un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Ce este cifra octanică și cum se analizează combustibilul în laborator

26 Jul 2018  ·

AUTO, TEHNOLOGIE  ·

22 comentarii

V-ați întrebat vreodată ce este cifra octanică și cum se calculează ea?

Acum câțiva ani credeam că este un indicator al performanței benzinei și motorinei, eventual pe o scară de până la 100. Cu cât mai mult, cu atât mai bine, nu? Apoi am văzut că apar combustibili cu CO de peste 100 și teoria mea bazată pe nimic a fost zdruncinată din temelii.

Abia când am văzut la Petromidia, în laboratorul de analiză, un motor de test pentru determinarea cifrei octanice a combustibililor, m-am gândit că ar fi cazul să aflu mai în detaliu ce-i acest lucru.

S-a dovedit că cifra octanică este un indicator privind cât de mult poate fi comprimat carburantul înainte de a exploda. Motoarele comprimă un amestec de combustibil și aer și, când compresia este maximă, amestecul este aprins de o bujie, iar explozia acestuia generează în cele din urmă mișcarea motorului și a întregii mașini.

La începuturile motoarelor s-a pus problema determinării compresibilității diverselor tipuri de carburanți pentru că, dacă amestecul este comprimat prea mult, se auto-aprinde și explodează în motor într-un moment nepotrivit, nu sincronizat cu mișcarea acestuia, ceea ce determină pierdere de putere și pe termen lung probleme mecanice. Așa că a fost nevoie de astfel de măsurători și de găsirea unui etalon față de care să fie exprimată performanța oricărui tip de benzină.

Etalonul este un amestec de izo-octan și heptan, două hidrocarburi. Heptanul se autoaprinde imediat la compresie și atunci s-a considerat că, luat singur, are cifră octanică 0. Izo-octanul se comprimă bine și se consideră că are cifra octanică 100. Ca analogie, este ca atunci când Celsius a stabilit că temperatura la care fierbe apa va avea nivelul 100 de grade pe scara sa.

Despre o benzină care se poate comprima la fel de mult precum izo-octanul se spune, deci, că are cifra octanică tot 100. O benzină care se poate comprima la fel de mult precum un amestec de 95% izo-octan cu 5% heptan are cifra octanică de 95.

Cum de există benzine cu CO de peste 100? Unele se comprimă mai mult decât izo-octanul pur, iar din teste se calculează cu cât mai mult se comprimă și o formulă matematică transformă totul în cifre octanice de peste 100. Dacă vă amintiți din articolul despre cum se produc benzina și motorina, spuneam acolo că un combustibil numit MTBE are o cifră octanică de 115, deci iată un exemplu concret.

Fun fact: cifră octanică mai mare nu înseamnă automat că acel combustibil generează o energie mai mare la ardere. Diverși aditivi pot îmbunătăți compresibilitatea, dar micșora energia generată. Cum ar fi, cifra octanică n-ar trebui privită decât ca indicator al compresibilității și atât, în rest lucrurile devin… complexe.

Pentru motorină nu contează cifra octanică pentru că motoarele diesel funcționează în alt mod. În cazul motorinei, se folosește cifra cetanică, construită pe același principiu, folosind ca etalon un amestec de alte două substanțe mai complicate (C16H34 și CH3C10H7 pentru fanii chimiei). În cazul motorinei nu se măsoară compresibilitatea, ci cât de repede se aprinde. Cifră cetanică mai mare = se aprinde mai rapid, deci motorul funcționează mai eficient.

Cam asta este cifra octanică, pe foarte-scurt. Se calculează în două metode:

  • Cifră octanică “research” / research octane number, prescurtată COR cum probabil ați văzut pe la pompe: într-un motor de test, la o turație de 600 RPM.
  • Cifră octanică “motor” / motor octane number, prescurtată COM: într-un motor de test, dar la 900 RPM, cu combustibil ușor încălzit și alți parametri.

COM este mai mic decât COR, dar asta nu contează pentru noi. Am zis cele de mai sus mai degrabă ca explicație pentru de ce la unii combustibili scrie COR și de unde vine acel R.

Am văzut un motor de test la Petromidia, în laboratorul lor de analiză. Este un model Waukesha CFR F1/F2 care poate calcula cifra octanică în 6 standarde diferite, incluzând  COR cât și COM pentru valori între 40 și 120. Motorul arată retro, dar are multă electronică și mulți senzori moderni în interior, fiind un fel de “transformer” capabil să-și schimbe structura internă și parametrii de funcționare pentru a se adapta diverselor standarde de testare.

Laboratorul în sine este o structură mult mai mare și face câteva zeci de mii de teste în fiecare lună. Adică eu m-am dus acolo cu gândul că voi găsi genul de laborator care face câte o analiză pe fiecare lot de țiței sau combustibil, când e cazul. În realitate, am aflat că testează combustibilul din fiecare cisternă și fiecare vagon și inclusiv fiecare vapor ce pleacă din Petromidia în țară sau la export, un volum de sute, poate chiar mii de teste în fiecare zi.

În plus, testează tot ce ține de procesul de rafinare, adică nu doar țițeiul de la intrare procesului, ci toate substanțele ce rezultă în fiecare etapă a rafinării. Scopul este ca, împreună cu echipele ce deservesc fiecare instalație, să vadă performanța acestora și caracteristicile fiecărui produs de rafinare, ca să știm cum îl pot utiliza în continuare.

Dintre cele patru laboratoare ce alcătuiesc structura numită oficial RQC -Rompetrol Quality Control-, trei se află la Petromidia și unul la Vega. Laboratorul de Produse Petroliere, unde am fost eu, se află într-o clădire în centrul rafinăriei și în total aici lucrează în jur de 80 de persoane, asigurând continuu 3 ture.

Practic, se fac teste non-stop, analizându-se fiecare lot de produse finite ce pleacă din Rompetrol Prafinare. Pentru GPL, de exemplu, un angajat al laboratorului ia o mostră din fiecare cisternă după încărcarea acesteia, o duce în laborator și o testează pentru a emite un certificat fără de care șoferul respectiv nu poate pleca la drum spre stația de carburant unde acel produs va fi pus în vânzare.

Inclusiv când o autocisternă vine și încarcă GPL pentru a-l vinde în cine știe ce stație de carburant, după încărcare un angajat al laboratorului RQC ia o mostră, o duce la laborator și o testează pentru a emite un certificat în câteva ore, ca șoferul respectiv să poată pleca la drum. Mostrele se păstrează la magazie câteva luni, ca să poată fi verificate în caz de probleme.

Chestia asta m-a făcut să-i privesc cu alți ochi. Practic, laboratorul este la fel de indispensabil pentru funcționarea rafinăriei precum unitatea de distilare atmosferică. Trăim într-o lume în care produsul finit nu s-ar putea vinde fără analizele și certificatele emise de laborator. Cum spuneam, se lucrează 24 de ore.

Același laborator are și o mini-rafinărie ce poate prelucra 5 litri de țiței. Instalația este suficient de mică încât să ocupe două mese de lucru, dar face întreaga procesare, descompunând țițeiul în toate componentele de care v-am spus în articolul despre cum se fabrică GPL, benzina, motorina și restul produselor.


(în stânga distilarea atmosferică, iar în sfera de jos se pune țițeiul; în dreapta este partea care prelucrează păcura rezultată din prima parte)

Fac asta pentru a determina exact ce poate ieși din fiecare tip de țiței aprovizionat de rafinărie, ca să știe la ce să se aștepte atunci când îl rafinează, cu ce alt țiței poate fi amestecat în rezervoare șamd. Mini-rafinăria în sine mi s-a părut că arată ca ceva din Mad Max combinat cu Dexter’s Laboratory și este dovada că procesul funcționează chiar și la scară foarte mică.

Tot aici, în laborator, se fac și analiza cromatografice și de alte tipuri, inclusiv pentru alte industrii și clienți externi, iar toate procesele sunt periodic verificate de terți (în cazul lor, un laborator olandez cu care fac control încrucișat).  Eu mi-am îndeplinit aici dorința de a vedea cum arată țițeiul pentru că, deși societatea noastră este profund bazată pe acest lichid prin carburant și plastic, nu îl văzusem niciodată cu ochii mei. Restul produselor de rafinare nu sunt așa interesante, fiind în general lichide incolore sau slab colorate.

(stânga țiței, în dreapta hidrofinat ce iese din instalația Hidrofinare Petrol Reactor, practic o benzină cu cifră octanică mică ce apoi intră în reformare catalitică)

Am plecat acasă cu 100 ml de țiței. Nu știu cât de vâscos este, că n-am vrut să mi-l torn în palmă pentru că este ceva mai greu de curățat (și oricum nu vreau să-l vărs în chiuvetă sau ceva), dar caut un recipient frumos și transparent în care să-l păstrez, că mi se pare un suvenir mișto după două zile petrecute în rafinărie. Culmea este că magazinele noastre stau mai prost la capitolul “recipiente mici, frumoase, transparente și cu dop”; ceva pe placul meu am găsit doar pentru țuică, dar asta e altă poveste și încă investighez. E un control strict la intrarea și ieșirea din rafinărie, așa că am scos țițeiul de acolo cu bilet de voie.

RQC se ocupă și de analiza de mediu, ei fiind cei care analizează și monitorizează în timp real calitatea aerului, apei, solului și chiar și a sedimentelor marine. Au un laborator mobil de analiză care uneori este contractat chiar și de alte companii pentru a face măsurători în diverse locuri ce au sau nu legătură cu industria petrolului.

    22 comentarii

  1. Din păcate, nu testează/certifică nimeni prezența apei în rezervoarele de combustibil /cisternele respective..

      (Citează)

    • Da frate, am văzut la multe mașini cum curge apă din eșapament. Zic ei că din arderea HidroCarburilor cu Oxigenul ar rezulta monOxid de Carbon și diHidrogenmonOxid. Dar mi-a zis mie vecinul Gogu care e paznic acolo cum merge treaba. Ce mai, niște mincinoși care vrea să sugă sângele poporului. Ce atâta știință, se știe că se fac șmecherii.

        (Citează)

    • *și diOxid de Carbon

        (Citează)

    • @neakaisa:
      dacă mergi cu metroul nu trebuie sa te dai jmeker, că știu să te iau și eu .. peste jambiere…
      Experiența personală e dată de opririle mașinii când am alimentat în anumite benzinării și din prezența apei la decantarea în timp a motorinei utilizată și în alte scopuri..
      O zi faină!

        (Citează)

    • Apa o pune ( eventual – nici eu nu sunt foarte convins) statia de vanzare. Cisternele care vin la incarcare sunt curate ( cu certificat – nu prea e loc de jmekerii aici ; ca sa nu mai zic ca daca iti trece prin minte sa faci din astea nu-ti merge decat max 1 data si pe urma zbori din contract).

        (Citează)

    • @geretus: sunt curate pentru că… ce?
      că vin cu un certificat listat automat la IESIREA din rafinărie?

        (Citează)

  2. Interesanta partea in care nu ai mai văzut țiței. Dacă mai vrei cred că am vreo 20 de litri pe acasă, îl spray-ez pe un gard de lemn din când în când și e unul mai galben cu mult sulf, gen dacă mai vrei îți pot trimite juma’ de litru, sau ceva :)).

    Mie îmi place “alambicul” din poză, aș face niște țuică “a ‘ntâia” cu ăla :).

    Ai idee ce aditivi folosesc pentru ridicarea cifrei octanice? După cum spuneai, aditivii, in general, micșorează un pic energia de ardere, dar e vorba de energia de ardere / mol .

    Dacă privești în ansamblu, cifra octanica mai mare, gen peste sută, permite rapoarte de compresie mai mari, permite supraalimentarea camerei de ardere cu turbocompresor și per total poți obține totuși o putere mai mare dezvoltată de motorul ăla.

      (Citează)

    • Catalinx: Ai idee ce aditivi folosesc pentru ridicarea cifrei octanice?

      Nu și nici nu știu dacă sunt publice informațiile.

      Știu doar de acel MTBE despre care spuneam la fabricarea benzinei. MTBE-ul are CO de aproximativ 115 și dacă-l pui peste benzină de 95, îi crești acesteia cifra octanică.
      https://www.nwradu.ro/2018/06/cum-se-produc-benzina-si-motorina-si-gpl-ul-la-petromidia-navodari/

      Catalinx: Dacă privești în ansamblu, cifra octanica mai mare, gen peste sută, permite rapoarte de compresie mai mari, permite supraalimentarea camerei de ardere cu turbocompresor și per total poți obține totuși o putere mai mare dezvoltată de motorul ăla.

      Am făcut ieri plinul cu benzină de 100 ca să văd ce randament obțin. Ceva îmi spune că nu merită cei aproximativ 80 de bani în plus per litru.

        (Citează)

    • Pai logic ca nu ai remarcat nicio imbunatatire, atata vreme cat benzina cu CO mai mare nu are putere calorica (de ardere) mai mare.
      Faptul ca CO permite compresie mai mare, se traduce in alt raport de compresie care se obtine fie modificand motorul, fie prin tuning.

        (Citează)

  3. diHidrogenmonOxid

    asta e toxic?

      (Citează)

  4. Un laborator de genul asta ar fi util sa masoare poluarea aerului in zona de NV din Bucuresti, unde suntem intoxicati zilnic cu hidrogen sulfurat (H2S). IRIDEX, principalul suspect se face ca ploua si nu e vinovat, nici usturoi nu a mancat … Dar mirosul intepator de gunoi amestecat cu oua stricate, care e prezent aproape zilnic, nu are de unde sa vina din alta parte. Si autoritatile (Primaria Generala, Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Ministerul Sanatatii), ca de obicei, paseaza responsabilitatea de la unele la altele… In timp ce noi ne intoxicam lent…

      (Citează)

  5. E interesanta teoria, dar pana la urma care sunt efectele finale si cum decidem de care benzina sa bagam? Eu bag de 95 pentru ca e mai ieftina. In manual scrie ca merge si cu 91. (Masina produsa in 2017)

      (Citează)

    • 95. Daca masina ta nu e facuta pentru fuga (cai mai multi, compresii mai mari) nu castigi nimic. Practic, si cu 95 si cu 98 si cu 1000000 masina merge in aceeasi parametrii.

        (Citează)

  6. S-a mai discutat și pe alte saituri..
    Diferența de compresie poate fi explicată de concentrația substanței principale, sau invers, recursiv, de raportul “excipienților”-eu accept aici prezența apei, în diluție foarte ridicată (pălincă vs. rachiu) .
    Zic că sunt mai puține șanse iarna de a nu porni la prima cheie cu 98.
    (și sper că eventual se bagă pe traseu mai puțin H2O în cisterne decât la cea de 95).

      (Citează)

  7. “culmea este că magazinele noastre stau mai prost la capitolul “recipiente mici, frumoase, transparente și cu dop”; ceva pe placul meu am găsit doar pentru țuică, dar asta e altă poveste și încă investighez”

    Maestre, vezi pe online. Eu am cautat si gasit cand cu nunta.

      (Citează)

  8. as vrea sa vad la pompele din benzinarii “automatic temperature compensation (ATC)”

      (Citează)

    • Pentru? Rezervoarele sunt sub pamânt unde e constant 10-14°C. Variația volumului în funcție de temperatură la hidrocarburi e cam 1% la fiecare 10°C. Deci e cam ±1leu la plin.

        (Citează)

  9. +1

    Cum se face că doar în weekenduri se simte mirosul..

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus