Românismul perfect: avem lege pentru doborârea dronelor inamice, dar fără norme pentru aplicarea ei

Mi se pare că oricât te-ai chinui să inventezi situații absurde prin România, uneori realitatea întrece orice imaginație.

În luna mai, președintele interimar Bolojan a promulgat legea care permite armatei să doboare dronele ce intră pe teritoriul țării noastre, la nevoie, dar încă nu s-au aprobat și normele de aplicare a legii.

Altfel spus, politicienii au decis că dronele inamice care pot veni să bombardeze obiective din România (sau pe alte țărilor prietene, tranzitând teritoriul nostru) sunt de porc și ar trebui să ne apărăm împotriva lor sau să le doborâm. Cine face asta? Cum le doboară? Ce unitate militară răspunde? Cu ce tip de armament sau tehnică militară le doborâm? Unde se ia decizia? Din ce fonduri se suportă cheltuiala? Astfel de detalii nu le-a mai decis nimeni…

În luna mai, Ilie Bolojan a promulgat legea antidronă, care permite Armatei să doboare astfel de aparate fără pilot. Însă pentru ca legea să-și facă efectul este nevoie să fie aprobate și normele de aplicare. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, deși au trecut aproape patru luni de la momentul promulgării. Din informațiile Digi24, aceste norme de aplicare ar trebui să fie aprobate în următoarea ședință CSAT, însă nu a fost anunțată o dată până acum. (Digi24)

Probabil că, în caz că ne atacă vreun inamic, diversele ministere, instituții, unități militare și servicii își vor trimite între ele faxuri și înștiințări oficiale. Apoi, după ce se stinge incendiul și începe ancheta, se va descoperi că X a trimis hârtia, dar era sâmbătă și nu mai era nimeni la muncă. Y a citit-o luni, dar nu avea număr de ieșire. Asta s-a rezolvat după câteva ore, iar adresa a fost înaintată către cabinetul lui Z, care era oficial într-o delegație și neoficial probabil la bairamul de 70 de ani al “nașului” său politic care l-a pus în post.

După încă o zi, Z a semnat aprobarea acțiunii militare, dar juriștii și contabilul instituției au rămas să decidă din ce buget vor fi suportate cheltuielile, iar magazionerul să scoată din inventar trei rachete anti-aeriene, pentru care a făcut 20 de hârtii în câte trei exemplare, triplu semnate fiecare. Z a declarat că da, era la un bairam, dar lăsase drept de semnătură adjunctului W și deci întârzierea este din vina lui!

W a fost prompt în a arăta că nu a putut semna pentru că, prin ordinul de ministru 28/2006, delegarea sarcinilor de serviciu nu se poate face și pentru scos din magazie rachete mai mari de 150 de kg și focos mai mare de 15 kg, ci doar pentru cele mai mici. Aici nu era cazul.

În cele din urmă, un F-16 a fost ridicat de la sol și nu a fost descoperită nici o dronă inamică, deoarece aceasta lovise de mult ținta. Sau ceva așa. Probabil și cu niște șpagă pe undeva, gen mii de tablouri și sticle de whisky, iar combustibilul din rachetă fusese furat acum doi ani și folosit în sobe.