Horoscop ingineresc

Discutam astăzi cu colegii de la muncă despre horoscop, iar eu îmi reafirmam părerea că este o chestie inutilă, o invenţie ce nu este bazată pe nimic concret ci doar înjghebată pe anumite convenţii alese de civilizaţia noastră. În fond anul putea fi la fel de bine împărţit în 6 sau 10 luni, precum este în 12. Ziua s-a împărţit în 24 de ceasuri iar acestea în 60 de minute şi secunde, dar puteau fi alese 10 ore fiecare având câte 100 de minute. Metrul, ora, litrul… toate sunt stabilite prin convenţii, de obicei făcute acum sute de ani.

De asta nu mă încălzeşte foarte tare faptul că sunt în zodia Peştilor (normal, e o zodie rece :P). De fapt mă gândeam că dacă deschid televizorul şi tocmai atunci zice horoscopul pentru zodia mea, schimb oricum canalul. Chiar nu-mi pasă nici ce îmi spun astrele, nici cu ce zodii mă potrivesc sau mă urăsc, nici dacă în zodiacul chinezesc sunt ornitoric cu mânere sau lup alsacian. Acum un gazilion de ani un cioban prea plictisit de urmărit oile pe câmp s-a uitat pe cer şi i s-a părut că vede nişte peşti, un urs mare şi unul mic, Orion cu un arc, un scorpion, etc. Şi de aici hop şi zodiile aşa cum le ştim. Păi şi dacă inventam acum, în vremurile noastre, zodiile, ce am fi avut? Zodia automobilului, pentru că vreun grup de 8 stele ar fi semănat cu un Ford Fiesta? Zodia fotografului, constelaţia fotbalistului, constelaţia tancului, zodia avionului.. n-ar fi fost marfă? Dacă ar face-o electroniştii, am avea “zodia tranzistorului cu efect de câmp”, ca în imagine.