nwradu blog

established 2006

Apple a anunţat astăzi multe noutăţi. Găsiţi articole detaliate pe site-urile străine sau la fanii Apple şi vă puteţi pune acolo la curent cu toate detaliile minore, eu vreau doar să vă spun ce mi-a plăcut şi ce nu.

iOS 4.1. Cel mai important e că adăugă fotografiere HDR pe iPhone, cu procesare direct în telefon. Asta e ceva ce mi-ar plăcea şi pe telefonul meu. Punem pariu că va apărea rapid și pe telefoanele competiției? Adăugă apoi posibilitatea de a te juca în multiplayer, ceea ce e marfă, dar mai mult la americani, unde sunt foarte mulţi oameni cu iPhone.

iOS 4.2. Adaugă în plus posibilitatea de a printa şi de a face streaming de audio, video şi fotografii prin WiFi. Apare în noiembrie şi va fi disponibil şi pentru iPad şi iPod Touch, nu doar pentru iPhone. Streamingul e o idee mişto, ca să pui nişte fotografii pe un televizor, dar de printare nu ştiu câţi au avut nevoie până acum…

Noul iPod Shuffle. Se revine la forma de acum două generaţii, cu butoane reale de volum şi next/previous, plus agăţătoare mare. Iată că ideea de Shuffle actual, lipsit complet de butoane şi controlat doar din micuţa telecomandă de pe căşti n-a prins, iar Apple se întoarce la forma de succes. Bravo lor, o alegere excelentă. Îmi place şi preţul, doar 49 de dolari pentru 2GB stocare. Am doua Shuffle-uri cu butoane și mă bucur sa văd că noua generație revine la acest aspect.

Noul iPod Nano. E pătrat, mult mai mic şi are touchscreen în loc de butoane. Nu-mi place deloc! Pentru mine playerul ideal este cel pe care îl poţi apăsa pe nevăzute, în buzunarul hainei sau pe întuneric, nu unul la care trebuie să te uiţi mereu pe ecran ca să vezi ce apeşi.

Nu! Arată nasol aşa pătrat, ecranul mi se pare mic, singurele butoane reale sunt cele de volum şi am bănuiala că sunt mici şi greu de apăsat. Chiar nu trebuie să băgăm touchscreen peste tot şi nu aş vrea încă un dispozitiv de care să am grijă să nu se zgârie, să nu îmi schimbe melodia pentru că se atinge de ceva prin buzunar, etc. iPod Nano e dispozitivul pe care mi-l doream în secret, cu stocare suficientă pentru multe genuri de muzică, dar şi cu dimensiuni reduse faţă de iPod-ul meu Classic. Noua generaţie nu mă atrage absolut deloc.

Noul iPod Touch. La fel ca vechiul iPod Touch, dar e mai subţire, are ecranul de pe iPhone 4 şi alte mici îmbunătăţiri. Un model de mare succes transformat într-unul şi mai bun. Asta înseamnă ă îmbunătățești generatia actuală, nu ce s-a făcut cu iPod Nano.

iTunes 10. Nu-mi  place iTunes, dar versiunea 10 adăugă nişte funcţii logice în contextul actual, adică o reţea socială ce are la bază muzica. Eşti informat despre ce melodii au downloadat prietenii tăi, poţi să vezi topuri personale, să urmăreşti artişti, etc. Din nou, în România nu cred că îşi cumpără multă lume muzică din iTunes, aşa că să trecem mai departe.

Noul Apple TV. Vechiul Apple TV era un fel de media center, dar lipsa diverselor funcţii l-au făcut să nu fie foarte popular. Acum l-au simplificat, nu mai are stocare, ci închiriezi filmele şi serialele, poţi face streaming de fotografii de la un alt calculator sau de la un iPad şi costă doar 99 de dolari. Are şi o telecomandă foarte simplă. Eu l-aş fi făcut să poate fi comandat de la un iPhone sau iPad. Neinteresant pentru noi.

Concluzii:

• Nu cumpăraţi acum un iPod Shuffle sau Touch, ci aşteptaţi generaţia nouă.
• Dacă vreţi un iPod Nano şi nu vă place noua generaţie (cazul meu), luaţi-vă unul din vechea generaţie cât încă se mai găsesc. Eventual vă puteţi risca să aşteptaţi o lichidare de stoc, dar să nu rămâneţi cu buză umflată.
• Nici un iPhone 4 cu antenă modificată. Nici nu mă aşteptam, dar erau mulţi cu impresia că telefoanele se proiectează, testează şi produc peste noapte.

Sursă foto: Engadget.

Am un iPod Classic şi acum, pregătindu-mă de un concediu mai îndelungat departe de calculator, caut şi o metodă prin care să-l încarc de la priză. Un simplu adaptor USB de priză, precum acesta, nu e bun. iPod-ul nu trage curent de la el și pace.

Cât costă însă un adaptor de priză original Apple? 144 de lei la iStyle! 156 de lei la eMag! Şi e doar un ştecher în care înfigi cablul USB al iPod-ului, atâta tot.

Ai zice că e ceva minunat înăuntru, dar din ce văd pe net, e foarte simplu. Un alimentator chior pe USB are doar doi pini din cei patru ai mufei, lipsind cei de date. Alimentatorul de iPod trebuie să-i aibă şi pe cei de date, legaţi la alimentare prin două rezistoare. Asta e toată diferenţa dintre un alimentator de 10 lei şi cel Apple de 150 de lei, două rezistoare de câţiva bani fiecare. Aşa se face profitul.

Nu dau 150 de lei pe un ştecher, nici mort nu dau. Ştie cineva vreun alt alimentator, 3rd party, ieftin şi care să încarce un iPod?

Iată mai jos câteva fotografii de test făcute cu Samsung Galaxy S (citiți și prima impresie). Telefonul are cameră foto de 5 megapixeli, rezoluţia maximă a fotografiilor fiind de 2560 x 1920, dar spre deosebire de Desire nu are nici un fel de flash. Înregistrarea video se face la rezoluţia 720p, adică 1280 x 720 pixeli şi cu 30 de cadre pe secundă, fişierele fiind salvate în format .3gp.

Înainte de a privi fotografiile, vreau să detaliez opţiunile disponibile în cameră. Există multe setări: Outdoor Visibility (on/off – creşte vizibilitatea ecranului în exterior, nu are impact asupra fotografiei), Focus Mode (Autofocus, Macro, Face detection), Timer (off, 2 sec, 5 sec, 10 sec), Resolution (de la 2560 x 1920 spre mai mică, are vreo 10 setări), White Balance (Auto, Cloudy, Fluorescent, Daylight, Incandescent), Effect (Normal, Black & White, Negative, Sepia), ISO (Auto, 100, 200, 400, 800), Metering (Centre, Spot, Matrix), Antishake (on/off – cred că e vorba de stabilizare digitală a imaginii), Auto Contrast (on/off – îmbunătăţeşte imaginea când ai sursă de lumină în spatele subiectului), Blink Detection (on/off – detectează clipitul ochiului şi te avertizează), Image Quality (Superfine, Fine, Normal), Adjust (slidere pentru Contrast, Saturation şi Sharpness).

Telefonul are şi un meniu de setări ce nu influenţează imaginea, precum Guidelines (on/off – afişează linii verticale şi orizontale pentru încadrare), Review (Off, 2 Sec, On), GPS (on/off – adăugă locaţia GPS în fişier), Shutter Sound (Off + 3 variante), Storage (Phone sau Card), Reset (care bănuiesc că anulează toate modificările făcute).

Că moduri de fotografiere avem Single Shot, Beauty, Continous, Self Shot, Smile Shot, Panorama, Vintage, Action Shot, Add me şi Cartoon. Tipul de scenă poate fi selectată dintre None, Landscape, Sports, Portrait, Night, Party/Indoor, Beach/Snow, Dawn, Firework, Sunset, Fall Colour, Text, Candlelight şi Backlight.

Se poate regla şi compensarea expunerii între -2 şi +2.

Cu alte cuvinte, sunt opţiuni la fel de multe sau poate chiar mai multe decât la modelele de camere foto compacte. Mai jos sunt câteva fotografii făcute de mine pe afară şi într-un magazin Mega Image. N-am folosit nici o setare specială, ci doar rezoluţia maximă şi calitate Superfine. Probabil rezultatele ar fi fost şi mai bune dacă aş fi umblat la moduri şi balans de alb sau dacă aș fi ținut telefonul mai cu grijă în mână, dar mie îmi plac imaginile chiar şi aşa. Culorile sunt vii, blur-ul este foarte redus, iar zgomotul de imagine este prezent că la orice cameră foto de pe telefoane.

Faceţi click pe imagine pentru versiunea originală, dacă vreţi să o analizaţi, dar atenţie că au cam 1,3 MB fiecare.

Culori vii în Parcul Copiilor

În pasaj. Nu mă așteptam să iasă așa bine fotografia, având în vedere condițiile de iluminare.

Citeste in continuare »

În viaţa oricărui posesor de smartphone vine, inevitabil, un moment trist: acela în care descoperă că a apărut un telefon mai bun decât cel pe care îl posedă. Iar eu, deşi am un HTC Desire, unul din cele mai dorite telefoane ale momentului, am descoperit astăzi că există Samsung Galaxy S.

Îmi aduc aminte perfect momentul. Stăteam într-o sală de şedinţe de la Vodafone, ascultam prezentarea şi priveam absent foaia de hârtie primită, pe care erau scrise specificaţiile telefonului. Mi s-a focalizat privirea pe ceva: Bluetooth 3.0. “Opa! BT 3.0 pe un telefon?” Nu ştiam că s-a lansat oficial. Şmecherie! Procesor de 1 GHz. “Ca la Desire“, îmi spun. Ecran AMOLED cu rezoluţia 800 x 480 pixeli. “Tot ca la Desire.” Ba nu, asta e de 4 inci, mai mare. “Hopa! Nu cumva e mai bun decât Desire-ul?“, m-am gândit.

Este. Pe hârtie este. Are ecran mai mare, dar fără a părea deranjant de mare. Are tot cameră foto de 5 MP, dar filmează 720p la 30 fps. Are bluetooth 3 şi wi-fi de tip N (şi b/g) la conectare, 8 GB de memorie internă şi acceptă şi carduri de până la 32 GB. Redă nu doar mp3-uri, ci şi FLAC, nu doar AVI, ci şi MKV-uri şi am văzut şi ceva de Video Out prin meniuri. E mai uşor cu 20 de grame decât Desire-ul și mai subțire, deşi are o baterie mai mare, de 1500 mAh. Rulează tot Android 2.1 şi am uitat să întreb când apare 2.2 pentru el.

“Lasă frate, că cei de la HTC sunt specialişti în optimizare şi interfaţă şmecheră. O fi bun telefonul din specificaţii, dar pun pariu că nu merge foarte bine”

Noroc că n-am pus pariu. Pentru că am primit telefonul la teste şi de cum l-am deschis m-a impresionat. E rapid. Îmi place ecranul, e mare încât să tastezi foarte bine pe el şi să vezi orice text, dar nu prea mare încât să te deranjeze în buzunar. Culorile sunt mai bune decat la Desire (o fi din cauză că e Super AMOLED, nu doar AMOLED) și vine cu o temă pe alb și bleu care se văd perfect pe fundalul negru intens. Seamănă perfect cu un iPhone, să nu ne ascundem după deget. Chiar şi acum, când îl privesc în semi-intunericul din cameră, primul meu gând a fost că am un iPhone pe birou, apoi am văzut sigla Samsung sclipind argintie în lumina monitorului (e o atmosferă foarte romantică aici la mine, zici că-i “Seara pe deal”). Dar e ceva în neregulă cu asta? Şi e incredibil de uşor, aproape că nu-l simţi în mână.

Nu vine gol, cu Android chior, ci are nişte widget-uri făcute de Samsung, inclusiv unele “inspirate” de la HTC, precum un ceas cu meteo în el. Din prezentare am reţinut şi că are un ceas deşteptător şmecher, că se integrează cu un car dock special, că e bun şi pentru mediul business şi, poate cel mai tare, că-l poţi folosi ca telecomanda pentru televizoare Samsung dotate cu tehnologia DLNA. În sfârşit Samsung şi-a dat seama că e o mare corporaţie şi că poate integra într-o lume digitală diversele echipamente pe care le produc. Mai mult, poţi vedea pe televizor fişiere (imagini şi filme) din telefon prin wifi, poţi rula pe telefon fişiere media aflate pe un calculator şi alte moduri de integrare.

Un alt mare avantaj faţă de HTC-uri este prezenţa unui predictor XT9 în limba română, chiar şi cu diacritice în el. Te ajută foarte mult la scris, sugerându-ţi cuvintele după ce scrii doar 2-3 litere. Iar apoi există şi Swype, o tehnologie de scriere pe tastatura virtuală de pe ecran, fără a ridica degetul din contactul cu acesta. Muţi degetul de la o literă la alta şi scrii ceea ce vrei, iar spre surprinderea mea merge foarte bine şi se scrie foarte rapid aşa. O inovaţie excelentă.

Cam asta aş avea de zis la o primă vedere. Vodafone îl lansează mâine, la preț redus cu diverse abonamente ce includ voce şi date sau 499 de euro la liber.

Aş schimba Desire-ul pe un Samsung Galaxy S? Da, chiar şi doar aşa, după o privire rapidă.

Staţi pe frecvenţă, vor urma alte posturi despre cum fotografiază şi filmează, despre ce widget-uri noi a făcut Samsung şi despre cum se scrie pe acea tastatură Swype, plus un review complet, după cum v-am obişnuit.

Apare iPhone al IV-lea. Din prima zi de la lansare, lumea descoperă că dacă îl atinge cu mâna în partea de jos, unde are antenele, pică semnalul, se întrerup convorbirile, etc. Aşa se întâmplă când oamenii care trebuie să le testeze se îmbată şi le pierd prin baruri, în loc să-şi facă treaba.

Răspunsul Apple? “Ţine-l altfel în mână.” Nu cum vă arătăm noi în imagini (şi cum e normal, de altfel), ci altfel, cum vreţi voi, doar să nu-l atingi în partea inferioară. Ca de aia e cel mai şmecher telefon din univers. Atât de şmecher, încât duci tu urechea la telefon, nu ridici iPhone-ul la ureche. Link.

Ce fac cei de la Engadget? Sunt scandalizaţi? Râd de o astfel de problemă? Dau notă proastă telefonului? Nu. Înghit găluşca (ca să vorbesc frumos) şi speră ca Apple să le dea huse siliconice, pe gratis. Aşa ar fi frumos.

We’re wondering if whether or not the company will start handing out bumpers pro-bono to those who are experiencing problems. It certainly seems like the right thing to do.

The right thing to do. NU! Ideea e să facă un telefon bun, nu să-l vândă şi să-ţi spună “dar trebuie să porţi mănuşi de electrician ca să-l poţi utiliza. Fără degete desigur”. După care tot Engadget mai băga şi un clip în care arătau aceeaşi problemă la un iPhone 3G, acum doi ani. Un fel de “uite, nu e ceva nou, şi 3G-ul făcea la fel”. Păi dacă făcea la fel în 2008, te aşteptai ca în 2010 să se rezolve problema asta, nu?

Sunt curios ce-ar fi zis dacă această problemă ar fi avut-o orice alt telefon. Ce notă credeţi că-i dădeau?

În ordinea în care am aflat despre ele.

Jobs despre iPad: “we’re selling one every 3 seconds”. Asta da companie și produs de top.

Farmville e acum şi pe iPhone. Peste mii de ani, când vor sosi extratereştrii aici, ne vor găsi corpurile mumificate în faţa unui ecran de Facebook sau cu un iPod în mână, jucând Farmville. Au 70 de milioane de jucători activi, dar pun pariu că dacă mâine vine apocalipsa şi poimâine supravieţuitorii trebuie să reînceapă totul ca o civilizaţie agrară, n-ar şti niciunul ce seminţe să planteze şi cum să are un câmp.

iPhone 4 are sticlă pe faţă şi pe spate şi inox pe lateral. Un design inovativ, la care se adăugă grosimea de doar 9,3mm, cel mai subţire smartphone de pe piaţă. Bănuiesc că nu prea mai aveau ce să inoveze masiv la noua generaţie ca să o diferenţieze puternic de alte smartphone-uri existente pe piaţă, aşa că s-au concentrat şi pe aspectul exterior. Tare sunt curios cum se împacă utilizarea de zi cu zi cu sticla de pe ambele părţi.

Rezoluţia de 326 pixeli pe inch, când ochiul vede un maxim de 300 ppi, e un fel de a spune “afişajul acesta este cel mai tare care poate exista”. Calitatea imaginilor nu mai este limitată de ecran, ci chiar de ochiul uman. Rezoluţia urcă la 960×640 pixeli, bateria la 300 de ore standby (aproape 13 zile) şi permite 10 ore de browsing pe WiFi şi 40 de ore de ascultat muzică.

Când a arătat fotografii făcute de angajaţii Apple cu noua cameră foto de pe iPhone, mă gândeam că va arăta una şi cu barul în care s-a pierdut prototipul. Ar fi fost o glumă bună.

Noul iPhone filmează 720p şi editează filmele în telefon prin softul iMovie, cu tot cu tranziţii, text, fundaluri, etc. Totuşi, de câte ori v-aţi dorit să puteţi face editare video pe telefonul mobil?

Iar faza cu video-calling e interesantă, dar veche. Următoarea revoluţie va fi când se vor integra proiectoare în telefoane, ca la unele aparate foto, şi în loc să te uiţi pe ecran la persoana pe care o suni, o vei putea proiecta pe un perete sau chiar 3D ca în Star Wars. Aia ar fi ceva şmecher. Aşa cum e acum, video-chat-ul de pe iPhone 4, numit FaceTime, este doar pe WiFi, ceea ce îl face un fel de messenger. Asta mă miră, pentru că aveau o relaţie bună cu operatorii de telefonie, iar aceştia nu doreau să permită oamenilor să comunice audio-video prin alte metode decât reţelele lor, că aşa fac bani. Iar acum Apple aduce cea mai avansată metodă de comunicare în reţeaua lor gigantică de utilizatori iPhone 4 şi o face ocolind complet operatorii de telefonie. Nu m-ar mira că acest FaceTime să fie restricţionat de anumiţi vânzători.

Pe total mă declar plăcut surprins de iPhone 4, e probabil cel mai avansat smartphone al momentului şi asta pentru că Apple lucrează nu doar la hardware, ci şi la un software performant care să scoată în evidență avantajele telefonului. Ce nu-mi place însă e sistemul prea închis: FaceTime merge doar pe dispozitivele lor; ai nevoie de iTunes; softul ţi-l aprobă Apple, după ce îl scrii aşa cum îţi spun ei. Întreg sistemul are succes pentru că are o bază de clienţi de multe milioane de oameni, dar nu-mi place această lipsă de deschidere. Cred în continuare că tot Androidul şi licenţa sa open-source sunt de viitor.

NEX-3. Observati body-ul foarte subtire. Click pentru imaginea full (4592x2576 px, 2,6 MB) in care observati rezolutia buna a dungilor de pe obiectiv.

Cei de la Sony au adus în Delta Dunării modele aproape finale ale celor două camere foto pe care le vor lansa în iulie: NEX-3 şi NEX-5 din gama Alpha, ambele fiind DSLR-uri, dar cu o diferenţă fundamentală faţă de modelele tradiţionale din această clasă: sunt foarte mici ca dimensiuni.

Comparatie marime. Sursa: dpreview.com

Cât de mici? La fel de mici ca cele mai subţirele compacte point-and-shoot de pe piaţă. NEX-5 are 38 mm grosime, fără obiectiv, NEX-3 fiind chiar mai subţire. Faţă de un DSLR normal, e cam de trei ori mai mică la grosime. Celelalte dimensiuni sunt de aproximativ 10 cm lungime şi vreo 6 cm înălţime.

Este un DSLR? Da, are elementele care fac ca aparatele DSLR să obţină imagini mult mai bune decât cele compacte.

1. Are senzor APS-C de 22,4 x 15,6 mm, că la majoritatea aparatelor DSLR de entry-level şi medium-level. Denumirea completă este Exmor APS HD CMOS şi are 14,2 megapixeli efectivi. Obţine imagini clare şi face şi efectul de adâncime de câmp specific DSLR-urilor.
2. Obiectivele sunt detaşabile, aparatul fiind vândut în kit cu un obiectiv fix de 16mm/F2.8 sau cu un varifocal de 18-55 mm/F3.5-5.6 cu stabilizare optică în el. În viitor va fi disponibil şi un 18-200mm / F3.5-F6.3 stabilizat. Există adaptor pentru obiectivele celorlalte aparate Sony Alpha şi pentru obiectivele Konica-Minolta existente, iar cel mai probabil cineva va produce şi adaptoare pentru alte mărci de obiective de pe piaţă.
3. Se duce până în ISO 12.800 şi face fotografii bunicele în condiţii slabe de iluminare, plus că are şi un mod de noapte în care combină mai multe expuneri într-o imagine clară şi bună.

Citeste in continuare »

Nu pot să zic că am “butonat” un iPad, pentru că are un singur buton şi parcă nu i se potriveşte termenul. Am fost anunţat că un iPad poate fi găsit în showroom-ul eMag şi m-am dus acolo să-l văd.

E primul produs Apple care chiar îmi place. Aş vrea să am acum unul în braţe, când scriu şi cu un ochi la uit la televizor, decât laptopul acesta greoi. Aici e punctul forte al iPad-ului, îţi permite să stai relaxat în fotoliu sau în pat şi să mai citeşti o ştire, să mai scrii un email sau să laşi tweet-urile să curgă, dacă asta e pasiunea ta.

Mi-au plăcut în mod special:

• ecranul de foarte bună calitate, atât culorile cât şi senzorul tactil.
• interfaţa rapidă şi frumos animată, care dă bine cu formă iPad-ului şi cu gama în care se plasează (gadget scump, adică).
• faptul că are pe lateral un buton de blocare a rotaţiei ecranului, în caz că nu vrei să se reorienteze totul de câte ori îl întorci.

N-am apucat să văd mai multe. Pe mine mă interesa mai degrabă cum merge magazinul Apple, cum poţi cumpăra aplicaţii, ce fel de aplicaţii speciale există pt aşa un dispozitiv, dar asta nu se poate testa într-un showroom.

Vreau unul? Da, desigur. Îmi voi lua unul? Nu, e prea scump. Dar nu pot găsi alt motiv pentru care nu l-aş lua. Da, nu-mi place că nu are multitasking, dar v-am zis cum aş vreau eu să-l utilizez şi nu i-aş simţi lipsa. Dacă ar rula Android, ar fi perfect.

Mă bate gândul că săptămâna următoare să cumpăr un aparat foto DSLR şi, la bugetul meu şi din ce am citit, cel mai potrivit mi se pare un Pentax K-x într-un kit cu două obiective, un 18-55 şi un 50-200 mm.

N-am mai mulţi bani decât cei 2660 de lei şi K-x mi se pare cea mai bună combinaţie între zgomot mic, funcţii disponibile şi mărimea redusă a aparatului. Ce părere aveţi? În cazul în care credeţi că ar trebui să aleg alt aparat sau altă soluţie, v-aş ruga să prezentaţi nişte argumente logice pentru asta, iar eu le voi analiza şi voi spune de ce K-x mi se pare mai bun sau poate voi cumpăra altceva.

Şi eu caut o husă pentru HTC Desire, pentru că telefonul arata excelent şi mi-ar fi milă să-l zgârii chiar şi un pic. Am găsit ceva la Evomag, un magazin online de unde am cumpărat cu alte ocazii fără probleme şi poţi inclusiv să ridici tu marfa, ei având sediul lângă staţia de metrou Costin Georgian:

• Husă piele Tonino Lamborghini – 69 de lei, are taurul Lamborghini pe ea.
• Încărcător auto microUSB – 33,63 lei, în imagine pare a avea cablu retractabil.

Au și telefonul în stoc la 1859 de lei, iar dacă îl luați împreună cu husa e un mic discount față de achiziția separată a fiecărui produs.