un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

România ar putea fi un centru regional în domeniul tehnologiei energetice

18 Nov 2019  ·

TEHNOLOGIE  ·

40 comentarii

Am fost recent la o conferință organizată de RWEA – Romanian Wind Energy Association, adică asociația celor implicați în producerea și dezvoltarea energiei eoliene în România. Am aflat cu un pic de surprindere că energia eoliană a ajuns în România pe o poziție mai importantă decât credeam.

Uitați un grafic interesant de pe site-ul RWEA. Pe 10 noiembrie, când scriu acest articol, România a fost pe locul 8 în Europa ca producție de energie eoliană (32,6 GWh),  un loc foarte bun dacă ne gândim că în fața noastră sunt țări mari, cu investiții mult mai vechi în acest domeniu, precum Spania sau Germania.

Și dacă acest top nu spune multe pentru că producția trebuie corelată cumva și cu necesarul de energie electrică din respectiva țară, într-un top al ponderii energiei electrice din totalul producției, România este pe locul 4 în aceeași zi. Energia eoliană a constituit 23,9% din producția din 10 noiembrie, practic un sfert.

Stăm bine, zic eu. Capacitatea totală a parcurilor eoliene din România este de aproximativ 3.000 MW.

Și culmea este că putem sta mult, mult mai bine în acest domeniu. Există la nivel european o strategie energetică a Uniunii Europene de a crește ponderea energiei din surse regenerabile, din mai multe motive, precum:

  • este energie verde, obținută prin eoliene și solare de la surse practic inepuizabile și nepoluante, eliminând dependența de materie primă.
  • are cel mai mic cost de producție (pentru că nu apar costuri de achiziție a resurselor, precum cărbune, apă grea, combustibil nuclear etc) și tinde spre a fi cel mai mic și dacă se face calculul pe întreaga durată de viață a investiției.
  • are un grad mare de predictibilitate a costurilor energiei tocmai pentru că elimină dependența de variația prețului materiilor prime.
  • reprezintă un sistem mai descentralizat, mai ușor de gestionat și de adaptat la cerințele moderne de consum și de transport al energiei spre consumatori.

Și ca parte a acestei strategii, fiecare țară din UE și-a ales o țintă pentru 2030 privind ponderea de energie verde. România vrea să aibă în 2030 o pondere de 27,9% energie produsă din surse regenerabile.

Ținta asta nu-i rea, dar potențialul poate fi mai mare. Investiții s-au făcut în ritm bun, dovadă acel 23,9% din 10 noiembrie. Până în 2030, consumul de energie va crește, că ne adăugăm în sistem mai multe cuptoare electrice și aer condiționat și se mai dezvoltă și industria, așa că trebuie crescută și capacitatea de producție pentru a ajunge la cei 27,9% doriți.

Giles Dickson, CEO WindEurope, a spus la conferință că estimările sunt bune în privința atingerii acestei ținte și UE dorește să o creștem chiar la 34%. Multe alte țări, inclusiv Bulgaria și Grecia, deja au crescut-o pe a lor.

Un motiv bun pentru această creștere este micșorarea costurilor eolienelor. Graficul de cost per MWh instalat este cel de mai jos (sursa: analiză BloombergNEF prezentată la conferință):

O scădere de 6 ori în 30 de ani. Și în paralel scade și costul bateriilor pentru înmagazinarea energiei electrice, ceea ce permite dezvoltarea de sisteme foarte eficiente. Apropo, graficul de mai jos explică și de ce prețul mașinilor electrice va scădea în timp. Uitați-vă ce scădere imensă a fost în ultimii 5-10 ani!

(LCOE = levelized cost of energy, adică un cost comparabil între diverse metode de a produce energia electrică. Datele sunt din prezentarea de la conferință.)

Suntem în anii în care combinația de producție din eoliene și stocare în baterii devine mai ieftină decât cea din cărbuni și aici se utilizează ca referință prețul cărbunelui din China, care-i printre cele mai ieftine din lume din motive pe care le intuiți. Mi se pare un punct crucial în dezvoltarea omenirii, un moment în care tehnologia modernă devine mai eficientă decât metodele clasice într-un domeniu atât de important și amplu

Concluzionând, costul per MWh instalat scade, iar energia verde se dezvoltă oricum, așa că întreaga Uniune Europeană are șansa de a-și depăși ținta privind ponderea energiei regenerabile.

Dar am auzit aici la conferință și o idee mult mai mișto: România poate deveni un centru regional tehnologic în domeniul energiei verzi. Un pilon, un promotor, un exemplu de succes sau cum vreți să-i spuneți.

Mi-a plăcut această idee. Raționamentul din spatele ei este următorul:

  • avem o țară întinsă ca suprafață, mai mare decât majoritatea țărilor UE din regiune, iar astfel de sisteme descentralizate de generare își pot arăta avantajele.
  • avem forme de relief variate și o poziție ce favorizează generarea prin eoliene, că nu degeaba se dezvoltă tot felul de parcuri aici.
  • avem și suficient de mult soare de-a lungul anului pentru fotovoltaice.
  • avem un sistem hidrografic de amploare, așa că putem genera energie verde și din hidrocentrale (ceea ce și facem, cu o pondere de 30% în consumul total în anumite momente).
  • avem doar o centrală nucleară cu două reactoare. Centralele nucleare sunt o investiție foarte mare și deci amortizarea lor se face de-a lungul a zeci de ani. Țări precum Germania sau Franța trebuie întâi să-și amortizeze investițiile foarte mari în această direcție. Germania are în total 17 reactoare nucleare (8 funcționale), Franța are 58 de reactoare nucleare. România generează aproape jumătate din producție din cărbune și hidrocarburi, care sunt materii prime finite, poluante și greu de extras, cu un cost care devine tot mai puțin rentabil.

Dacă ar merge pe această direcție, în 20 de ani România ar putea fi un exemplu în Europa, poate chiar în întreaga lume, de țară mare ce generează energie nepoluantă și din surse gratuite și infinite, cu costuri mici și deci și prețuri mici pentru consumatori. Am putea fi invidiați așa cum și noi invidiem… nu știu, pe estonieni la sistemul de e-guvernare, cu mențiunea că noi am dovedi ce se poate face în domeniul energetic pe scară medie spre mare, că suntem a 9-a țară ca suprafață din UE și a 7-a ca populație.

Este pentru prima oară când mi-a plăcut o idee de tipul “România poate fi cea mai tare”. Chiar pare realizabilă.

(Dacă vreți să vedeți situația în timp real de generare/consum energie eoliană în România, intrați pe site-ul Transelectrica. De exemplu, pe 10 noiembrie aveam 23,9% producție din eoliene și poate au mai introdus și fotovoltaicele ceva în rețea în acea zi, că a fost vreme bună)

Pentru a realiza un astfel de viitor este nevoie de două elemente: investiții și legislație adecvată.

Investițiile nu sunt marea problemă. CEZ a deschis aici cel mai mare parc eolian onshore din Europa, la Fântânele. La rândul său, Aristotelis Chantavas, din funcția de Head of Europe Area la Enel Green Power, a spus că ei investesc în România atât în partea de generare a energiei verzi, mărindu-și constant puterea instalată prin eoliene, cât și în creșterea consumului, a necesarului de energie electrică.

Ca exemplu, pe generare Enel Green Power este al doilea mare investitor în energie regenerabilă în România în funcție de capacitatea instalată. Produc energie verde din 2011 și dețin acum parcuri eoliene cu o capacitate instalată de 498 MW și fotovoltaice de 36 MW, un total de 2% din producția totală de energie din România.

Pentru consum, un exemplu bun este rețeaua Enel X de stații de încărcare a automobilelor electrice, care a început deja să fie dezvoltată în România și în curând începe și montarea stațiilor stradale.

Se pare că este nevoie de investiții mai mari în partea de infrastructură de transport. Toată energia produsă în România, indiferent de sursă, este apoi transportată de Transelectrica prin țară, iar la nivel regional de rețelele distribuitorilor. Partea de transport trebuie îmbunătățită, modernizată și adaptată noii situații economice a României. Rețeaua actuală a fost proiectată și dezvoltată prin 1958 și, chiar dacă a fost ulterior îmbunătățită, orașele și industria mare a României nu mai sunt cele de atunci.

Partea de legislație este și ea complicată. Producătorii și investitorii se lovesc întâi de legislația punctuală, să-i zicem, adică de cea clasică ce include necesitatea a tot felul de autorizații, avize și dosare cu șină. Întârzierile care apar într-un astfel de proces se adună. Nu-i vânt doar în țara noastră, iar dacă țările vecine ne concurează cu procese birocratice mai rapide și mai scurte, investitorii vor băga bani acolo. În fond, vorbim de companii care vor să investească rapid pentru a genera și profit într-un timp cât mai scurt, nu la 5-10 ani după depunerea primelor acte.

Și apoi este legislația de ansamblu. Ce înțeleg prin acest termen este întreg cadrul legislativ per ansamblu, întregul sistem de transport și toate normele de reglementare a energiei sunt în continuare gândite pentru situațiile clasice cu centrale mari, punctuale, consumatoare de materii prime clasice, de unde electricitatea pleacă spre casele oamenilor pentru a alimenta becuri și un televizor și un frigider.

În realitate, societatea s-a modernizat destul de masiv. Avem mult mai mulți consumatori în casă (acum 20 de ani nu aveam cuptoare electrice sau aer condiționat sau 3 laptopuri), vorbim de mașini electrice și hibride, orașele s-au umplut de mall-uri, industria s-a descentralizat și nu mai vorbim de coloși industriali punctuali, ci de fabrici mai mici, amplasate în diverse zone ale țării pe considerente legate mai degrabă de forța de muncă și de infrastructura de transport rutieră, că aia feroviară de pe vremuri este depășită de melci.

Ca o analogie, este ca atunci când calculatoarele conectate prin cablu la Internet au început să fie complementate de telefoane mobile conectate la rețele mobile, iar nu doar o mulțime de companii și aplicații au trebuit să se adapteze la această lume mobile-first, ci și felul nostru de a interacționa cu alți oameni sau de a rezolva anumite probleme s-a schimbat substanțial.

O legislație modernă trebuie să ia în considerare inclusiv posibilitatea de a genera electricitate la domiciliu, prin fotovoltaice sau eoliene casnice, și nevoia de a introduce simplu această energie în sistemul național. Momentan este greu de făcut acest lucru.

Tot o legislație modernă trebuie să vizeze și eficientizarea consumatorilor de energie electrică. A prezentat cineva la conferință niște statistici pe baza cărora spunea că în lume se trage tare acum cu eliminarea plasticului de unică folosință, dar izolarea termică a locuințelor ar reduce de fapt consumul de energie electrică și deci poluarea de sute de ori mai mult decât eliminarea unei sticle de plastic.

Similar, investiția în aparatură mai eficientă energetic este importantă, în iluminat inteligent, adaptat luminii zilei, în reciclare și restul aspectelor – toate contează. Nu-i ceva ușor de făcut. E ușor să-i spui unui om că ar fi bine să-și izoleze termic casa sau să-și ia un frigider nou și cu consum redus energetic; știe și acel om că ar fi bine să aibă toate acestea, dar îi trebuie și banii pentru a le pune în practică.

Din astfel de motive și este nevoie de o gândire strategică pe termen lung, o reconfigurare legislativă nu doar în domeniul energetic, ci și în multe altele adiționale pentru un astfel de viitor mai verde, mai eficient, cu prețuri mai mici pentru consumator. Sper să avem oameni suficient de pricepuți încât să reconfigureze România la astfel de principii moderne sau măcar să le înțeleagă necesitatea și să adopte astfel de măsuri în ton cu alte țări.

 

    40 comentarii

  1. Legat de moriști – noi, boborenii, am sponsorizat aceste investitii (prin certificatele verzi, teoretic sintem actionari acolo, dar legal nu), pe care unii vor sa le vinda acum la ”full value” si sa plece cu toti banii in buzunare. O ”mica” escrocherie…

      (Citează)

    • Aha, deci pt asta sunt certificate verzi ale lui pește pe care le plătim lună de lună pt nimic.

      Deci o mafie, care mai nou plătește și online pt ceva reclamă. Și aici, și alții în online

        (Citează)

    • E trist dar e adevărat, în loc să facă aceste investiții compania națională de stat, care să le integreze în propria lor sursă de generare, amestecate cu celelalte, dar nu. S-a făcut totul privat, pe bani de stat, apoi se va vinde pe bani reali, înapoi la stat.

      Practic statul îți dă bani să faci o chestie pe banii lui, o faci, după care o vinzi înapoi statului, iar tu rămâi cu banii.

        (Citează)

    • În toate țările din lume se dă un incentive de la stat pentru încurajarea unei noi industrii, indiferent că vorbim de scutire de taxe pentru programatori sau certificate verzi pentru energie. Nici o companie nu are motive să investească în tehnologie diferită dacă nu vede un avantaj din asta, dacă nu-i promite cineva că va fi cumpărată acea tehnologie în special la început, când este scumpă.

      Costul acela de milioane de euro per MW instalat nu s-a micșorat din senin, ci după ce statele au încurajat tehnologiei, că altfel ar fi fost în pom când s-ar fi terminat cărbunele.

      Tu nu ești investitor acolo, dacă vrei musai să vezi astfel acele certificate, ci statul român a făcut o investiție pentru ca tu să beneficiezi de energie produsă fără poluare, cu costuri din ce în ce mai mici și fără dependență de materii prime importate de la străini pe costuri fluctuante.

        (Citează)

  2. Eu nu inteleg unde sunt eolienele alea care ne pun pe noi pe locul 4 ca pondere, ca la Bulgari le vad, e plin de ele, si totusi Bulgaria nu e in top.

      (Citează)

    • Majoritatea sunt in Dobrogea, doar ca nu in zone turistice sau foarte aproape de autostrada (vezi unele pe la Cernavoda).

        (Citează)

    • La Bulgaria ma gandeam si eu, acolo sunt dealuri pline de eoliene, la noi cele mai multe sunt in Dobrogea.

        (Citează)

    • Bulgaria e mai mica nu le pot ascunde 😄. Dar lasand gluma la o parte majoritatea fermelor sunt in județele Tulcea si Constanța

        (Citează)

    • Sunt în Dobrogea, la Cernavodă, unele spre Tulcea. Este plin

        (Citează)

    • bre, topurile si graficele alea sunt misleading, ce e asta, un alt articol publicitar?

      graficele alea sunt pentru o singura zi, 10 noiembrie.
      daca intri acum pe site, ieri procentul ala de 24% a fost 12.6%.
      evident ca daca cernavoda e oprit pt revizie si e si seceta, poate ajunge la 100% instantaneu sau la zero, daca nu bate vantul.

      deci cat e procentul anual? nu stim, ca nu se raporteaza.

      si oricum, relevant ar fi si procent din puterea totala instalata – din cate inteleg eu eolienele ar fi sub 10%.

        (Citează)

    • hai ca am facut eu calculele, cu datele de la transelectrica, pe ultimul an

      11% din total productie de energie pe perioada nov 2018 – nov 2019 a venit din eolian

      e o diferenta fata de acel 24%, zic eu…

      procentul zilnic a variat intre 0% si 30%, mediana este 10%

        (Citează)

    • Dar sa stii ca nu e in sistem best-effort. Livrarea se face pe baza de contracte si comenzi. Nu inseamna ca daca bate vantul mai mult, imediat creste productia pe eoliene. Ele se invart de fapt cu viteza constanta indiferent de viteza vantului prin schimbarea orientarii palelor (pana la un moment dat cand ajung in catarg si se opresc – cand e vant prea puternic)

        (Citează)

    • nu cred ca livrarea e pe baza de comenzi, ca nu poti opri eoliana, deci ea produce oricum
      din cate stiu eu este un sistem centralizat care exporta sau importa diferenta instantanee dintre consum si productie

      si oricum, nu stiu ce vrei sa zici mai precis

      in perioada nov 2018 – nov 2019 sunt 7 zile in care din eolian productia a fost sub 0.5% din total – ultimele 2 sunt 18 oct si 26 oct 2019, daca doriti sa verificati

        (Citează)

    • ideea mea e ca ar fi fost bine sa producem un sfert din eolian, dar inca nu suntem nici la jumatate din acest procent

      nu stiu care ar fi interesul sa se exagereze aceste cifre, dar daca au fost prezentate la o conferinta de specialitate atunci in mod clar exist un interes, ca nu-i banuiesc pe aia ca nu stiu cat e productia din eolian (spre deosebire de Radu)

        (Citează)

    • Marean: nu cred ca livrarea e pe baza de comenzi, ca nu poti opri eoliana, deci ea produce oricum

      Tocmai ti-am spus mai sus ca ele pot fi oprite. Si sunt oprite. Fizic, le orientezi palele in directia vantului, astfel incat vantul le tine pe loc.

      Exista niste software-uri care controleaza aceste ferme sa produca numai atata energie cat este nevoie (cat s-a comandat) prin oprirea sau pornirea unui numar adecvat de eoliene. De aia, sunt mai mereu eoliene in grupuri mari (ferme), ca sa poti controla mai precis. Daca ar fi doar una, ai avea doar doua valori: pornit sau oprit.

        (Citează)

    • in primul rand ca unghiul de atac al palelor variaza doar cu cateva grade, in nici un caz nu poti sa le pui “in vant” – ma rog, nu sunt specialist, poate ma insel

      in al doilea rand, nu are sens sa opresti eoliana in loc sa produci energie pe care sa sa o vinzi, come on man.

        (Citează)

    • Nici eu nu sunt specialist, dar stiu 2 chestii:

      1. Eolienele pot fi oprite – au o marja de functionare si cand bate vantul prea tare se opresc. Asta e observata, nu doar teoretica. Ca sa le opresti, imi imaginez 2 variante: le pui in vant sau le pui frana (sau o combinatie).
      2. Trebuie sa reziste la vant puternic. Daca le pui frana, cu cat e mai puternic cu atat mai mare tensiune exista in sistem.

        (Citează)

    • Intotdeauna poti vinde doar daca ai gasit cumparator. Deoarece energia electrica nu este stocabila in asemenea cantitati, cumparatorul trebuie gasit inainte.

      Altfel, uite cum se opreste: https://www.youtube.com/watch?v=W2MsUeV-KFs

        (Citează)

    • ok, I stand corrected.

        (Citează)

    • Marean: graficele alea sunt pentru o singura zi, 10 noiembrie.

      Eu am scris articolul pe 11 noiembrie, iar în acel moment pe site erau datele din 10 noiembrie.

      Pentru situație din orice zi, te poți uita pe site-ul Transelectrica.

      Avem 3000 MW putere instalată în eoliene în România. Atât putem produce maxim, dacă e vânt peste tot. Asta este de fapt cam jumătate din consumul tipic al României într-o zi normală, dar în practică este cum a zis nashu, există si alte unități generatoare în sistem și acelea fie vând energie mereu, după niște contracte, sau nu pot fi oprite (mai greu să oprești și să pornești niște cazane mari sau nucleara), așa că variația se face din eoliene.

      Bursa de energie este foarte complicată, se vinde energie la diverse prețuri chiar dacă nu știi cu cât vei putea cumpăra materia primă ulterior șamd.

      Pe măsură ce prețul energiei produse de eoliene va scădea (adică companiile care le dețin o vor vinde mai ieftin pentru că-și recuperează costurile sau fac black friday), ponderea lor va crește. Un consumator nu va mai avea de ce să cumpere energia scumpă a unei termocentrale, de exemplu.

        (Citează)

  3. Pai ce folos ca Romania e pe locul 8 la eoliene? Tot smenul asta, cu energia nepoluanta trebuie sa se resimta in costuri mici la omul de rand. Nu sa faca niste smecheri afaceri cu certificate verzi si alte nebunii, pe care le platim tot noi.

      (Citează)

  4. Excelent articol, care de fapt arata ca in acest domeniu suntem printre primele tari din Europa. Evident ca se pot aduce unele observatii critice (de ex. de ce nu scade pretul platit de consumatori) insa, si mai interesante mi se par comentariile: nicio apreciere, minimizare, nici macar o urma de mandrie pentru o asemenea realizare. Doar sictir, totul e coruptie, romani prosti, greata, tara de cacat, m..e psd, Veorica etc.

      (Citează)

    • ce mandrie vrei ba pe banii tai si a mei?
      sa zica da prietene, da ne bani pe certificate verzi si in x ani scadem pretul catre tine ca si consumator.

      atata timp cat platesti ca berila pt stele si ei fac profit, CE APRECIERE SI MANDRIE VREI?
      doar daca esti prost poate.

        (Citează)

    • Mihai: atata timp cat platesti ca berila pt stele si ei fac profit, CE APRECIERE SI MANDRIE VREI?

      Asta este una dintre problemele României sau poate doar a unor români: nu pot fi mândri de nici o reușită, că na… ăla de a reușit face și bani. Avem o companie mare peste hotare? Dă-i naibii, că fac profit! Avem un produs lăudat? Dă-l în mă-sa, că unii fac bani vânzându-l!

      Admir popoarele care sunt mândre de ceva ce-a ieșit din rândul lor, chiar dacă cineva a devenit și multi-miliardar din asta. În România, un Gates sau un Bezos ar fi fost bătuți cu pietre, că fac profit în loc să sufere alături de alții în noroi.

        (Citează)

  5. Ce ai nimerit astazi articolul asta cu supararea mea!

    Tocmai ce am sunat la Enel sa schimb dracului contractul de furnizare la un tarif reglementat, ca platesc ca boul un pret urias pe kWh fara sa stiu de ce.
    – La tarif reglementat kilowatul costa 41.672 bani in Bucuresti, (59 bani pret final cu tot cu CV, acciza, cogenerare).
    – La tarif negociat, cu elemente “negociate” in lupa calului, costa 48.314 bani (ajunge la 79 de bani cu toate celelalte plus abonament de 60 bani pe zi). Nemernicii dracului mi-au bagat 60 bani pe zi abonament. Smecherie de smecherie, adica pretul e mai mare decat la cel reglementat, plus un abonament zilnic.

    Asa se fac banii, din inginerii financiare cu energie, baietii destepti stiu ce si cum.

      (Citează)

  6. O observatie as avea aici, legat de energia verde data de hidrocentrale.

    O hidrocentrala distruge in aval tot ecosistemul acelui rau. Am fost pe numeroase vai de munte, incredibil de frumoase si vii in amonte dpdv al florei si faunei, iar in val de interventia omului cu lac de acumulare si hidrocentrala, totul trist. De cele mai multe ori abia mai curge un firicel mic de apa.

      (Citează)

    • Da, păcat că n-a existat o gestiune bună a sistemului hidroelectric după Revoluție. Ăla a fost gândit ca backup, de fapt, ca soluție de produs energie ieftină în anumite situații, de exemplu să le dai drumul când ai probleme cu alte resurse sau în anumite momente ale zilei.

      După tot efortul de construcție, investiții și ecologie, merita mai mult. A venit Revoluția fix când a fost gata, iar beneficiile sale s-au apucat să fie remarcate că s-a dus naibii.

        (Citează)

  7. pai la cata fasole mancam, normal ca stam bine cu vanturile

      (Citează)

  8. Radu, felicitari pentru articol! Mi se pare excelent scris si documentat. Sigur ca putem gasi o gramada de probleme in implementarea ideilor din articol, eu sper ca macar o parte din ideile pozitive de viitor prezentate aici chiar se vor materializa.

    In alta ordine de idei, mi-a placut in special graficul cu pretul in scadere pentru bateriile Li-Ion. Arata clar ca suntem la baza curbei ascendente pentru evolutia masinilor electrice, lucru care ma bucura foarte mult.

      (Citează)

    • Iarta-ma dar nu inteleg cum poate fi acest articol excelent documentat cand procentul ala de 24% pe care se sprijina o mare parte din articol este de fapt 11%.

      Serios, excelent documentat?! Doar pentru ca are grafice?

        (Citează)

    • @Marean: am scris mai sus, în ziua când am scris eu articolul, era situația descrisă acolo. Puterea totală instalată în România este de 3000 MW, fă calculul de acolo și nu uita că e greu să închizi Cernavodă sau alte unități producătoare pentru că CEZ sau Enel au vând în eoliene. Energia se cumpără de pe bursă, pe bază de contracte de durată, nu primești ce iese din cea mai apropiată centrală electrică.

        (Citează)

    • Also, vezi ce zice Ciprian mai jos despre potențialul total, că despre asta este articolul.

        (Citează)

  9. Ai spus cuvantul magic “Ar putea” de la ar putea pana la fapte mai sunt multi pasi.
    In ultimii 2 ani pretul per kWh produs de regenerabile, eoliene si solare e mai ieftin decat energia produsa din carbuni, din aceste motive multe centrale pe carbuni se inchid.
    Legat de faptul ca energia nu se ieftineste pentru utilizatorii casnici e mai complicata povestea dar sa ne bucuram ca nu se scumpeste si ramane la fel.
    Electricitea care ajunge la o casa e un mix din mai multe surse, in cazul consumatorilor casinici s-a ales sa fie pretul doar pe baza numarului de kWh folositi,in cazul entitailor comerciale pretul e calculat pe baza cereri Demand)si pe baza consumului. Sa facem o analogie, cererea( in KW) e echivalentul vitezei unei masini in km/h, iar consumul ( in kWh) e similar cu distanta parcursa ( in KM).

      (Citează)

  10. Legat de marii consumatori industriali vs casnici, am auzit că dacă bagi Alro în priză, sar siguranțele.

      (Citează)

  11. Marean:
    Iarta-ma dar nu inteleg cum poate fi acest articol excelent documentat candprocentul ala de 24% pe care se sprijina o mare parte din articol este de fapt 11%.
    Serios, excelent documentat?! Doar pentru ca are grafice?

    Mie asa mi se pare, excelent documentat. Nu am stat sa verific fiecare informatie din articol, dar datele prezentate sunt multe, sunt precise (de ex “Germania are în total 17 reactoare nucleare (8 funcționale), Franța are 58 de reactoare nucleare” vs “Germania are parca vreo 15 sau pe acolo, Franta cumva are mai multe”) si puse la un loc iti dau un tablou complet pe subiectul articolului. Nu stiu daca sunt corecte, nu le-am verificat, dar citind articolul, mi-a placut din motivele de mai sus.

      (Citează)

    • In plus Radu spune clar ca este valoarea pentru data de 10 noiembrie, nu scrie ca Romania produce 24% din energie cu ajutorul eolienelor.
      Sa fim atenti la ce citim.
      Cifra aia iti arata potentialul nostru, daca vrei sa nu fi carcotas gratuit.

        (Citează)

  12. nwradu:
    Also, vezi ce zice Ciprian mai jos despre potențialul total, că despre asta este articolul.

    Am un comentariu in moderare cu 2 linkuri utile, a trecut ceva timp, dar poate poti sa il aprobi sa raman pe aici. Spor!

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus