un blog de Radu Dumitru

Oferte bune de decembrie. Robotesc și la canalul meu de YouTube, orice Subscribe mă ajută.

Parlamentarii au pus gând rău hipermarketurilor, 4 propuneri absurde intră mâine la vot final

9 May 2016  ·

GÂNDURI  ·

41 comentarii

Update 10 mai: Guvernul a trimis un punct de vedere public prin care spune că este împotriva măsurilor, dar nu poate face nimic.

“Guvernul și-a exprimat constant punctul de vedere negativ cu privire la propunerile de modificare a legii menționate mai sus, ținând cont că măsurile preconizate pot aduce atingere, între altele, principiului constituțional al economiei de piață bazată pe libera inițiativă și concurență, cât și legislației europene privind libera circulație a mărfurilor.

În formularea punctului său de vedere, Guvernul a luat în considerare opiniile exprimate de ministere și alte instituții ale administrației publice centrale de specialitate.
După cum sunt convins că știți, Regulamentul Camerei Deputaților nu conferă însă caracter obligatoriu punctului de vedere al Guvernului în derularea procedurii legislative.

La nivelul Guvernului suntem constant preocupați de această chestiune de interes major, atât pentru consumatori cât și pentru marile rețele comerciale active pe teritoriul României, dar, la acest moment, procedura legislativă de modificare a Legii nr. 321/2009 se află într-o fază care depășește competențele Guvernului”

Kaufland a trimis un punct de vedere, din care citez:

Studiile și analizele interne Kaufland România ne-au confirmat că acest demers legislativ ar putea determina o nesiguranță pe piață și nu rezolvă problemele agriculturii din România: lipsa infrastructurii adecvate de producție și de depozitare, fiscalizarea și controlul sectorului de producție (de exemplu controlul pesticidelor), lipsa asocierii între producători, lipsa unei strategii naționale cu privire la combaterea efectelor meteo. Cu certitudine, având în vedere condițiile actuale, propunerile de modificare a Legii 321/2009 nu vor putea fi puse în practică.


Articolul original:

Încep să cred că parlamentarii au ceva în particular cu hipermarketurile, pentru că mâine, în Camera Deputaților, se discută pentru aprobare nu mai puțin de patru proiecte diferite de lege, toate cu impact mare asupra funcționării hipermarketurilor și deci asupra noastră, că bănuiesc că ajungeți pe acolo de câteva ori pe lună.

Toate propunerile sunt absurde, după cum puteți vedea rapid mai jos. Mai știți când v-am spus despre proiectul ce dorea să elimine antenele telecom din vecinătatea școlilor, dar ar fi dus la dispariția lor din întregul oraș? Un proiect gândit pentru a fi populist și fără a se baza pe vreun studiu științific sau măcar de impact? De genul acela de absurd au acum parte hipermarketurile.

Iată despre ce vorbesc:

HIPERMARKETURILE SĂ FIE ÎNCHISE DUMINICA

Două propuneri diferite vor ca hipermarketurile să funcționeze sâmbăta doar între orele 9-14 și duminica să fie închise (PL-X 798 și PL-X 834, dacă vreți să le consultați). Sunt mici diferențe între ele, de exemplu primul proiect vizează doar magazinele de peste 2500 mp, al doilea și pe cele de peste 800 mp (adică supermarketuri de cartier ar putea intra aici), dar mesajul este același.

Expunerea de motive este hilară. Limitarea ar încuraja, se spune, cumpărătorul să achiziționeze produse în timpul săptămânii, iar în weekend se poate dedica în întregime activităților de familie și distracției. Ar fi încurajați micii producători locali să dezvolte afaceri și să aducă marfă proaspătă în oraș, în fața cumpărătorului.

Bănuiesc că, atunci când ești parlamentar cu leafă mare, cazare pe banii țării la hotel de lux și posibilitatea de a lipsi nemotivat la ședințele de plen sau din teritoriu, nu te gândești că alți oamenii au un program destul de încărcat de muncă și că drumul până acasă este lung. Majoritatea se bucură dacă apucă să petreacă ceva timp cu familia în timpul săptămânii, nu vor să meargă la cumpărături.

Practic, soluția parlamentarilor este “du-te seara la cumpărături, prin traficul mare din timpul săptămânii, și petreci cu familia doar în weekend”, în loc de “petrece în fiecare seară cu familia și în weekend du-te 3 ore la un hipermarket, că iei totul dintr-un singur loc”.

Probabil își închipuie că oamenii merg la hipermarket de plăcere, nu pentru că găsesc totul într-un singur loc și varietatea este foarte mare în fiecare categorie de produse, în timp ce magazinele de cartier nici măcar nu se apropie de asta.

Prin urmare, tot ce-ar face această propunere ar fi să mute aglomerația din hipermarketuri sâmbătă și în timpul săptămânii. Ar fi și mai aglomerat traficul seara prin oraș. Ar fi și mai mare înghesuiala sâmbătă în parcările centrelor comerciale, concentrată în intervalul 9-14.

Românii s-au obișnuit cu hipermarketurile. Nu cred că putem fi schimbați așa ușor, ci mai degrabă se vor adapta noului orar și se vor înghesui mai mult. Se vor chinui mai mult, vor înjura mai mult, vor claxona mai mult. N-ar fi fost mai bine ca astfel de propuneri să fi fost făcute după un studiu de impact și analize profesioniste, nu din dorințe populiste, ca să nu se irosească timpul parlamentului?

Și încă o idee: majoritatea hipermarketurilor au niște galerii comerciale cu magazine ce profită de traficul respectiv pentru a vinde pantofi, ochelari, medicamente, pizza șamd. Noul orar probabil că ar falimenta aceste magazine deoarece le reduce cu o zi și jumătate orarul de funcționare. Înseamnă o pierdere de cam 20% din timpul cât stau acum deschise și, dacă se traduce și în pierdere la încasări, este suficient pentru a duce cam orice afacere de pe profit pe pierdere. Cu respectivele magazine ce-or avea parlamentarii?

proiect_lege_supermarket

51% DIN PRODUSE SĂ FIE ROMÂNEȘTI

Propunerile de mai sus doar ar fi creat inconveniente cetățeanului de rând și magazinelor. Cea despre care voi vorbi acum face aproape imposibilă funcționarea magazinelor și scumpește produsele de bază.

PL-X 642 se numește, intră la vot tot marți și vrea ca minim 51% din produsele din categoriile carne, legume și fructe să fie românești. Asta sună mișto la început și le va place celor bucuroși că cineva le-o trage “marilor magazine” și că încurajează producătorii români, dar nu s-a făcut nici aici vreun  studiu de impact care să analizeze dacă este posibil să fie pusă în practică.

Hipermarketurile vând cantități uriașe de carne, legume și fructe, dar totuși nu s-a întrebat nimeni dacă producătorii români pot asigura 51% din acele cantități înainte de a propune acest lucru.

Iată textul exact:

Art 10. Comercianții […] au obligația ca, pentru categoriile: carne, legume și fructe, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a UE

Prin excepție de la prevederile art 10, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie.

Eu sunt mai naționalist decât media oamenilor și mi-ar plăcea să văd produse românești la raft (indiferent de tipul său), ca să meargă banii în economie. Dar, în același timp, am mai vizitat câte o fabrică, am mai discutat cu vânzători de diverse și întotdeauna am rămas cu aceeași impresie: că în România agricultura nu este deloc dezvoltată. Străinii o duc la rang de artă, în timp ce noi nu avem irigații, nu avem utilaje, nu avem mici producători grupați în asociații șamd. De exemplu Olanda, o țară mică, este unul dintre marii producători de cartofi ai Europei, nu România, pentru că au investit masiv în agricultură.

Expresia “grânarul Europei” este acum doar o legendă. Un articol de săptămâna trecută spune că un singur sat din jud. Galați are o șesime din solariile din România, ca suprafață, și asta după 45 de ani de dezvoltare a agriculturii acolo. Vă dați seama cât de puține solarii avem în total?

Mai sunt și factorii geografici de luat în calcul, țările sudice au o climă ce le permite să crească legume și fructe în mult mai multe luni decât în România. N-ai ce-i face, dincolo de a încerca să-i cucerim.

Problemele sunt însă mult mai mari decât un simplu “aprovizionați mai mult de la români”. Iată câteva gânduri rapide:

Ce fac magazinele dacă producătorii români nu livrează destulă marfă? Închid de tot hipermarketurile, ca să nu riște amenda prevăzută de același proiect de lege? Se va auzi, dintr-o dată, prin microfoane un anunț de genul “stimați clienți, în prezent în raionul de fructe cele românești sunt doar 48% din cantitate, așa că închidem întreg hipermarketul, lăsați coșurile unde sunteți și îndreptați-vă ordonat spre ieșire“?

Cum ar fi, pe lângă faptul că vor să schimbe orarul, ne vom înghesui acolo de la prima oră, că seara s-ar putea să găsești închis întreg hipermarketul pentru că aveau prea puțini ardei românești la raftul de legume?

Cum socotești proveniența? După producător, după materie primă? Cel mai bun exemplu este laptele, care are parte de o discuție asemănătoare zilele astea, și unde foarte bine zicea un producător într-un interviu TV că într-o zi ia lapte de la fermieri români, în ziua următoare ia din Ungaria, că vaca românească se mai odihnește și ea.

Ce faci cu produsele complexe? Mezelurile din ce țară se socotesc că sunt, dacă unul din ingrediente nu este românesc? Dar o tartă făcută cu grâu românesc, dar cu fructe din Italia?

Dar dacă nu vreau mezeluri românești? Dacă la acest capitol am mult mai multă încredere în normele și tradiția unor producători externi decât în cum fac fabricile de aici mezelurile și cremwurștii?

Cum împiedici explozia prețurilor? Carnea, legumele și fructele românești vor deveni cruciale în orice hipermarket, iar cererea mult mai mare le va scumpi. Vor fi scumpe și pentru client, deci. Acesta va cumpăra din cele 49% care vin din import, cantitate ce va fi însă limitată de prezența celei românești, pe care nu are voie să o depășească, deci se vor scumpi și cele din import. Un cerc vicios în care prețurile vor crește constant.

Produsele românești trebuie să concureze cu cele străine prin calitate și preț, adică prin agricultură mai eficientă, dar nu prin forța legii.

Și sigur, cum ziceam la început, hai să avem mai multe produse românești. N-am nimic împotrivă! Dar este genul de măsură cu impact pe o piață de miliarde de euro, măsură ce pare scoasă din burtă, fără nici un studiu. Expunerea de motive are o pagină și încă un paragraf și spune că “astfel se va stimula producția, se vor crea locuri de muncă, vor crește încasările la buget“, deși nu există date pentru a susține afirmațiile. “Cetățeanul va ști că va găsi tot timpul în hipermarket un măr românesc și nu doar unele aduse din import“. Dar un studiu care să arate cât de mult îi pasă cetățeanului de acest aspect este? Sau care să arate cum se vor scumpi acestea?

Nu este! Doar un alt proiect făcut “din încheietură”, bazat pe o idee avută de cineva fără a verifica dacă-i bună sau rea cu date concrete, cu studii de piață, cu sondaje, cu informații detaliate despre agricultura românească și posibilitățile ei de a aproviziona marile magazine. Nu de alta, dar până și piețele sunt pline de legume și fructe din import; nu cred că agricultura românească stă bine.

Și acum situația este următoarea. Guvernul nu susține propunerea legislativă. Consiliul Concurenței nu o susține pentru că știe că ar fi inclusiv împotriva principiilor UE pentru o piață liberă. Ministerul Finanțelor Publice nu o susține. Ministerul de Justiție nu o susține. Comisia pentru Agricultură nu o susține.

Toate cele de mai sus nu contează. Proiectul intră marți la vot în Camera Deputaților, cea decizională, unde este foarte posibil să treacă dacă deputații cred că asta le va aduce susținerea publicului, fără nici cel mai mic gând dacă ceea ce votează este și posibil sau adecvat. Ca și în cazul antenelor telecom, nu înțeleg cum Parlamentul României poate lua decizii bazat pe ce visează cei ce le propun, fără a cere studii de impact sau opinii de la specialiști în domeniu.

Toate aceste proiecte ar trebui amânate și rediscutate abia după ce se fac niște studii de piață, de impact, după ce vedem statistici și estimări privind nu doar vânzările de legume și fructe, ci și traficul, disponibilitatea oamenilor de a merge la cumpărături în astfel de condiții șamd. Nu-i genul de lege ce se poate face impulsiv, ci fix invers, cu multă gândire și sânge rece. România cheltuie milioane de euro pe tot felul de studii de fezabilitate pentru infrastructură sau alte proiecte, dar pentru așa ceva nici măcar n-au fost întrebați niște analiști sau căutate niște cifre privind producția națională de legume?

Agricultura românească nu se va impulsiona printr-o lege ce forțează cetățenii să mănânce numai castravete românesc, că nu suntem în Coreea de Nord, ci prin complet alte măsuri de creștere a producătorilor mici și mai ales prin educarea lor privind asociațiile, investițiile în utilaje, în calitate șamd.

steag rupt

steag rupt

SUPERMARKETURILE TREBUIE SĂ-ȘI DESFĂȘOARE ACTIVITATEA LA MINIM 5 KM DE ORAȘ

Ați citit bine, o altă prevedere a propunerii PL-X 834 impune nu doar orarul limitat, ci și distanța de oraș.

Supermarketurile sunt obligate să își desfășoare activitatea în afara orașelor, la o distanță de minim 5 km de marginea acestora.

Iar supermarket este magazinul de minim 800 mp, adică ar afecta chiar și Mega Image-uri și Lidl și alte supermarketuri mari de cartier sau de mall, nu doar ceea ce numim hipermarketuri. Nu știu dacă realizați ce înseamnă 5 kilometri dincolo de marginea orașului. De exemplu Bucureștiul se termină la podul peste Centură pe DN1, iar de acolo încă 5 km ne duc fix în dreptul aeroportului Otopeni. Acolo ar trebui să fie cel mai apropiat supermarket.

supermarket_5_km_oras

Cel mai apropiat supermarket de zona mea ar fi în sud-est, dincolo de Popești Leordeni și de Centură, pe drumul spre Oltenița.

Proiectul acesta (care, repet, va fi aprobat sau respins marți) are multe alte probleme, dincolo de cele evidente:

  • ce se întâmplă cu actualele spații comerciale? Hipermarketurile au construit niște centre comerciale mari în oraș sau pe la marginea sa, dar cu siguranță în interiorul limitei de 5 km. Le abandonează pe toate? Nici măcar primul Metro Cash & Carry, acela care acum este Țiriac Auto, nu este la mai mult de 5 km de marginea orașului, chiar dacă este la 20 de km de centrul său.
  • cum ajung cumpărătorii la așa distanțe? Cei cu mașini vor sta mult timp în trafic. Dar cei fără mașini ce fac? Autobuze nu sunt, trenuri nu sunt. Te bazezi pe câte un traseu pre-orășenesc și cari sacoșele?
  • același proiect prevede și micșorarea orarului de funcționare, iar cele două prevederi ar putea face ca mai multe lanțuri să se retragă din România. Înainte de a spune “dă-i dracului de străini”, nu uitați că angajează zeci de mii de oameni și contribuie mult la buget. De exemplu numai Kaufland are peste 23.000 de angajați, Carrefour peste 9000.
  • în harta de mai sus, dacă după un an Corbeanca devine oraș, se închid toate supermarketurile și se mută cu 5 km mai departe?

De ce vor inițiatorii legii să ne chinuie astfel? Dacă magazinele de cartier și piețele ar fi așa de bune, lumea ar cumpăra deja în prezent predominant de acolo și hipermarketurile ar sta goale. Faptul că nu-i așa arată că problemele sunt altele. Dar oamenii care stau la hotel de lux și au indemnizații cât să mănânce zilnic la restaurante de top nu cred că mai știu asta.

Inițiatorii acestui proiect au vrut să intre pe procedura de urgență, dar n-a fost aprobat. Senatul l-a respins. Marți se votează în Camera Deputaților, care e camera decizională și practic poate face ce vrea.

România, anul 2016. Toate problemele societății  au fost deja rezolvate, mai rămăseseră acestea de mai sus, ce par a fi decise de bunul plac și ideile inițiatorilor, nu de specialiști în domeniu. Aici ne învârtim.

mezeluri_shutterstock_65634709

Sursa foto: Processed Cold Meat Products de pe Shutterstock.

    41 comentarii

  1. ai uitat faptul că între podul peste Centură pe DN1 și aeroportul Otopeni se află orașul Otopeni, așa că cel mai apropiat supermarket de București trebuie să se afle la 5km de ieșirea din Otopeni, nu de ieșirea din București.

      (Citează)

  2. 51% produse romanesti… chiar nu e o idee rea sau imposibila de aplicat

    1. Ce fac magazinele dacă producătorii români nu livrează destulă marfă?
    Magazinele trebuie sa caute toti producatorii romani si nu doar pe cei care au dat spaga sa intre pe rafturile lor. Nu astepti sa ajungi in acea instanta, pui mana si faci rost de furnizori si solutii de rezerva. Sau vorbim de magazine de cartier care se alimenteaza doar de la Carrefour ?

    2. Cum socotești proveniența?
    La fel cum socotesti ca un Mercedes e masina germana, desi are piese din alte tari.
    La produsele procesate sau “complexe” se aplica regula 51% din masa produsului sa fie continut romanesc. In rest, terenul de unde s-a cules produsul sa fie pe teritoriul Romaniei.

    3. Cum împiedici explozia prețurilor?
    Stim ca exista bisnita, dar sa nu fim ridicoli. Produsul romanesc se va vinde la acelasi pret, pentru ca se adreseaza buzunarelor cu salarii romanesti.

    Stimulam putin economia interna. Chiar si “fortat prin lege”.

    Europa vrea egalitate si piata libera, dar nu si cand vine vorba de Schengen sau alte interese economice.

      (Citează)

    • “Stim ca exista bisnita, dar sa nu fim ridicoli. Produsul romanesc se va vinde la acelasi pret, pentru ca se adreseaza buzunarelor cu salarii romanesti.”

      Prietene cand o sa vrei marire de la seful tau, sper sa se aplice aceeasi regula si sa iti spuna: “nFo, vezi tu, marirea ta, depaseste plafonul salariilor romanesti, nu pot sa iti dau mai mult chiar daca meriti si asta te-ar ajuta sa te dezvolti ca om si ti-ar creste standardul de viata!”

      P.S. Ai fi uimit ce procent dintr-un Mercedes e nemtesc… nu cred ca ajunge la 51%.

        (Citează)

    • Buna dimineata boss ;)

      PS. Salariul meu nu depinde de pretul de la salam ;) Pret normal sau “bomba”.

        (Citează)

    • Boss, nici al meu, dar al macelarului si al fermierului care sunt activ implicati in agricultura da… si daca prin lege tu esti obligat sa cumperi de la ei… atunci salariul lor de ce sa nu creasca? Doar poate sa dea si cu 100 de ron kg de castraveti, ca nu ai dreptul de a alege!
      Doar pentru ca produc pentru buzunare “cu salarii romanesti”? Hahahhahaha!
      Ce incurajam atunci? Iti zic eu, incurajam niste samsari sa se imbogateasca prin faptul ca nu mai ai libera alegere! Traiasca democratia!
      Sa vezi ce o sa cauti tu toti producatorii romani ca sa cumperi castraveti la pret normal! :))

      App de asta cu cautat toti producatorii hipermarketul a cautat toti producatorii dar nu toti vor sa fiscalizeze si sa isi asume si o raspundere pentru productie.
      Nu poti sa faci o logistica la nivelul Carrefour daca producatorul de castraveti spune ca livreaza 1 tona pe saptamana, dar nu investeste in irigatii, si nu ploua de sus si se fac 1 tona pe luna… ce ar trebui sa iti spuna tie client de castraveti? Vino saptamana viitoare ca nu a plouat si din Bulgaria nu am voie sa mai aduc 2 kg de castraveti ca depasesc 51% in galantar.
      Producatorii sa faca asociatii si sa se dezvolte la nivelul la care sa negocieze realist cu hipermarketul… nu sa incerce sa se pacaleasca unu pe altul. Unde sunt producatori pusi pe treaba se negociaza!
      FYI Lays ia cartofi din Harghita si Brasov dar nu cumpara cate 1 kg din poarta in poarta asa cum vrei tu, “sa caute toti producatorii romani”.

        (Citează)

    • “Ai dreptate, draga mea”… D.O.D.

      1. Producatorul roman este un “oportunist” nenorocit si nu va investi in propriul business. Pentru ca el o sa dea lovitura cu prima tona de castraveti vanduta, si apoi se retrage in Tenerife.
      2. Lumea, mai putin directorii de banca, macelarii si fermierii, o sa faca revolutie pentru ca li s-a luat dreptul la libera alegere. Sa vezi atunci democratie cu paru’ :))
      3. Totul e defapt o conspiratie electorala si acum este momentul sa investim la bursa sau in asociatii de producatori microscopici.

      PS. Lays cumpar doar cand nu gasesc Pringles :D

        (Citează)

  3. Dacă țin bine minte, s-a publicat lista celor mai mari datornici la stat.
    Avem asa:
    -locul 11 MEGA IMAGE SRL
    -locul 13 AUCHAN ROMANIA SA
    -locul 14 CARREFOUR ROMANIA S.A.

    Deci da, creeaza locuri de munca dar nu le platesc cu bani din tarile unde isi are sediul compania mama ci cu bani obtinuti in RO. Pe de alta parte nu au nici bunul simt sa-si achite contributiile la stat desi profitul anuntat la sfarsitul anului e de sute de milioane de euro.

    In rest sunt de acord cu tine mai putin cu placa “hypermarketurile creeaza locuri de munca si de aia sunt bune”.

    Creeaza locuri de munca platite prost. Multe dar platite prost deci sa nu le plangem de mila.

      (Citează)

    • Daca tii bine minte, sumele respective reprezinta un litigiu intre Statul Roman si respectivele firme (este amenda dictata de Consiliul Concurentei), litigiu care nu are inca o solutie finala.

        (Citează)

  4. Referitor la exemplu tău cu primul hypermarket pe la aeroport.. Nu e chiar corect :). Otopeni-ul e oraș asa ca cei 5 km unde ar putea fi un hypermarket după București se intersectează cu limitele următorului oraș :). Asa ca primul hypermarket cred ca ar fi la 3 km după aeroport :)

      (Citează)

  5. Ai uitat iar “P” si faptul ca articolul a aparut pentru ca Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania ti-a dat un bonus.

      (Citează)

  6. Aia cu 5 km de oras era buna acu 15-20 de ani.

      (Citează)

    • mda si in locul lor, niste cocalari cu bani ar fi contruit niste blocuri turn. ar fi fost muuult mai bine…

        (Citează)

  7. Eu am o problema de mult timp cu hypermarketurile care ne exporta capital serios in afara tarii datorita faptului ca majoritatea produselor sunt importate. Cred ca setul de legi este bun si sper sa se si voteze.

      (Citează)

    • eu am o problema cu politicienii si pilele lor, care exporta capital de cateva ori mai masiv, ciordit de la noi, in afara tarii.

        (Citează)

  8. Eu consider ca pentru cei “zeci de mii” de angajati care lucreaza in aceste magazine (printre care ma numar si eu) -> legea privitoare la orarul de functionare in weekend ar fi foarte bine-venita … parerea mea (subiectiva).

      (Citează)

    • Esti constient ca limitarea orarului va duce la disponibilizari de macar 25%. Iar daca se aplica si partea cu 5 km, probabil ca disponibilizarile vor depasi 80%.

        (Citează)

    • Îți dai seama ca, dacă se reduce numărul de ore în care este deschis magazinul, va fi redus și numărul angajaților, nu?

        (Citează)

    • el zice pt aia care raman, probabil :D

        (Citează)

  9. Partea cu 51% – nu se refera la produse romanesti ci la produse provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a UE ceea ce este o chestie vag definita si foarte complicata in practica.

    E un articol aici care explica mai bine problemele:
    http://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-opinii/articol/draga-ministerule

      (Citează)

  10. 1.Sunt de acord cu orarul de weekend.Asa e peste tot in Vest.Te-ai gandit ca sunt mii de angajati in tara ( cum e Claudiu, de exemplu) in aceste super/hypermarketuri care ar vrea sa petreaca timpul cu familia, cu prietenii sau pur si simplu sa stea sa leneveasca pe o canapea acasa ? NU ! Pe tine si pe altii va doare ca nu mai aveti timp sa va cumparati haleala si sa bagati la mat, fara sa va intereseze si de soarta celorlalti.
    2.Sunt de acord si cu propunerea ca 51% DIN PRODUSE SĂ FIE ROMÂNEȘTI ! Stimuleaza producatorii interni si consumul de produse romanesti.Prin alte tari (Germania, de ex) exista si taxe suplimentare pentru produsele importate din alte tari UE.Asa vor muschii lor !
    Legea mai poate fi adaptata si dupa ce intra in vigoare.
    3.Daca imi aduc bine aminte, primele super/hypermarketuri au aparut intai pe la marginea orasului (Metro, Carrrefour, Selgros) apoi au inceput invazia si in interiorul oraselor.Chestia asta cu distanta fata de orase e discutabila.

      (Citează)

    • Tu stii care e problema ta? Vorbesti din fund si aparent este la fel de destept ca tine.
      1. Angajatii care lucreaza in hypermarket nu sunt in sclavie. Nu lucreaza non-stop 7 zile din 7. Nu lucreaza toate weekendurile dintr-o saptamana. Si eu presimt ca o sa conteze pentru ei mai mult sporul ala de sambete si duminici, pentru ca da, sunt platite mai mult ( stiu, poate noua nu ni se pare mult cat e acolo, dar pentru ei conteaza ala 10%).
      2. In nici o tara din UE nu exista legea asta de taxe pentru produse aduse din interiorul UE. Este interzis din tratatul de formare al uniunii europene. Sa nu mai zicem ca propunerea parlamentului are sanse sa fie atacata la curtea europeana de justitie de catre importatori pe baza articolului 34 din documentul mentionat mai sus.
      3. Metro si Selgros nu sunt super/hypermarkeruri targetate catre persoane fizice. Complet diferit si aveau nevoie sa fie in afara orasului pentru acces usor la ele. Careffour intradevar a facut primul magazin la marginea orasului (Militari), dar aici din considerente de spatiu. Cam tot ce este hypermarket acum in oras este construit peste cladiri demolate. Asta nu prea era posibil atunci cand au intrat in tara. In schimb restul s-au fondat cam asa:
      – Mega Image: 1995 – la Lizeanu, deci in oras
      – Billa: 1999 – in Titan
      – Profi: 2000 – In Timisoara, in oras
      – Penny Market : 2001 – pe Soseaua Fundeni
      – Kaufland: 2005 – langa Piata Obor, pe Colentina
      – Auchan 2006 – Titan
      – Lidl 2011 – au preluat magazinele Plus, dintre care primul a fost la Lujerului
      – Cora: 2003 – Pantelimon (care este la marginea orasului, dar cum am zis mai sus, lipsa de spatiu, construit pe platforma industriala Granitul)

        (Citează)

  11. dap, producatorii romanesti de legume si fructe s au indreptat voiosi spre faliment fiind obligati sa vanda doar intermediarilor/bisnitari la preturi de zero-virgula-ceva pentru ca nu li s-a permis niciodata sa vanda direct in piete sau macar direct hypermarketurilor/supermarketurilor.

    viseaza legi dar nu au fost in stare sa faca curatenie prin piete si sa incurajeze producatorii sa vand direct, toata lumea stie ca nu exista picior de producator direct prin piete, inclusiv cei din administratia tarii, dar nu au misca nici un deget.

    Din punctul meu de vedere, cele trei legi sunt ok, cu mici exceptii ce tin de cifre si detalii.

      (Citează)

    • Ala care vinde in piata se numeste vanzator, ala care lucreaza pamantul se numeste (generic) taran. Cei doi intreprind activitati diferite, fiecare cu specificul ei.

      Altfel, de ce nu cumparam aplicatii direct de la cei care le codeaza?

        (Citează)

    • Cum nu i-a permis nimeni sa vanda supermarketurilor?
      Ah, ca i-au cerut certificate de provenienta, de producator, sanitare, etc? Asta inseamna sa i se puna piedici? Nu vine nimeni la tine la poarta sa-ti cumpere marfa. Trebuie sa te duci sa vinzi, nu sa stai in cur sa te plangi ca nu-ti cumpara nimeni marfa.

        (Citează)

  12. Ar fi bine sa vedem ce s-a intamplat la unguri, ca ei au bagat de un an tampenia asta in vigoare.

    http://www.hotnews.ro/stiri-international-20929692-viktor-orban-face-important-pas-inapoi-supermarketurile-din-ungaria-nu-vor-mai-inchise-duminica.htm

      (Citează)

  13. La unguri s-a facut treaba asta si s-a lasat cu manifestatii si pana la urma au renuntat la aberatia cu duminica.Dupa un an, dar au renuntat.

      (Citează)

  14. ideile sunt bune daca le privesti de partea care trebuie.
    adica sa lasi supermarketurile sa iti controleze piata e o problema grava, iar aceste masuri le-ar mai taia avantul.
    Ca tocmai asta e idea, sa mergi la smarket DOAR cat si cand trebuie, nu toata ziua ca sa iei o paine.
    Deci mergand o data pe sapt sa iti faci plinul nu e asa de apoteotic cum insisti tu cu multa teorie fara rost.

      (Citează)

    • Presupunerea ta e ca toata lumea are masina. Pt aia care n-au (uite, eu n-am avut masina o gramada de timp), nu e DELOC valabila chestia cu “sa mearga odata sa ia de toate”, pentru ca nu e ca si cum poti sa cari 20 de kg odata (sa zicem) in mana.

      Si nu merge mereu sa mergi la magazinul din colt, la ala mergi pentru o paine si o cutie de ceai, daca vrei ceva mai “fancy” foarte probabil numai la hipermarket gasesti.

      Pt aia cum eram eu o propunere ca aia cu 5 km e chiar “apoteotica” (you keep using that word, I do not think it means what you think it means), in contextul in care practic face hipermarketurile literalmente inaccesibile. 5 km in afara orasului fara masina nu sunt chiar un mizilic (mai ales ca tre’ sa mergi intr-o zi lucratoare, ca duminica sunt inchise), in conditiile in care ma indoiesc ca daca isi relocheaza aia supermarketurile in camp o sa apara instant si o linie de transport comun trecand pe acolo.

        (Citează)

    • Păi și pâine de unde iei?

        (Citează)

  15. @nFo: de ce 51% din masa produsului si nu 51% din valoare? Adica la sucul de portocale din concentrat adus din import unde doar apa e romaneasca, si pretul concentratului e de 50 de ori mai mare decat al apei, cum socotesti?
    Ce faci cu produsele la care componentele dintr-o tara nu depasesc 50% (de ex. 1/3, 1/3, 1/3)? Etc.
    @G: Ia vezi daca scrie acolo si sumele pe care le au de recuperat “datornicii” de la stat, ca TVA. Ai fi uimit.
    @Claudiu: si legea privind distanta minima fata de oras cum ti se pare? Faci naveta zilnic atati km?
    @Greuceanu: Sper ca ai Logan, maxim Duster sau Ford B-Max, ai telefon produs la Jucu si ai un calculator HC-90. Pentru ca daca ai masina straina, tin sa te anunt ca nu vei cheltui in viata ta pe legume si fructe cat ai dat pe masina.

      (Citează)

    • fructele exotice si produsele lor conexe (cat si cele mentionate ulterior) ar trebui sa intre in celelalte procente (de 49%)

        (Citează)

    • Tot nu mi-ai raspuns la intrebare. Ce originie are sucul de portocale dat exemplu? Dupa regula cu 51% din masa e Romania, dupa regula cu valoarea e tara de import.
      La un salam prost la care apa e 25%, slanina e 30% si e din RO si carnea 45% e din import, originea care e?

        (Citează)

  16. Vad o solutie pentru Hypermacket dpv al programului:
    In interiorul magazinului se va forma un mini-magazin (sau mai multe) pe o suprafata mai mica de 800mp (sau limita din lege) care va avea un minim necesar: legume, carne, branza, cola, bere, tigari, etc. Si spatiul acesta mic, il tii deschis in weekend S 14-22 si D 8 – 22. Mai putin curent consumat, mai putina sclavie cu casele de marcat.
    Solutia a doua, intregul magazinul se transforma permanent in multe magazine mici, pe categorii de produse. Devine un fel de piata mai spalata si mai organizata. Si gata si cu legea spatiului maxim si si legea distantei fata de oras.

      (Citează)

    • Și stai la 5 cozi la case, câte una în fiecare raion? Prea complicat!
      Ce rost mai are legea dacă doar se inventează astfel de metode de evitare?

        (Citează)

  17. Prin Germania toate magazinele sunt inchise duminica. Apa nu gasesti decat in benzinarii, iar gasirea unei pâini e o adevarata aventura. Ah, si in zilele de lucru, magazinele inchid la 7, maxim 8 seara. Cam nasol de corporatistul care pleaca la 6 de la birou si ajunge la 7 acasa.

      (Citează)

    • cand o sa avem salarii de 3000 de euro, inchidem de miercuri.

        (Citează)

    • Sunt țări și țări. Unele sunt bogate și atunci omul a zis “câștig suficient, voi închide duminică și gata, chit că pierd clienți”. Sau poate că acolo nu stai o oră în trafic și ai unde parca la supermarket, așa că nu-i o mare problemă să cumperi în timpul săptămânii. Poate ca oamenii au bani și ies mai des la restaurant și duc hainele la curățătorie, nu aleagă mereu după alimente și detergent.

      În alte țări, oamenii vor mai degrabă să stea liniștiți, nu să muncească. Și după un timp ajung ca Grecia. Eu speram să fim țară din aceea muncitoare.

        (Citează)

  18. Una peste alta, reglementarile acestea exista de mult timp in mai toate tarile europene.
    Ca de obicei noi suntem cu “da, da’ la noi …”

    Nu stiu daca argumentele contra surclaseaza pe cele pro in cazul Romaniei, dar ma uit la cei din vest, daca la ei dau rezultat, poate e bine sa facem si noi la fel.
    Just a thought…

      (Citează)

    • Eu sunt curios in ce tari europene mai se mai interzice prin lege prezenta supermarketurilor in oras. Sau se obliga sa aiba cel putin 51% marfa locala. Singura masura asemanatoare e cea cu inchiderea supermarketurilor duminica, in unele tari, dar si acolo au inceput sa isi dea seama ca nu e o masura asa de buna si au inceput sa dea din ce in ce mai multe derogari sau sa scoata de tot interdictia.
      In alte parti se incearca, dimpotriva, atragerea supermarketurilor in interiorul oraselor, existand studii care asociaza lipsa lor cu cresterea obezitatii si diabetului (cauta pe google “supermarket shortage”)

        (Citează)

    • Păi Ungaria s-a răzgândit, cât despre alte țări, vezi mai sus ce i-am răspuns lui Bogdan.

        (Citează)

  19. Au updatat statusul pe site:
    3 au fost respinse de Camera:
    http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=15185
    http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=14943
    http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=14943

    1 a fost trimisa pentru raport suplimentar la Comisia de agricultura (cea legata de program):
    http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=14920
    Bine, mi se pare dubios ca 7 din 8 initiatori sa fie membri in Comisia asta. Dar na, poate nu intra la conflict de interese.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite. Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pentru a le prelua doar pe acelea.

sus