blog demisec cu note fine de tehnologie

Urmăriți-mă pe Instagram și pe YouTube!

Restaurante: la The Artist, de mulți ani considerat cel mai bun din București

13 Feb 2018  ·

FOOD & LIFESTYLE  ·

36 comentarii

The Artist este de mulți ani considerat cel mai bun restaurant din București și, după ce-am fost acolo, cam așa pare să fie, da. Îmi pare rău că l-am descoperit așa târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Restaurantul este în stilul “gastronomia ca artă” îmbinând preparate internaționale cu câte un twist românesc și vine cu prețuri pe măsură, dar pe lângă mâncarea excelentă primești și un mic show culinar la câteva preparate din meniu. Am fost acolo săptămâna trecută, în patru persoane, așa că am adunat multe fotografii.

ÎNAINTE DE MASĂ

Ne-au adus, din partea casei, o mini-chiflă caldă, făcută la ei, unt cu cenușă și o sare grunjoasă. Untul cu cenușă s-a dovedit foarte interesant ca gust, o combinație care merge bine.

Apoi a venit, tot din partea casei ca să-ți ocupi gura cu ceva până la mâncare, ceva spectaculos ca prezentare: chipsuri tip tortilla, probabil făcute tot de ei, și spumă de telemea cu quinoa și vânătă coaptă, de uns pe chips. Metoda de prezentare este inedită. Brânza este amplasată pe un fel de platou-vază în care se află gheață carbonică, iar ospătarul toarnă pe loc apă în vas, ceea ce face ca gheața carbonică să genereze un mic show de ceață.

via GIPHY

APERITIVE

Păstrăv somonat înconjurat de o salată orientală românească deconstruită și cremă mascarpone.

Brânza este cea albă din partea de sus, în aceeași zonă vedeți și o jumătate de ou de prepeliță, iar restul ingredientelor sunt destul de misterioase, fiind uneori transformate ca în bucătăria moleculară.

Biban de mare marinat, cu hrean, caviar sevruga, măr verde, castravete și apă tonică.

Peștele este greu de văzut, fiind pe fundul farfuriei ca o bandă continuă, albă la culoare. Acesta a fost aperitivul meu, așa că vă pot spune că a mers excelent în special cu mărul verde, care poate fi o garnitură bună pentru pește, și cu restul ingredientelor. A venit și cu o înghețată în vârf de băț, adusă separat, ca să-ți dregi gustul după pește.

Piftie din porc mangalița cu murături, bacon, usturoi și pătrunjel.


V-am spus că multe preparate au ceva românesc în ele (ceea ce este de apreciat având în vedere că chef-ul, Paul Oppenkamp, este olandez).

Spoon tasting – degustare din toate aperitivele, este disponibil în meniu și ți se aduce o lingură din toate, ceea ce poate fi o alegere foarte bună din secțiunea aperitive.



Pentru servire se aduce un platou de sticlă pe care se așază lingurile cu preparate. Una dintre ele, terina de foie gras dacă nu mă înșel, vine separat împreună cu un bol. Puteți vedea acolo cum arată și o bucată din porumbelul fript și din carpaccio de sfeclă roșie.

FELURI PRINCIPALE

Eu am luat mușchiuleț de vită preparat sous vide, servit alături de ceapă, fasole albă, smântână și ierburi.


Au venit două bucăți mărișoare de vită, moale și făcută medium-rare (ospătarul mi-a spus că așa o recomandă bucătarul și n-am avut o problemă cu asta), acoperită de unt cu ierburi, ca la unele steakhouse-uri. Sub ea se aflau restul ingredientelor, o combinație de ceapă, fasole, ciuperci și altele—toate în varianta mini—în sos de carne. Acele mici bobițe albe? Habar n-am ce erau, un fel de spumă-jeleu de… ceva.

Iepurele Wellington (adică învelit în aluat și copt la cuptor) arăta foarte bine, însoțit de păstârnac, ciuperci, merișoare și varză creață, zice meniul.

În practică, merișoarele sunt sub formă de spumă, păstârnacul este un piure foarte fin, fiind gândite pentru a lua ușor din toate împreună cu iepurele.

Caracatiță la grătar  cu mămăligă, curry, vinete și crochete.

Mămăliga arăta ca o spumă fină, gălbuie – mi-a plăcut reinterpretarea în această formă. Caracatița a fost suficient de moale. Am gustat din ea, parcă ar mai fi avut nevoie de niște condimente.

File de șalău cu praz, ciuperci, vin roșu și napi. Sosul pe care-l vedeți în farfurie vine pus într-un mic cilindru pe care ospătarul îl ridică în fața clientului și îl face să se întindă în farfurie.


Citiți și: ce am mâncat la un restaurant de două stele Michelin.

DESERT

Au patru deserturi, plus platou de brânzeturi, plus din nou spoon tasting, adică degustare din toate (mai puțin brânză). Am luat toți patru degustarea la lingură.

Sorbetul de castravete este extraordinar. Știu, pare ciudat, dar în practică este o înghețată foarte bună, cu o ușoară aromă de castravete verde care merge excelent după masă.

În plus, vine cu un show plăcut, motiv pentru care vă sfătuiesc să luați acest preparat separat sau ca degustare de linguri, că am impresia că este o porție cam la fel de pare.

Prin show, mă refer la următoarele: am primit la masă un mojar cu pistil. În mojar erau frunze de busuioc și mentă, petale de trandafiri și fire de coajă de portocale, toate uscate. Ni s-a spus să nu-l atingem până nu vine chef-ul.

După un minut a apărut chef-ul, Paul Oppenkamp însuși, care dintr-o carafă a turnat azot lichid în mojarul fiecăruia și ne-a spus să pisăm frunzele de acolo.

Azotul lichid făcea uzualele sale bule și ceață în bol (pentru că fierbe, chimic vorbind), ceea ce este spectaculos, iar frunzele respective au devenit instantaneu casante, fiind foarte ușor de mărunțit din câteva mișcări.

După câteva secunde, azotul se evaporă singur, iar chef-ul îți pune în bol o lingură mare de sorbet de castravete. Tu îl amesteci ușor cu bucățelele pe care tocmai le-ai mărunțit acolo, care vor deveni un fel de topping pentru această înghețată.


Cum spuneam, nu e doar show, e și foarte bună la gust. Aș mai mânca așa ceva cu plăcere.

Restul lingurilor de degustat, trei la număr, au fost servite tot pe un platou de sticlă.

Parfait-ul de vișinată are bezea moale, ușor colorată de vișine, deasupra, iar sub aceasta se află un fel de jeleu semi-lichid de vișine acoperit de ciocolată.

Plăcinta de cartofi dulci este însoțită de vanilie, susan negru, tapioca, caramel și turtă dulce, dar majoritatea acestor ingrediente sunt mai greu de simțit, cartoful dulce acoperindu-le ca aromă (cel puțin în această prezentare ca lingură, într-o porție normală nu știu care ar fi proporțiile).

Mousse-ul de cozonac sub formă de lingură este cea de mai jos. Meniul spune că include ciocolată albă, alune și “vin fiert”. Sincer să fiu, n-aș putea să le arăt cu degetul, toate fiind modificate ca formă și textură.

Servirea a fost atentă, silențioasă, cu două persoane ce aduceau prompt produsele și curățau masa de frimituri între feluri.

Mi-a plăcut că ne spuneau ce anume se găsește în farfurie atunci când ți-o puneau în față, așa cum e eticheta la restaurantele de fiță. Vinul n-a fost turnat cu eticheta spre persoana al cărei pahar îl umpli, dar nu mă plâng de acest aspect.

Patru persoane cu cele de mai sus, două ape mari, o sticlă de vin (Domeniul Bogdan Special Reserve – un vin roșu care mie mi s-a părut că are ușoare note de smochine și astringență medie) și un cocktail au costat 865 de lei. O apă de 75 cl costă 15 lei, vinurile între 100 și 160 de lei, restul le vedeți în meniul atașat sau mai bine direct pe site, că probabil se schimbă din când în când. Estimați deci cam 200 și un pic de lei de persoană pentru aperitiv, fel principal și desert. Înainte să ziceți că sunt porții mici, cu trei feluri pleci chiar sătul de acolo.

Ca aspect interior, îmbină aspectul clasic al vilei în care se află cu decorațiuni moderne. Mie mi-au plăcut scaunele confortabile, mesele de mari dimensiuni și spațiul dintre ele, de nu ți se uită vecinii în farfurie.

Ca o concluzie, îmi pare rău să văd că ghidul Michelin nu are interes să ajungă în zona aceasta a Europei, deoarece The Artist probabil ar fi candidat cu succes la o stea. În lipsa sa, se laudă cu “top choice” de la Lonely Planet și să vedem câte puncte ia în ghidul Gault & Millau când va apărea acesta, la vară. Dacă mergeți acolo, poate la o aniversare sau ocazie specială, vă recomand spoon tasting la aperitiv, ce vă atrage pe voi la felul principal și musai sorbetul de castravete la desert, fie luat ca porție de sine stătătoare sau ca parte din spoon tasting-ul de desert.

The Artist se află într-o vilă pe Calea Victoriei 147, foarte aproape de Piața Victoriei, lângă o clădire veche a Politehnicii. Site oficial theartist.ro, au și pagină de Facebook, telefon 0728.318.871. Orarul este M–D 12–16 și 17–24, luni închis. Cu parcarea e dificil în zonă, în weekend poate aveți noroc pe str Sevastopol, dar puteți ajunge ușor pe jos din Piața Victoriei.

    36 comentarii

  1. hai ca zic eu:

    “caaat? pentru 3 linguri de mancare???”

    gata.

      (Citează)

  2. eu ma mai duc pe la ei si le zic sa-mi puna la caserola.

      (Citează)

  3. Noi am fost prima data prin 2015 acolo, nu am fost atat de impresionati.(era in vechea locatie). O sa incercam din nou.
    p.s. recent am fost la Sardin si am ramas placut suprinsi, poate ajungi si pe acolo.

      (Citează)

  4. Cătălin Tănase

    13/02/2018 la 2:11 PM

    Am citit articolul asta dupa ce tocmai am mancat doua sandvisuri si un kefir
    #muncitoreste

      (Citează)

  5. Cat tips ati lasat la acea nota de plata? #decuriozitate

      (Citează)

  6. Sa fiu in spiritul comentariilor, sunt la azima cu o shaorma in fata mai mare decât ce ai pozat tu (in total) si a costat 24 de lei cu tot cu cola la cutie cu eticheta peste tot :))

    Mi-am dus nevasta la ei în urmă cu vreo 3 ani cand ne-am întors de la greci și nu a fost impresionata (nu ii pasa de prezentare, e interesata de gust). Eu am luat un vin, ea un meniu piscicol/fructe de mare.

      (Citează)

  7. Prezentarea si serviciul sunt spectaculoase, totul este pregatit perfect dar totusi nu pot sa zic ca a fost cea mai buna masa avuta in Romania.
    Mie mi-a placut ff mult aperitivul cu foie gras pe care il recomand. Nu mi-a placut parfait-ul. Iepurele mi s-a parut ok dar nimic spectaculos. Am incercat si aperitivele acelea la lingura si n-am retinut ceva in mod special. Micile preparate dintre feluri mi-au placut mai mult decat felurile in sine. Au fost o bucata de ciocolata neagra super si un lobster bisque excelent.
    Regret ca n-am incercat sorbetul de castravete, poate data viitoare.
    Este o experienta deosebita, recomand pentru a vedea si alt tip de bucatarie.
    Dar cred ca incearca prea mult sa faca lucruri noi si pierde un pic la capitolul gust.

      (Citează)

  8. Noi am fost anul trecut la ei si am fost placut impresionati. Cu aperitiv, fel principal si desert + “snack-urile” dintre felurile de mancare am stat vreo 2ore+. Tin minte ca am plecat satui de acolo.
    Pretul final a fost, cu bacsis, undeva la aproximativ 450 lei (2 persoane).
    PS: am fost placut impresionat si de baie, unde in chiuveta aveau gehata si petale de trandafir.

      (Citează)

  9. Au un site făcut de Nimeni în drum, ceea ce spune câte ceva despre ei și modul în care le place să facă afaceri, ce apreciază și cât de dispuși sunt să plătească pentru servicii de calitate, dar probabil te scuipă în gură dacă le zici că la ei e scump. :)

      (Citează)

  10. Decat sa ma duc la o nunta, mai bine fac o iesire de genul.

      (Citează)

  11. Sunt gurmand si imi place sa cred ca ma pricep cat de cat la gatit.
    Ce ai prezentat mai sus tine doar de gustul personal. Personal nu mi-ar face placere sa mananc ce ai prezentat mai sus. Sunt mai “Moldovean” de fel, ca sa zicem asa.
    Am mancat in restaurante de genul si dupa sfarseam in alte parti ca imi era foame :)). Pentru mine e decat ‘arta/fitza’ si de pozat mai nou pe instagram.

    Am mancat in restaurante care nu aveau nici o treaba cu michelin sau mai stiu eu….dar gustul….il visez noaptea. Sincer. Am fost la restaurante de genul, ff fitoase, cu f mari pretentii, si plecam un pic trist, fad, …cu burta goala……..Nu cumva la urma urmei faptul ca ai achitat 1000 de lei pe 10 linguri de icre sau ce era acolo, te face sa zici “La 1000 de lei a fost ceva de povestesc la nepoti?”

      (Citează)

    • Eu inteleg cantitatile mici vs pretul platit daca iau ceva gen tocana de limbi fazan cu garnitura de aripi de libelula africana.

      Daca cand cer un muschi de vita si vine o portie cat jumatate de limba de pantof marimea 26 cu 3 boabe de orez ca si garnitura ma uit stramb, chiar daca bucatarul scrie “Pofta Buna” pe unul din boabe. Mai ales cand la acelasi pret mananci o portie dumnezeiasca ca si gust si cantitate altundeva. Sau acasa.

        (Citează)

    • user: Daca cand cer un muschi de vita si vine o portie cat jumatate de limba de pantof marimea 26 cu 3 boabe de orez ca si garnitura ma uit stramb

      Dacă pleci sătul, contează câte grame au fost?

        (Citează)

    • In general noi mergem in grecia la o gazda care are si o mica taverna.

      In fiecare seara ii zicem ce am vrea sa mancam a doua zi.

      Daca ii cerem o kakavia si o caracatita la gratar ne asteapta cu o portie de kakavia + 2 tentacule la gratar si garnitura.

      Daca ii zicem ca vrem caracatita la gratar ne asteapta o caracatita intreaga cu garnitura.

      Asta e genul de servire la care ma astept, adaptabila, in functie de comanda sa ma ridic de la masa satul de la “main dishes”.

      Personal la restaurantele de fite ma duc si comand doar specialitatea bucatarului.

        (Citează)

  12. Mama, aveau si fete de masa la banii astia!

      (Citează)

  13. cineva:
    Da, nu a scris a fost la KFC sau Mac? Inainte sau dupa ce au trecut pe acolo la Artist-ul asta.

    KFC doar de sfantul Vali, nu ai fost atent.

      (Citează)

  14. Redevenind serios, cum spanac, sa ma scuze Popeye, poti sa mananci hamburgerii aia uriasi si, pe de alta parte, sa spui ca te saturi cu un meniu de tipul asta? Serios-serios.

      (Citează)

    • Trebuie să încerci și vezi după aceea cât de sătul ai ieșit, că din poze și eu aș spune ca tine.

      Iar de la un hamburger uriaș nu ieși sătul, ci de-a dreptul ghiftuit, mai ales dacă bagi și o tonă de cartofi.

      Discuția asta apare des, dar din experiența mea la orice restaurant cu astfel de porții te saturi dacă iei aperitiv+fel principal, poate și desert, că știe și bucătarul că în primul rând trebuie să pleci satisfăcut de acolo, mai ales la câți bani îți cere.

        (Citează)

  15. “The Artist este de mulți ani considerat cel mai bun restaurant din București” – restaurantul e deschis prin toamna anului 2017. Trec zilnic pe acolo si am observat evoltia lucrarilor. Poate a fost intr-o locatie anterior.

      (Citează)

  16. Pe vremuri, in casa aceea, era o farmacie cum mai vezi doar prin Timisoara, mobila special pt farmacie, din lemn masiv, cu sute de sertarase si dulapioare, foarte multe vase speciale pt preparat medicamente si creme, parca si acum mai tin minte mirosul din casa. Ma bucur sa vad ca au pastrat detalii vechi, pare ca le-au imbinat bine cu cele noi.
    Eu locuiesc la 2 minute, am tot zid ca o sa merg si tot timpul ajung prin alte locuri, acum chiar ca o sa imi fac timp. Bun articolul!

      (Citează)

  17. Nota ta ar veni cam 45 Euro de persoana ceea ce este ok pentru un restaurant la care mergi o data sau de 2 ori pe an.
    Cand lucram in străinătate si luam masa la un restaurant de cartier plăteam vreo 25-30 euro de persoana pentru un singur fel si un pahar de vin.
    Felicitări pentru articol, eu unul sigur am sa ii vizitez din curiozitate.

      (Citează)

  18. Știu că regula este că tot ce este în farfurie e bun de mâncat. Panseluța aia de la început se mănâncă?

      (Citează)

  19. user:
    In general noi mergem in grecia la o gazda care are si o mica taverna.

    In fiecare seara ii zicem ce am vrea sa mancam a doua zi.

    Daca ii cerem o kakavia si o caracatita la gratar ne asteapta cu o portie de kakavia + 2 tentacule la gratar si garnitura.

    Daca ii zicem ca vrem caracatita la gratar ne asteapta o caracatita intreaga cu garnitura.

    Asta egenul de servire la care ma astept, adaptabila, in functie de comanda sa ma ridic de la masa satul de la “main dishes”.

    Personal la restaurantele de fite ma duc si comand doar specialitatea bucatarului.

      (Citează)

  20. Unde mergi în Grecia? Poți sa îmi recomanzi și mie grecul cu taverna?

      (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite. Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pentru a le prelua doar pe acelea.

sus