un blog de Radu Dumitru

15% reducere la toate aspiratoarele-robot cu codul "nwradu"! Am și YouTube.

Cum trebuie modificat urgent Sportul la școală

26 Iun 2015  ·

GÂNDURI  ·

34 comentarii

E la modă să-ți dai cu părerea despre orele de sport, așa că iată trei situații din care reiese și părerea mea.

Trec des pe lângă o școală din cartier, iar pe micuța stradă de lângă ea aproape întotdeauna poți găsi un grup de vreo 10 copii jucând tenis de picior. Au desenat cu creta un teren pe stradă și bat mingea acolo cu orele, așa cum și eu făceam în copilărie. Zâmbesc de câte ori îi văd; eram și eu bun la tenis de picior.

Problema este că acești copii se joacă în mijlocul străzii. Se întrerup de câte ori trece vreo mașină. O dată pe minut mingea cade pe mașinile parcate în jurul lor cu un zgomot puternic de tablă lovită. O dată la trei minute sună câte o alarmă de la automobilele lovite. Cineva urlă de la fereastra apartamentului. E un haos de ambele părți și un joc improvizat, chinuit.

Totul se întâmplă lângă o școală, după cum vă spuneam. Paznicul școlii se uită la ei cum se joacă, dar nu-i lasă să intre în curtea școlii sau, doamne ferește, în sala de sport de dimensiuni mari, unde n-ar mai deranja pe nimeni și nici ei n-ar fi incomodați de mașini și alarme. Omul are ordin să nu intre nimeni în curtea școlii și gata.

De ce nu sunt lăsați niște copii care probabil sunt elevi acolo să facă un sport în curtea școlii? Deci nu zic în sala de sport ce are teren de baschet de dimensiuni oficiale și parchet pe care se intră doar cu încălțăminte de sală, ci în curtea școlii, aia betonată. Ce rău ar putea face acolo?

Și dacă înțeleg de ce nu-i lasă în timpul orelor (e aglomerată curtea, deranjează clasele), care e explicația pentru interzicerea accesului în timpul vacanței scolare? Ce poate fi mai mișto pentru o școală decât să lase elevii înăuntru și în timpul vacanței, dacă aceștia vor să facă sport?


În liceu, profesorul nostru de sport nu era vreun model al pedagogiei, dar ne dădea o minge și ne lăsa în sala de sport de câte ori îi ceream asta. Atunci nu părea mare scofală, dar acum am realizat ce bine ne făcea omul fără ca, cel mai probabil, să conștientizeze asta.

În liceu am chiulit o grămadă. De multe ori nu stăteam la câte o oră și plecam cu un coleg (cu un tovarăș, cum aș fi spus pe vremea aia), mergeam la cabinetul profului de sport și-i ceream o minge de baschet. Ne dădea o minge și intram în sala de sport, care de multe ori era goală, și mai găseam noi pe acolo vreo 2 amețiți cu care jucam baschet 50 de minute, 2 la 2 sau câți om fi fost.

Alternativa? Am fi putut fi în Cișmigiu, fumând. Ăsta e cazul rău, majoritatea asta făceau. Am chiulit de multe ori și doar din plăcere pentru Cișmigiu, mai ales toamna pe la început sau primăvara când venea vremea bună, de ne mai prindea câte un profesor stând pur și simplu pe o bancă sau dându-ne cu barca pe lac și când ne întreba de ce chiulim îi răspundeam cinstit “păi e vremea așa frumoasă, dom’ profesor…”. N-am fumat niciodată, dar pentru stat în parc am chiulit de nenumărate ori. Grigore Băjenaru avea mare dreptate.

În fine, uneori chiuleam pentru a juca baschet și profesorul ne lăsa să facem asta. Dacă ar fi fost vreun dur care să ne alunge, trimițându-ne la ore sub amenințarea sancțiunilor, am fi chiulit în altă parte, nu la sport, ci la fumat. Așa că într-un fel eu îi sunt recunoscător. Și tot acum realizez că pe noi ne lăsau doamnele de la poarta liceului să intrăm în curtea interioară oricând, fie weekend sau vacanță, pentru a juca baschet, dar asta pentru că ne știau, ne mai băgam noi în seamă cu ele, dădeam săru’mâna la intrare și aduceam o floare de 8 martie. Eram chiar și atunci în liceu conștienți că asta se întâmplă rar și avem noroc că ni se permite accesul. După cum spuneam mai sus, 15 ani mai târziu nu s-a schimbat nimic.


În liceu noi eram în clasă 11 băieți și 19 fete. Dintre fete, doar două făceau sportul, restul veniseră toate cu scutire medicală. Patru ani la rând, doar două fete au făcut sport.

De ce? Pentru că la fete era mai ciudat, notele se dădeau pentru niște probe cu bareme stabilite în mod dubios (viteză, rezistență, stat în cap, dat peste cap etc – în funcție de ce timp scoteai luai între 6 și 10), iar aproape toate fetele dădeau la ASE, unde vreo 20% conta la admitere și media anilor de liceu. Nota la sport scădea acea medie și deci șansele la admitere, așa că au profitat de posibilitatea unei scutiri medicale și l-au evitat complet.

Noi, băieții, dădeam aproape toți la Politehnică, unde conta doar examenul de admitere (sau admiterea și bacul, chiar nu mai știu), și oricum n-am fi renunțat la sport pentru nimic. Fetele, însă, n-au făcut pic de sport tot liceul.


Concluzia? În România se face puțin sport, 2 ore pe săptămână e prea puțin și eu susțin oricând creșterea la 3 sau 4 ore.

De asemenea, aș verifica un pic de ce există această situație ridicolă în care școlile nu permit accesul unor elevi nici măcar în interiorul curții pentru a face sport. Asta e cu adevărat ridicol!

Nu în ultimul rând, aș elimina nota de la materia Sport. Se poate da acolo un calificativ care să nu conteze la medie. Important la sport este ca lumea să facă mișcare, să vadă dacă prinde vreo plăcere pentru un sport și dacă are vreun talent neobișnuit pentru un sport, până la urmă. Dar sportul este important pentru sănătate și din acest motiv trebuie făcut, nu pentru notă.

volei_shutterstock_252572437
Fotografie beautiful volleyball player de pe Shutterstock, nu colegele mele de clasă. Deși am avut niște colege mult mai frumoase.

    34 comentarii

  1. noi eram 8 băieți și 24 de fete. fetele care nu făceau sport erau puține, două din motive medicale, două din motive fizice (aveau niște sâni cât capul și pe vremea aia nu se știa de sutiene sport) și încă vreo două de lene. dar am băgat handbal, volei, alergări, fotbal și baschet destul.

    – cea mai mare problemă la noi era una logistică. nu aveam spațiu destul pentru a ne schimba. nici noi, nici fetele. noi o făceam într-o debara cu un singur bec si o singură bancă, dar eram băieți și era suportabil. mai nasol era iarna, când era frig și nu îți venea să dai geaca jos. când ne-am mutat la o clasă la etaj a fost mai ușor, băieții afară, se schimbă fetele, fetele afară se schimbă băieții.
    – dacă ora de sport era între ore, miroseai după ce alergai de puțea sala de clasă. pe lângă manuale și caiete pentru 6-8 ore, trebuia să cărăm de două ori pe săptămână si adidași, tricou și prosop cu noi?
    – nu aveam unde să ne lăsăm echipamentul sportiv. băncile erau destul de înguste, și acolo era ghiozdanul. cuierul era insuficient. era nevoie de un vestiar mare, per clasă, unde să putem lăsa adidașii de sport la începutul trimestrului și să îi luăm la final.
    – diversele probleme sexuale care apăreau înainte și după ora de sport. aveam un coleg care se uita insistent la noi când ne schimbam și voia mereu să ne dea pantalonii jos. la fete, aveam un prof (care era arbitru în divizia 1) care “le ajuta” destul de mult în unele situații. au fost reclamații peste reclamații ale fetelor, nu s-a întâmplat nimic.

    și toate astea la un liceu pedagogic, unde viitorii educatori și învățători trebuiau să țină oră deschisă (ei făceau pe profesorii cu copii din 1-4 și profesorii le dădeau note) și la sport.

      (Citează)

  2. Norocosilor ! eram 24 de baieti si 6 fete.

      (Citează)

  3. m-am reapucat de alergat zilele astea si am ramas destul de uimit sa vad elevii care se pregatesc pt. sport la Bac, cat sunt de daramati la capitolul conditie fizica.
    la conditiile din scolile romanesti, adica lumea a treia, fara dusuri, vestiare calamitate, orele de sport ar trebui puse la sfarsitul sau in afara programului.
    mi-e nu mi-au placut orele de sport de la scoala, ba chiar le-am detestat, tocmai din lipsa conditiilor elementare de igiena. asta nu inseamna ca nu-mi place sportul, miscarea. acum fac mult mai mult sport decat in adolescenta.

      (Citează)

  4. “mie” de fapt, nu” mi-e”, dar na, nu mi-am baut cafeaua.

      (Citează)

  5. in Galati terenurile de sport sunt concesionate (sau altceva) unora care au ridicat niste corturi peste terenuri si le inchiriaza … deci nu mai ai acces nici daca sari gardul. Ideea cu calificative e foarte buna

      (Citează)

  6. Cuvintele nu pot spune ce tare am detestat disciplina sport, tocmai din cauza probelor celora pe baza careia se punea nota. In rest, cand jucam chestii era ok, am jucat o gramada de volei, care inca imi place, si ping pong, pe care il joc si acum. Dar probele…

    Pentru pacatele mele am facut sport si la facultate (hello Poli), in primii doi ani. Al doilea a fost ok, c-am avut un profesor intreg la cap, dar primul an a fost horror — se pare ca profa fusese la olimpiada sau ceva de genul, si cand dadeam probele pt nota (mama lor de probe, mama ei de nota) insista ca nu, straduiti-va mai tare, eu cand am fost la olimpiada ma ambitionam si faceam asa si pe dincolo — ratand complet faptul ca nu prea se compara situatia ei de sportiv de performanta cu a mea de student la Poli. Si una era sa te puna sa te antrenezi tot anul pt probele ei (desi to be fair, nici n-am prea calcat la ora de sport in anul ala), si alta sa aiba pretentia sa atingi pe loc nu stiu ce performanta i se parea ei c-ar trebui.

    Si ce m-a dat absolut de tot peste cap, si m-a facut sa urasc conceptul de ora de sport definitiv si total, a fost cand ne-am reintalnit in anul 2 si mi-a explicat ca sa fac bine sa-i fiu recunoscatoare ca nu m-a pus sa repet anul. Eu, studenta la Poli, sa repet un an… pentru sport??? Iar ei i se parea atat de rezonabila posibilitatea ca i se parea c-ar trebui sa apreciez gestul??

    Deci no, fericiti aia de le-a placut ora de sport :)
    Eu nu-s printre ei, desi acum platesc bani ca sa fac ce puteam face atunci pe gratis (ping-pong, I am looking at you). Sunt de acord ca sportul e ceva bun/util, sunt de acord ca tinerii/copiii/oamenii in general trebuie incurajati sa faca miscare cat mai multa, dar ora de sport itself… din partea mea poa’ sa arda in flacari.

      (Citează)

  7. Ai dreptate doar ca in momentul in care ii lasi pe unii sa intre liber in curti/sali trebuie sa iti asumi niste riscuri. Cum ar fi scandal, batai, distrugeri. Pe vremea mea ne lasau sa intram la baschet in curte la caragiale dar dupa un timp au inceput sa apara tot felul de smecherasi dubiosi.

      (Citează)

  8. Au bagat o ora de sport si la facultate, pana in anul doi. Ce fain era sa faci sport dupa 6 ore de laboratoare, carat echipamente, carti, halat. Si venea profu la sfarsit si facea o prezenta.

    Trebuie lucrat la ce se face in ora respectiva. Nu ramai cu nimic dupa timpul petrecut acolo, multi vin in scarba.

      (Citează)

  9. Au bagat o ora de sport si la facultate, pana in anul doi. Ce fain era sa faci sport dupa 6 ore de laboratoare, carat echipamente, carti, halat. Si venea profu la sfarsit si facea o prezenta.

    Trebuie lucrat la ce se face in ora respectiva. Nu ramai cu nimic dupa timpul petrecut acolo, multi vin in scarba.

      (Citează)

  10. Totul tine de puterea exemplului, de modelele pe care acesti copii le au acasa. Daca parintii lor nu-si prea misca fundul de pe canapea, prea putini dintre ei isi vor dori sa faca sport. Si nu ma refer aici la acele ore de sport, care pana la urma sunt frectie. Ma refer la cultivarea placerii pentru sport, la cultivarea competitiei in sport. Nu prea exista competii inter scolare pe diverse sporturi, fie ca discutam de fotbal, handbal, volei, tenis etc. Scoala nu se ocupa sa organizeze astfel de competii. Cand eram mic tin minte ca era un campionat inter strazi. Era o nebunie, toata lumea isi dorea sa joace, si toate astea se intamplau dincolo de orele de sport, de la care de foarte multe ori chiuleam, dar asta nu insemna ca-n timpul liber nu bateam mingea cu orele.

      (Citează)

  11. 2 ore pe saptamana? Am terminat liceul anul trecut si iti pot spune ca nu e asa. Au scazut numarul de ore, la o singura ora pe saptamana. Si nu e doar chestia aia. Te rog sa iti imaginezi, vineri, ora 12. Intri la sport, iti dai probele, transpiri ca orice om, apoi ai 10 minute pauza din care in 2 te mai tine profa in sala, si cu restul timpului ce faci? Trebuie sa te speli, sa te schimbi. Or la scoala respectiva, dusurile stateau complet functionale dar nu le puteai folosi. Nu aveai voie. Si te duceai in clasa si acolo stupoare. Venea profesorul la clasa, facea o mutra de doamne feri, ce miroase asa. Noi cu toate geamurile deschise. Si vinerea asa aveam orarul de trebuia sa stam pana la 3. Si am uitat sa precizez, eram 35 intr-o sala de clasa relativ mica.
    De ce nu dai dusurile in folosinta? De ce nu faci pauza de dupa ora de sport putin mai mare? Si asa, fara dusuri sunt 2 chiuvete in vestiar. 16 baieti nu apuca sa se spele in alea 10 minute.
    Bun articol!

      (Citează)

  12. Liceu in buricul targului din deosebita capitala europeana Bucuresti. Acum 12-14 ani si -30 kile jucam baschet in fiecare zi. Ba eram si prin echipa liceului. Nu era chiar un dream team dar ce importanta are? In weekend si in vacanta nu ne lasau sa intram in curtea liceului sa aruncam la cos. In schimb toti minoritarii din zona faceau campionate de fotbal in aceeasi curte in care elevii nu aveau voie.
    Acum, din ce am vazut, s-a rezolvat problema. Nu mai intra nimeni :)

      (Citează)

  13. am avut norocul sa fac sport in liceu si in generala in conditii foarte bune, 1-2 terenuri de sport afara, sala de sport proaspat construita/renovata, dusuri functionale si vestiare mari, totusi din 30 de elevi maxim 5-6 (baieti, la fete nici o sansa) faceam dus dupa ora de sport, nu conta daca era prima ora din zi sau ultima, pur si simplu restul erau prea pudici ca sa intre la dus cu altcineva sau nu le placea apa. am avut noroc si profesorii ne intelegeau si cei care faceam dus scapam si de ultimele alergari ale orei.

    fotbal in curtea scolii aveam voie tot timpul, la fel si la liceu si la facultate,
    in generala aveam voie si in sala daca aveam echipament la noi si sala nu era inchiriata pentru diverse evenimente

    in facultate am facut 1 an de sport, profu facea prezenta la inceputul si la sfarsitul orei, daca intarziai 1 minut dupa ceasul lui erai absent, nu conta ca nu aveai laborator in cealalta parte a orasului si faceai o ora cu autobuzul, prezenta era lege, probabil se simtea el important cand urla la cei care intarziau, totusi mi-a placut ca ne lasa sa ne jucam fotbal, basket, orice doar sa nu stam degeaba

    inca se poate merge la terenurile de sport ale facultatii si daca prinzi un teren liber il poti folosi linistit

      (Citează)

  14. 7 baieti si vo 24 de fete

    Intr-una din zile am ajuns la scoala si am ramas la baschet, n-am mai ajuns in clasa ziua aia. In alta a venit profesoara de engleza si ne-a luat la ora de pe teren ca ne vazuse cand a venit la scoala.

    La orele de sport in general jucam baschet (na, eram putini pt fotbal), ceva handbal cu tot cu fete, ne-au invatat volei!, ne lasau sa jucam tenis de picior, whatever the fuck we wanted, numai sa ne miscam. Dadeam si probele obligatorii de viteza, sarituri si cacaturi d-astea, dar o singura data pe semestru.

    Iarna era mai nasol, sala mica, plictiseala, PANA AU BAGAT MESE FE PING-PONG, was fun after that.

    Si noi aveam un singur vestiar, mic, ne schimbam pe rand fete si baieti, dar n-a deranjat pe nimeni la momentul ala.

    Terenurile erau deschise dupa ore sau in weekend, era o viermuiala fantastica sambata pe-acolo, pe toate terenurile. Acum sunt incuiate si cu paznici din ce-am vazut.

      (Citează)

  15. Eu intotdeauna am avut note peste medie, si aproape mereu media de la sport imi scadea serios media generala. De ce? Eu NICIODATA n-am excelat la sport si dupa fizicul meu de acum e usor de vazut ca nici acum nu fac o exceptie. Insa a fost enorm de frustrant cand am avut profesori de sport care nu se sfiau ca daca eram de 6 sa imi treaca nota 6, desi in rest la toate celelalte materii eram de 8, 9 sau 10. Poate ca si asta a contribuit la distantarea mea incet si sigur fata de sport. Imi placea sa joc fotbal si baschet desi nu excelam la niciunda, dar cand era de alergat rezistenta, sprint sau sarit la groapa, eram mereu printre ultimii. Si datorita profesorilor de acest gen am ales ca ultimii 2 ani din liceu sa imi scot si eu scutire si sa ma apuc de ceea ce ma interesa mai mult pt examene. Poate ca eram considerat tocilar, dar daca era un sistem pe care l-am specificat tu cu calificative care nu afecteaza media, atunci probabil faceam si eu in continuare sport in limitele mele. Subliniez ca nu eram la un liceu sportiv ci la un liceu cu profil real, mai exact de electro, unde fizica, matematica si materiile de profil iti solicitau putin materia cenusie.

      (Citează)

  16. vali: – cea mai mare problemă la noi era una logistică. nu aveam spațiu destul pentru a ne schimba. nici noi, nici fetele. noi o făceam într-o debara cu un singur bec si o singură bancă, dar eram băieți și era suportabil. mai nasol era iarna, când era frig și nu îți venea să dai geaca jos. când ne-am mutat la o clasă la etaj a fost mai ușor, băieții afară, se schimbă fetele, fetele afară se schimbă băieții.

    Chestia asta se întâmpla și la noi. La școala generală se construise ditamai sala de sport, cu vestiare din care uneori se mai fura câte ceva, dar la liceu, vestiarul era o cameră mică pe la subsol.

    Fetele se schimbau pe acolo, băieții se schimbau în clasă, dar schimbat e mult spus, majoritatea veneau cu pantalonii de sport pe sub blugi și schimbau doar un tricou și se ștergeau cu un prosop.

    Ar trebui întrebați directorii sau arhitecții “bă, dacă tot ați făcut sală de sport interioară și ditamai curtea în aer liber cu teren de baschet, cum ați gândit că se va schimba lumea?”. Că prin filme, în alte țări, văd vestiare și dușuri.

      (Citează)

  17. dw:
    Norocosilor ! eram 24 de baieti si 6 fete.

    În facultate eram 95 de băieți și 5 fete. Încă mă minunez că n-am ieșit homosexual de acolo.

      (Citează)

  18. gogu: m-am reapucat de alergat zilele astea si am ramas destul de uimit sa vad elevii care se pregatesc pt. sport la Bac, cat sunt de daramati la capitolul conditie fizica.
    la conditiile din scolile romanesti, adica lumea a treia, fara dusuri, vestiare calamitate, orele de sport ar trebui puse la sfarsitul sau in afara programului.

    Bacul la sport a fost o altă țeapă. Cum notele se dădeau pe un barem destul de strict, cine nu scotea timpul potrivit la viteză s-a trezit chiar și cu 8. Unii au vomitat la rezistență, alții au băut câte 3 energizante înainte și au leșinat pe traseu, de au intervenit profii ca să-i treacă oricum șamd.

    Eu, de exemplu, am dat istorie, unde am învățat două zile, și am luat 9,70.

      (Citează)

  19. nwradu: În facultate eram 95 de băieți și 5 fete. Încă mă minunez că n-am ieșit homosexual de acolo.

    dar cămăși roz…

      (Citează)

  20. Kay: entru pacatele mele am facut sport si la facultate (hello Poli), in primii doi ani.

    Am avut noroc la Facultate, Electronica avea o sală mare. Aveam 2 ore pe ceas, legate, și jucam vreo 90 de minute baschet, ne făceam damblaua.

    Din când în când apărea profesorul și ne punea să alergăm sau să dăm probleme pentru note, dar asta lua vreo 2 ore din semestrul, în rest jucam un baschet chiar mișto.

    Ce am urât acolo era că trebuia mers la o competiție pentru notă. Și toți mergeau la ping-pong jos la rectorat, unde competiția devenea să pierzi mai repede ca să mergi acasă. Dacă treceai în etapa următoare, aveai de pierdut 2 ore până terminau toți ceilalți și se juca etapa respectivă.

      (Citează)

  21. vali: dar cămăși roz…

    E din in, acolo se acceptă orice culoare.

      (Citează)

  22. un muc:
    Ai dreptate doar ca in momentul in care ii lasi pe unii sa intre liber in curti/sali trebuie sa iti asumi niste riscuri. Cum ar fi scandal, batai, distrugeri. Pe vremea mea ne lasau sa intram la baschet in curte la caragiale dar dupa un timp au inceput sa apara tot felul de smecherasi dubiosi.

    Păi e paznic în curte. Momentan el stă în curte și se uită peste gard la copiii care se joacă în stradă. Ar putea sta cu toții în curte, mai ales că-s aceiași copii mereu.

    Plus că nu înțeleg teama asta de distrugeri sau bătăi în curte. Dacă o fac în stradă, răsuflă usurați cei din școală, că nu e responsabilitatea lor? Cred că trebuie privit dincolo de asta.

      (Citează)

  23. In scoala generala (clasele 5-8) am avut cele mai frumoase ore de sport din viata mea: 2 ore pe saptamana + antrenamentele de rigoare. La scoala mea se manca handbal pe paine. Profesor era un fost jucator profesionist. Stia sa ne explice, se ne invete si apoi sa ne coordoneze in timpul meciurilor de handbal. Si jucam in echipe de baieti vs. fete. Uneori si mixt. Oare cine castiga? Fetele normal, doar cateva dintre ele erau jucatoare la cluburile sportive din Galati, ce-i drept la junioare. Dar o parte au ajuns la senioare, unele au suferit accidentari care le-au obligat sa se lase iar altele au ajuns in “Liga Campionilor” la handbal. Sincer va zic, era greu sa o opresti pe teren pe Adina Meirosu. Oricum, nici baietii nu erau mai prejos. Asa ca 4 ani am trait handbalul la maxim, ori pe teren ori in galerie. Pentru ca pe atunci exista turneu de handbal national la nivel de scoli generale. Iar scoala noastra a fost vicecampioana nationala la fete in 1998. Imi aduc ca la unul din meciurile de pe teren propriu au fost oprite cursurile pentru ca toti elevii sa sustina echipa. Ce vremuri, ce competitii!

      (Citează)

  24. nwradu:

    Eu, de exemplu, am dat istorie, unde am învățat două zile, și am luat 9,70.

    Ai prins manualul cu Esca? eu la istorie am avut doua volume, unul de universala, a 9-a si a 10-a si altul de a Romaniei – a 11-a si a 12-a, burdusite cu date.

      (Citează)

  25. add: Terenurile erau deschise dupa ore sau in weekend, era o viermuiala fantastica sambata pe-acolo, pe toate terenurile. Acum sunt incuiate si cu paznici din ce-am vazut.

    Unde se întâmpla asta?

      (Citează)

  26. nwradu: Păi e paznic în curte. Momentan el stă în curte și se uită peste gard la copiii care se joacă în stradă. Ar putea sta cu toții în curte, mai ales că-s aceiași copii mereu.

    Plus că nu înțeleg teama asta de distrugeri sau bătăi în curte. Dacă o fac în stradă, răsuflă usurați cei din școală, că nu e responsabilitatea lor? Cred că trebuie privit dincolo de asta.

    sunt multi golanasi care abia asteapta sa poata intra in curtea scolii si sa se amestece cu elevii in pauze, pt a-i face de bani si a se lua de fete.
    crezi ca un paznic vai mama lui ar face fata la supraveghere?
    macar in curtea scolii sa ai o oarecare siguranta ca elev.
    si da, daca se intampla ceva grav in curte, conducerea scolii si profesorul de serviciu o pot beli chiar tare.

      (Citează)

  27. Am facut sport cu plăcere din generala si până la facultate. Normal ca erau probleme de logistica (in generala sala de sport era o clasa amenajata in acest sens iar schimbatul se făcea in clasa de curs, pe rând baieti-fete).
    Ce sa mai vorbim de dusuri sau altele de upgrade-uri.
    Mirosea? Probabil, nu mai tin minte sa ne fi deranjat asa tare. Ce-mi amintesc acum însă este bucuria cu care mergeam la acele ore, era o evadare de la scoală practic.

      (Citează)

  28. gogu: sunt multi golanasi care abia asteapta sa poata intra in curtea scolii si sa se amestece cu elevii in pauze, pt a-i face de bani si a se lua de fete.
    crezi ca un paznic vai mama lui ar face fata la supraveghere?
    macar in curtea scolii sa ai o oarecare siguranta ca elev.
    si da, daca se intampla ceva grav in curte, conducerea scolii si profesorul de serviciu o pot beli chiar tare.

    OK, dar în weeknd și în vacanță? Școala e pustie, curtea e goală, inclusiv acum copiii aceia se joacă tenis de picior pe strada din fața porții.

    Bine, de ce nu se duc în parc e altă discuție, dar probabil că și ei se simt mai în siguranță în preajma școlii.

      (Citează)

  29. nwradu: Păi e paznic în curte. Momentan el stă în curte și se uită peste gard la copiii care se joacă în stradă. Ar putea sta cu toții în curte, mai ales că-s aceiași copii mereu.

    Plus că nu înțeleg teama asta de distrugeri sau bătăi în curte. Dacă o fac în stradă, răsuflă usurați cei din școală, că nu e responsabilitatea lor? Cred că trebuie privit dincolo de asta.

    pe scurt, da.
    paznicul ăla nu o să-i lase să intre tocmai pentru a nu avea el probleme. cum crezi că ar explica el o bătaie sau niște geamuri sparte? mai ales ca nimeni nu o să-și asume responsabilitatea.
    plus că în momentul în care o să se dea liber vor apărea tot felul de indivizi dubioși.

      (Citează)

  30. In general, argumentul cu pustii pusi pe scandal este valabil. In particular, la Radu in cartier nu prea. Scoala la care face el referire a avut curtea scolii la liber vreo 20 si ceva de ani si lumea s-a inteles. In week-end era plin de oameni la fotbal. Se spargeau geamuri, evident, insa n-a murit nimeni de la un geam spart. Am prieteni ai caror parinti au pus ‘pe vremea noastra’ miliarde de geamuri in 97. Plus ca acuma e mai greu cu termopanele, trebuie sa ai sut puternic ;). Concluzia la care vreau sa ajung este ca, la noi cel putin, daca s-ar vrea, s-ar putea.

      (Citează)

  31. Și la noi puteai intra și ieși din școală când aveai chef, ca să te joci prin curte – când eram prin gimnaziu, parcă, au început să închidă. Brusc n-am mai avut voie să intru când aveam chef. Au ridicat garduri mari de beton, că peste cele vechi era mai ușor să sari. Au pus țepi sus, că deh. Au interzis accesul și plecarea din curtea școlii fără învoire specială în timpul orelor.

    Cred că încep să fie din ce în ce mai speriați de ce s-ar putea întâmpla, mai ales că mai sparge unul un geam, mai face altul o șotie…

    Legat de ora de sport, eu am urât-o pe tot parcursul școlii, chiar dacă făceam sport în afara orelor, mai un tenis, mai un karate. Am discutat despre ce consider că ar merge schimbat aici: http://roxanamchirila.com/2014/10/30/sportul-si-scoala/ (dau link ca să nu mă repet, că e lung)

      (Citează)

  32. Scolile tin de primarii. Orice teren de sport inchiriat in afara orelor de curs este inchiriat de primarii. Conform Legii Educatiei, consiliile locale detin patrimoniul institutiilor de invatamant. Asa ca bietul portar al scolii nu are nicio vina si nu poate lua de capul lui nicio decizie; scoala cu atat mai putin! Totul e la primarie/consiliu.
    Si, ca fosta eleva scutita mai mereu de sport, acum, la maturitate, realizez cat de important e sportul. Din fericire, mai sunt si acum copii care, odata venita caldura, cer mingea in pauze si uita sa mai intre la ore. Cat timp fac miscare si sunt in curtea scolii, eu zic sa li se ierte! :D

      (Citează)

  33. Accesul in curtea scolilor s-a reglementat in tot UE pare-mi-se dupa niste atentate prin 2000 si ceva, daca îmi aduc bine aminte. De atunci s-au ridicat garduri s-a interzis accesul străinilor (inclusiv off school hours) si s-a facut regulament de intrare-iesire in timpul orelor de program.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus