Este oficial: coletele cu produse din China, Turcia și alte țări din afara UE vor fi taxate suplimentar cu 25 de lei

Parlamentul a aprobat ieri un proiect lung de lege care include, printre altele, și creșteri de taxe. Cresc impozitele pe locuințe, CASS-ul pentru activități independente se calculează la o bază de și mai multe salarii minime, cresc diverse taxe… în fine, e de rău.

Era însă de așteptat ca Guvernul să crească taxele oamenilor cinstiți, care chiar la plătesc la timp, în loc să combată evaziunea fiscală și corupția și risipa banilor publici și cheltuielile mari din administrație. Ce să facă altceva?

Oricum, printre prevederi, la articolul XXII de la pagina 73 se introduce și o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare declarată sub 150 de euro și care a plecat inițial dintr-o țară din afara Uniunii Europene. Taxa va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2026.

Art. XXII. – Măsuri privind instituirea unei taxe logistice pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri

(1) Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 lei pentru fiecare colet ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 Euro, denumită în continuare taxă, indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.

(2) Taxa se aplică coletelor care conțin bunurile livrate în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, definite conform dispozițiilor art. 266 alin.(1) pct. 36, respectiv art. 3152 alin.(1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Potrivit prezentului act normativ, prin colet se înțelege fiecare expediere ce conține bunuri cu valoare comercială, aferente unor operațiuni de vânzare la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe.

Altfel spus, dacă vei comanda ceva din China, cum se întâmplă de multe ori pe platforme precum Temu, Shein, Trendyol, Alibaba, Aliexpress, dar și Amazon SUA sau Trendyol Turcia, vei plăti în plus 25 de lei pe fiecare colet, câtă vreme valoarea declarată este sub 150 de euro. Anterior, aceste colete sub 150 de euro erau scutite de taxe vamale. Acum se introduce această taxă de 25 de lei pentru a plăti cumva munca operatorului vamal, dar și pentru a proteja magazinele românești de livrările din afara UE.

De ce este nevoie de această protecție? Pentru că nu se joacă pe termeni egali. Se ajunge inclusiv la situații absurde, precum:

➡️ dacă eu comand o husă ieftină de telefon pe Temu, chinezii mi-o trimit direct pe adresa mea, într-un plic. Coletul are sub 150 de euro, deci nu plătesc taxe vamale, poate nici TVA dacă este sub 10 euro. În plus, chinezii sunt finanțați sau subvenționați de stat, își permit să ofere chiar transport gratuit clientului final.

➡️ dacă un magazin românesc comandă 2000 de astfel de huse la chinezi, să zicem un palet de marfă, atunci plătește toate taxele legale când importă marfa pentru că aceasta are valoare mare. Din start prețul final nu poate fi la fel de bun. Statul îi ia de asemenea din prima taxele pentru cele 2000 de huse. Magazinul le introduce apoi în depozitul său și le vinde treptat, azi două, mâine trei, și în timp recuperează banii cheltuiți pe marfă. Iar furnizorul chinez probabil n-a mai oferit transport gratuit la această comandă, că de ce ar ajuta un concurent de-al său?

O român care comandă ceva este, pentru platformele extracomunitare, un client. Un magazin românesc care se aprovizionează tot de acolo le este, în cele din urmă, un concurent. Și nu vorbim de o husă. Temu trimite mii de huse la mii de persoane diferite, zilnic, în România. Discount-urile de volum nu mai sunt un avantaj competițional important pentru importatori.

Datele oficial spun, de altfel, ca în România intră în prezent aproximativ 225.000 de colete în fiecare zi din afara Uniunii Europene, cu valori sub 150 de euro. În teorie, statul român va colecta zilnic 5,625 milioane lei, peste un milion de euro, din această taxă.

În practică, să vedem dacă statul o colectează cu succes. Legea spune, apropo, că este obligația furnizorului mărfii să taxeze cumpărătorul și cu cei 25 de lei.

(4) Obligația de plată a taxei revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanță de bunuri, după caz.

Cum va ști, să zicem, Poșta Română că ai plătit această taxă atunci când ai comandat ceva în Canada? Păi actele vamale, pe care le procesează înainte să-ți dea pachetul, vor menționa acest lucru.

De altfel, Guvernul tocmai le dă bătaie de cap celor de la Poștă și de la serviciile de curierat. “Obligația de colectare, declarare și virare a taxei revine furnizorilor de servicii poștale” (adică inclusiv firmelor de curierat, dacă ei aduc pachetul), iar un alt alineat din lege spune că aceștia au obligația să livreze taxele colectate către bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare. Nu-i chiar atât de mult timp, în special dacă au contracte cu marii furnizori (să zicem Temu) care prevăd că plata pentru serviciile de curierat se face la un termen mai mare.

Oricum, asta este o problemă pentru firmele de curierat, nu pentru consumatori.

Din ce văd eu în text, nu s-a mai pus problema exceptării de la această taxă a furnizorilor care își fac huburi logistice în România. Ministrul Finanțelor declarase inițial așa ceva, iar Asociația Română a Magazinelor Online se burzuluise la aflarea veștii, spunând că asta doar va îndemna furnizorii din spațiul extracomunitar să-și deschidă aici huburi logistice pentru a evita această taxă, lucru care nu va reduce presiunea pentru vamă.

Este un mod de a privi lucrurile. Pe de altă parte, să faci comerț nu este ilegal, nici să comanzi din altă țară. Este doar taxat suplimentar, cu această lege nouă și care vine chiar prea târziu. Dacă vreun mare retailer extracomunitar alege atunci să-și deschidă în România depozite, să dea de muncă unor angajați în acest sens, să importe paleți de marfă cu plata tuturor taxelor vamale necesare și să o livreze apoi ca orice alt magazin online local, asta doar sună a concurență normală.

Pierzătorii în acest caz sunt producătorii locali, care probabil nu pot ține pasul cu prețurile din China pentru marfă similară, dar asta este o consecință nefastă a comerțului liber. Aceștia pot fi ajutați prin introducerea de taxe vamale cu rol protecționist, dar asta este altă discuție.

Sunt în continuare uimit că Uniunea Europeană nu se mișcă mai repede pentru a introduce în mod generalizat astfel de taxe, pentru a lua astfel de decizii la nivel de spațiu comunitar și pentru a face front comun ca să-și protejeze afacerile locale.

UE s-a mișcat în general repede pentru a introduce taxe vamale pe produse unitare și aparținând, să zicem, unor industrii mari. De exemplu, aluminiu. Sau automobile. Comerțul online din afara spațiului comunitar se desfășoară cu milioane de produse diferite și probabil de valori mici, dar per total probabil se ajunge la valori la fel de mari precum cele din industria metalelor sau a autoturismelor. De ce această întârziere în a trata în mod unitar acest aspect?