La o viteză rezonabilă de 120 km/h, cei 10 km de autostradă inauguraţi astăzi cu atâta ceremonie vor fi parcurşi în 5 minute. Ţine melodia pe care o asculţi la radio mai mult decât tronsonul de autostradă pe care te afli. Stau la coadă la covrigi mai mult timp decât pe noua şosea. Dacă bate Bianca Drăgușanu acum la uşă, goală şi dornică de sex pervers cu mine, şi tot aş rezista mai mult decât îmi ia să parcurg acesta nouă bucăţică de autostradă. La naiba, dacă ai o Dacie veche, e posibil nici să nu atingi cei 120 km/h că deja trebuie să frânezi deoarece, evident, se termină şoseaua.

În campania electorală din 2008, PDL-ul a promis că până în 2012 va construi 834 km de autostrăzi. Suntem la jumătatea acestei perioade şi avem deja un total impresionant de 52 de kilometri făcuţi. Dacă aş fi scris ieri acest post, ar fi fost doar 42 km din cei 834 promişi. Măcar n-au luat mogulii Poșta s-o distrugă…

Un articol bine scris pe CNN vorbeşte despre investiţia masivă pe care Londra o face în biciclete şi modul în care acestea sunt acceptate de cetăţeni. E un fel de confirmare a ceea ce am susţinut încă după prima vizită din 2007, anume că Londra e cel mai marfă oraş din Europa.

Ce e de observat e că londonezii nu recurg la biciclete pentru că le place să-şi exerseze muşchii sau din dragoste pentru natură. Nu, o fac pentru că s-au săturat de aglomeraţie şi de faptul că orice altă alternativă de transport personal sau în comun este foarte greoaie. Au un oraş vechi, făcut şi mărit de acum câteva secole şi deci multe străzi sunt înguste. Am fost acolo, m-am plimbat pe ele, le-am admirat, m-aş întoarce oricând, dar am văzut şi partea negativă a lor.

Am făcut trei ore din Croydon, periferia Londrei, şi până în centru. Trei ore cu maşina! Semafoare la fiecare 100 de metri, coloană continuă de autovehicule, maxim două benzi. Cândva am luat autobuzul de la Turnul Londrei spre zona Mayfair şi, după vreo 30 de minute în care am avansat prea puţin (cu tot cu banda specială a autobuzelor), am coborât undeva la Holborn şi am luat metroul. În metroul lor este uneori o înghesuială pe care bucureştenii nu şi-ar putea-o imagina. Metroul nostru este lux, chiar şi la orele de vârf. Am fost mânat ca o oaie pe peronul staţiei, împins către capătul său, compactat cu ceilalţi călători în aşteptarea trenului. În metrou n-am reuşit să intru din prima, iar în al doilea am stat înghesuit lângă o uşă şi cocoşat de forma trapezoidală a peretului vagonului, neavând de ce să mă prind şi ţinut pe poziţie doar de marea masă compactă a celorlalţi călători. Am numărat staţiile şi-mi doream doar să se termine, să ajung la a mea. Odată ajuns la destinaţie, mi-am dat seama că eu eram pe stânga vagonului şi peronul era pe dreapta, având fix vreo 5 secunde să răzbat prin acei oameni şi să ies, să evadez.

O ştiu şi ei. Nu mi-a venit să cred când am văzut afişe oficiale lipite în metrouri anunţând că după ora 16 este aproape imposibil să coborî sau să urci în staţia Covent Garden, din cauza fluxului foarte mare de oameni ce vin în această zonă pietonală, dedicată pub-urilor şi restaurantelor. Recomandarea oficială a metroului londonez era să mai stai în tren şi să cobori la următoarea, la Leicester Square, ca apoi să revii pe jos spre zona Covent Garden, distanța fiind mică.

Adoptarea bicicletelor şi susţinerea masivă de care se bucură această iniţiativă chiar din partea autorităților mi se pare doar o dovadă că înainte să-ţi fie bine trebuie să-ţi fie rău. Concluzia inevitabilă a londonezilor a fost că nu sunt utile maşinile mari tip sedan, ci unele mai micuţe, de oraş; apoi au plătit taxă pentru intrarea în centru, dar n-a fost suficient; au realizat că nu se pot baza pe maşinile personale, hai cu autobuzul; nu s-au putut baza pe autobuz, hai cu metroul, dar nu merge bine nici acesta, aşa că hai cu bicicleta. Orice, numai să ajungi mai repede la destinaţie, ca să nu-ţi petreci viaţa în trafic. Ei acum au alte două probleme importante: cum să-şi protejeze bicicliştii de traficul motorizat şi cum să le creeze nişte culoare mai mari, având în vedere că cei pe două roţi sunt tot mai mulţi.

Au urcat panta greutăţii în deplasare, au ajuns într-un maxim, au fost suficient de deschişi la minte încât să realizeze că nu se mai poate aşa, iar acum coboară dealul, evoluând spre altceva mai bun. Noi abia urcăm acel deal. Încă nici măcar n-am realizat că degeaba îţi permiţi Q7, un Mini îţi este mai util. Hai să vedem câţi ani ne va lua să ajungem în situaţia de astăzi a londonezilor.

Deci wow, ăsta e un Porsche 356 făcut prin 1953-1960, între primele mașini ale lor, și părea a fi în stare foarte bună. Felicitări proprietarului!

Un Mini precum avea Mr. Bean. Ce diferență față de Mini-urile de azi.

Condiții meteo nasoale azi, a dat cu piatră…

Mă gândesc, uitându-mă uneori la ceilalţi şoferi din trafic, de ce unii oamenii se supun singuri unui stres suplimentar atunci când nu e cazul. De exemplu vineri seara, când am condus pe Calea Griviței, Calea Victoriei şi Magheru, traseu cu un număr mare de semafoare şi pe multe dintre ele le-am prins pe roşu.

Pe lângă mine era un “stresat” din asta. Conducea un Volkswagen Caddy (asta e combinaţia ideală, vitezoman cu maşina de marfă) şi era mereu doar în depăşiri, schimbând benzile într-un zig-zag care devenea obositor pentru mine, observator de la distanță, darămite pentru el. Cu toate acestea, la fiecare semafor pe roşu îl prindeam din urmă și opream lângă el, așteptând amândoi cuminți să se facă verde. Caddy-ul claxona fix în momentul în care se punea verdele, îi dădea flash-uri celui din faţă, schimba banda, se strecura printre maşini, o forja puternic, nu oprea la trecerile de pietoni, forţa galbenul şi în general gonea mâncând pământul, de zici că eram eu în vremurile când mă aşteptau acasă trei gagici goale şi excitate.

După cum vă spuneam, îl ajungeam mereu din urmă, eu conducând în modul relaxat al omului care a terminat săptămâna de muncă şi se îndreaptă nu doar spre casă, ci și spre weekend. Am aşteptat lângă el la semafor la Griro, apoi la Titulescu, la şinele de tramvai de după gară, la intersecţia Griviței cu Calea Victoriei şi apoi la semaforul de la Hilton. Când l-am văzut ultima oară, eu coteam stânga prin Piaţa Revoluţiei ca să ies în Magheru, Caddy-ul schimba dintr-o mişcare 4 benzi continuând pe Calea Victoriei. De ce atâta stres? De ce să fii atent la alte maşini, la depăşiri, viteză mare, pietoni, semafoare, radare, unghi mort, priorităţi şi tot ce mai trebuie, dacă nu obţii nimic? Nu e că se grăbea şi măcar ajungea cu 20 de minute mai repede la destinaţie, ci se grăbea şi ajungea în acelaşi timp ca şi mine, deşi eu conduceam în lehamite şi mi-era lene şi să schimb vitezele.

Am mai văzut şi cu alte ocazii astfel de comportament inutil. Un alt exemplu de stres suplimentar atunci când nu e cazul l-am văzut cu doi băieţi ce probabil se simţeau bărbaţi şmecheri turând şi forjând şi plecând cu scârț de roţi de fiecare dată, deşi se aflau într-o Nova. Eu eram cu Mondeo. La fiecare semafor îi auzeam plecând de lângă mine cu mare zgomot, turând motorul şi schimbând rapid vitezele, de parcă am fi fost în Need for Speed şi ne-ntreceam la sfertul de milă. Mi-era milă de sărmana Nova, cu motorul turat şi fum gros ieşind în spate, în condiţiile în care, cu tot efortul ei, eu o ajungeam şi o depăşeam fără să bag în treaptă a treia, la fel şi celelalte câteva maşini din trafic. Ho cu tata, lăsaţi vitejiile că strică la inimă!

Mai exact partea finală de la Grozăveşti. S-a redeschis şoseaua între Cotroceni şi Grozăveşti, pe drumul făcut în urmă cu câţiva ani şi închis aproape imediat pentru construcţia Pasajului Basarab. Am dat şi eu o tură şi am filmat cu clip tremurat, ţinând telefonul într-o mână, pe cealaltă la falcă şi conducând cu genunchii.

Sensurile clasice, bătute de ani de zile, par să se schimbe de la o zi la alta fără mare atenţionare. S-a dat drumul la trafic pe Podul Grozăveşti, dar de pe pod e interzis să faci la dreapta pe partea cu Politehnica. E un mic semn de interzis acolo, dar mult noroc să-l vezi când eşti atent la treceri de pietoni şi la priorităţi, după ce în ultimii ani mereu s-a circulat pe acolo. Nu ştiu cum poţi face dacă vrei să intri în Politehnică dinspre regie, cred că treci podul, continui pe Vasile Milea şi o iei la dreapta pe prima strada utilizată până acum ca scurtătură.

Vechi, nepermis acum

Corect acum

***
Trei tineri într-un BMW M3 decapotabil mergeau încet prin centru şi încercau să agaţe trei fete care mergeau pe trotuar. Unde plănuiau să le bage? Una pe canapea şi două în portbagaj? Cu decapotabila se iese la agăţat în doi, ca să rămână loc şi pentru două femei pe bancheta din spate. Amatori!

***
Cineva cu un Lexus sau o Mazda se grăbea pe Calea Griviței. A urcat pe Podul Grant, dar în loc să intre pe podul propriu-zis pe breteaua normală, unde deja așteptau vreo 3 maşini să le vină rândul, a intrat pe breteaua de contrasens şi de acolo pe pod, înaintea celor care aşteptau să dea prioritate. Dacă aţi mers pe podul Grant ştiţi cum sunt acele bretele, e loc doar pentru o maşină pe ele. Dacă venea cineva pe pod şi vroia să-l părăsească dădea bot în bot cu boul cu Lexus/Mazda şi praf se făceau, că nu se aşteaptă nimeni să-ţi iasă un prost în faţă, pe contrasens, pe un pod cu care se circulă cu viteză. Mă sperie gândul că pot muri din cauza unor idioţi.

A mers B-A-C, segmentul B-A fiind pe contrasens, in curba, in coborare, doar o banda

Dacă îmi lipesc pe maşina stickerul de mai jos, în loc de unul cu “eu nu blochez intersecţia”, oare ce va zice lumea?

Pe Bd Aviatorilor se circulă acum pe contrasens, fiind finalizată doar acea parte a asfaltării şi lucrându-se la următoarea. Traficul spre Piaţa Victoriei se desfăşoară doar pe Kiseleff.

Calea de rulare arată excelent. De fapt mi-e teamă că acum, când acest bulevard foarte lung şi foarte lat va avea un asfalt impecabil, va deveni terenul preferat pentru curse de maşini.

De asemenea, având în vedere că pe Kiseleff e sens unic de la Arcul de Triumf spre Piaţa Victoriei, ar trebui ca pe Aviatorilor să fie făcute 4 benzi spre Charles de Gaulle şi doar două în sens opus, în loc de 3+3 cum e acum. Aceeaşi soluţie s-a adoptat şi pe Magheru în momentul în care o mare parte a traficului spre sud a fost preluată de sensul unic de pe Victoriei.