iesi din mizerie (in timpul gimnaziului, nu cred ca am avut media generala mai mare de 9,05 si asta, doar in clasa a 8-a, cand am pus mai tare burta pe carte. Lazarul a fost floare la ureche pe langa cerintele de la scoala generala :-))).
    Desi Lazarul nu a fost neaparat o scoala buna cap-coada (pile, coruptie, scandaluri de prostitutie juvenila de lux – nu stiu exact cand ai intrat tu, insa, cand eram a 9-a, sau a 10-a, aveam niste college de a 12-a care se pare ca se ocupau cu asa ceva, cum ne-a spus, cu o indignare sufocata, Mme Cazan, profa de logica-economie), am mers la scoala intr-o anume atmosfera. Macar si prestigiul ala si ne tragea in sus, fara sa il constientizam, neaparat. Profesori umblati care, la doar 7-8-9 ani de la deschiderea granitelor, ne povesteau despre cum apune soarele la Stonehenge, sau cum e catedrala in care se incoronau regii franci, la Reims. Doamna Veleanovici, domnul Galaseanu, chiar si nesuferitul ala de Voicu au facut ca, atunci cand am ajuns primele dati la Londra, sau la Paris, sa le fi privit deja ca si cum mai fusesem acolo.
    Oricat as incerca sa las prejudecatile la o parte si, desi nu mi-as dori neaparat ca ai mei copii sa mearga la Lazar, n-as vrea sa ajunga nici la un liceu de duzina. Oricum ai da-o, atmosfera, deschiderea oamenilor, aspiratiile sunt altele intr-o scoala cu traditie.
    Altfel, uitandu-ma la pozele tale, faptul ca au inlocuit lambriurile mi se pare ca deschide un pic atmosfera, dar parca reduce din “greutatea” celor 150 de ani de existenta. Pe de alta parte, mi-e si groaza sa ma gandesc ce era in spatele celor vechi si cata motorina bagasera in ele, ca sa le dezinfecteze si sa previna plosnitaraia. Chiar asa, oare se mai foloseste motorina in scoli, pentru dezinfectare?

      (Citează)

    • Acel miros de motorina m-a marcat. E primul lucru pe care mi-l amintesc din perioada de patru ani petrecuta la Lazar.

        (Citează)

  2. Nu mai stiu cu cat am intrat la Liceu… dar as putea sa spun ca probabil 8,20 cu cat ai intrat tu atunci s-ar putea sa echivaleze cu nota 11 astazi…
    Doar zic…

      (Citează)

    • Asta voiam să spun și eu, uită-te la subiectele evaluării naționale, sau vezi ce se întimplă și la bac. Probabil lecția de învățat e să ai tu grijă de copiii tăi, nu te baza pe școală că ți-i va face ”oameni” , și nu trebuie să înțelegem aici doar ”trimite-i la meditații”.

        (Citează)

  3. “nu mă laud cu ce-am făcut”

    poate te dezamagesc dar unii dintre noi fix de asta intram pe site-ul acesta de internet, sa vedem fix ce-ai mai facut (ce-ai mai testat, prin ce cafenele sai mai fost sau ce burgeri ai mai mancat).

    recunoaste ca te-a luat scrisul pe dinainte

      (Citează)

    • Serios, la tine lauda=informatie?

        (Citează)

    • bad: poate te dezamagesc dar unii dintre noi fix de asta intram pe site-ul acesta de internet, sa vedem fix ce-ai mai facut (ce-ai mai testat, prin ce cafenele sai mai fost sau ce burgeri ai mai mancat).

      Ramona a zis-o bine. Nu mă laud, ci o prezint ca pe o informație. Vreau să prezint chestii mișto (care de obicei sunt și scumpe) pentru că despre asta mi-ar place și mie să citesc, nu despre shaorma de la colț, dar niciodată n-am gândit “haha, mi-am permis să merg la restauratul ăla, #saracilor” în timp ce-am scris-o.

      Similar, când voi începe să scriu despre Edinburgh o să fie niște articole cu ce-i de văzut pe acolo, ce-i de mâncat șamd, dar nu o să zic “băi, am cheltuit 2000 de euro într-un weekend, ce tare sunt”.

        (Citează)

  4. Materia de la mate de acum din 5-8 e mult mai “subtire” decat ce faceam noi. Polinoamele se fac doar la liceu, de ex. Asa ca, probabil, ai fi luat peste 9 la admitere. Plus de asta, la Capacitate se dau subiecte f. usoare, astfel ca un elev de 10 si un elev de 8.50 au toate sansele sa ia 10 la examen, astfel incat nu se mai face o diferentiere reala intre ei. Iar daca cel de 8.50 la mate a avut note mai mari la geografie, desen, sport si biologie decat cel de 10 in cei patru ani de gimnaziu, are sanse sa-i ia locul la liceul cel bun.
    Uite asa te obliga sistemul sa-ti lasi copilul la religie, ca are nevoie de inca o medie de 10 sa mai compenseze mediile de 8, 9 etc. de la alte materii care il trag in spate.

      (Citează)

  5. La cat de usoare sunt subiectele acum la admitere, e mai mult proba de atentie.

      (Citează)

  6. Nu inteleg care este rolul acestui post…

      (Citează)

  7. Speranta mea e ca pana o sa aiba copii tai varsta de mers la liceu o sa reusim sa trecem peste stereotipurile astea cu “tre sa faci o facultate” sau “tre sa ai note mari la scoala” ca sa o dai bine in viata. Si tinerii o sa inceapa sa se prinda din adolescenta care sunt lucrurile care contribuie cu adevarat la dezvoltarea personala.

      (Citează)

  8. Relax, man. Notele sunt astazi extrem de umflate. Pot sa spun asta din experienta proprie. Ce era pe vremea ta intre 8 si 10 e astazi intre 9,70 si 10. Examenele sunt mult mai subtiri si merg pe modele relativ usor de deprins (cel putin la romana). E drept ca sistemul computerizat de repartitie impinge mediile in sus, dar nu te speria atat de tare de mediile astea. Un elev bun trece destul de usor de 9,50

      (Citează)

  9. mircea 2:
    Să îi trieze pe cei care înțeleg mai greu… :P

    Burn :))

      (Citează)

  10. “Man”… lasa vrajeala cu note, medii si alte cele. Spune mai bine despre veverita: era blonda sau bruneta? >:)

      (Citează)

  11. Ai pomenit de biologie, cu cine ai facut ? Eu am avut-o ca profesoara pe Larisa Georgescu (sper ca imi aduc aminte corect), un om deosebit. Foarte diferita de ceilalti profesori ale caror ore, dupa cum spui si tu, erau mai putin placute.

    Si eu am dat examen de admitere, am fost ultima generatie dinaintea capacitatii. Am avut-o diriginta pe Virginia Ivan, un profesor care ne-a facut sa indragim chimia.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus