De ce ne înjurăm cu Ungaria pentru cenușa unui poet?

Permiteţi-mi să vă citez dintr-o ştire citită ieri:

O urna cu cenusa umana, posibil apartinand scriitorului maghiar Nyiro Jozsef, a fost gasita, sambata, in portbagajul unui taxi cu care circula directorul de comunicare al ceremoniei de reinhumare, care trebuie sa aiba loc la Odorheiu Secuiesc. Purtatorul de cuvant al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a declarat ca la Corund a fost oprit un taxi, iar pasagerul L.C a refuzat sa permita deschiderea portbagajului si controlarea bagajelor motiv pentru care a fost solicitat ajutorul unui procuror, care a dat avizul pentru control

UPDATE: Urna gasita intr-un autoturism in localitatea Corund din judetul Harghita si in care se presupunea ca s-ar fi aflat cenusa lui Nyiro Jozsef este goala

Urna cu cenusa este din lemn lacuit. Lukacs Csaba nu a dezvaluit daca este vorba despre scriitorul maghiar si nici nu a permis deschiderea ei, ”pentru a nu fi profanata”. Potrivit acelorasi surse, acesta a cerut ajutor consular.

Szasz Jeno, coordonator al ceremoniei de reinhumare a declarat ca Nyiro Jozsef nu trebuie cautat in portabagaje pentru ca el este sufletul oamenilor

Ce se întâmplă? Ce-i penibilul ăsta? De ce înhumăm un poet maghiar în România, ce-i aşa complicat la o înmormântare, de ce aleargă unii cu cenuşa cuiva prin portbagaje? Mai ştie cineva unde e cenuşa sau a dispărut, dacă era urna goală?