Teo Trandafir a anunţat că demisionează din Parlament pe motive de sănătate personală, care nu îi permite să se concentreze asupra muncii de deputat. În caz că v-aţi încruntat şi nu mai ştiţi, ei bine da, Teo este deputat pentru sectorul 4 din Bucureşti.

Bănuiesc că o măsură a muncii lui Teo ca deputat şi a importanţei pe care ea şi toţi jurnaliştii şi cei care au votat-o au dat-o acestei funcţii este şi faptul că în întreaga perioadă de câteva luni de zile când a fost internată în Viena la spital nimeni nu şi-a pus problema absenţei din Parlament. Nu cred că am auzit pe nimeni spunând că este şi deputat, încât şi uitasem acest amănunt.

Acum îşi dă demisia. Cu alte cuvinte, hai să facem o campanie parlamentară din banii PDL-ului şi să ocupăm un loc în Camera Deputaţilor, iar apoi… nimic. Accomplished nada!

Dar ce mă deranjează este motivarea demisiei:

Nu e o decizie dintr-un capriciu şi nici vreo formă de protest cum s-ar putea interpreta, ci e o nevoie generată de starea mea de sănătate.

Sună verosimil. Cu toate acestea nu pot să nu observ că în promo-urile pentru serialul Pariu cu Viaţa, sezonul 2, apare şi Teo Trandafir în rolul mătuşii, dar probabil că filmatul unui serial este mult mai uşor şi mai simplu decât statul cu fundul pe scaun în Parlament şi votat legile ce apar pe acolo.

Aşa mi se pare mie că spune Michel Telo în melodia Ai Se Eu Te Pego. Zice la refren “demisia, demisia”…

Înapoi la ale noastre, am rămas uimit să-l aud ieri seară pe Băsescu discutând despre problema demisiei şi explicând de ce nu şi-o va da. Nu contează motivele. Mie mi se pare că acest subiect nici măcar nu trebuia deschis, ci ignorat ca şi cum n-ar fi fost în discuţie.

Care ar fi motivul demisiei? Faptul că 1000 de oameni cer în fiecare zi acest lucru, în Piaţa Universităţii? Bine, bine, dar v-am văzut, acei 1000 de oameni reprezintă o jumătate de miime din locuitorii Bucureştiului. Raportat la cei 20 de milioane ai ţării, mia de protestatari reprezintă 0.005% dintre români.

Bun, hai să facem socoteala raportat la numărul de români cu drept de vot, ok? Şi să includem şi protestatarii din celelalte oraşe, nu doar din capitală. Înseamnă cam 20.000 de oameni dintr-un total de 14 milioane, adică 0,14% din cei cu drept de vot.

Nici măcar un procent! Nici măcar un procent dintre oamenii cu drept de vot nu au ieşit în stradă. Iar Băsescu a ieşit preşedinte prin votul a aproximativ 5 milioane de oameni. De ce s-ar gândi la demisie? Eu în locul său nici măcar nu aş fi deschis subiectul, nici măcar nu m-aş gândi la proteste. Poate dacă ar demonstra 2 milioane de oameni mi-aş face probleme. Poate dacă s-ar strânge lume cât să umple Piaţa Revoluţiei, aşa cum s-a întâmplat în ’89 în fața sediului CC.

Vă zic eu, revoluţia este doar la televizor. Televiziunile amplifică totul, vorbesc de revoluţii şi demisii, arată cordoane impresionante de jandarmi şi iau interviuri din mijlocul protestatarilor. Care sunt o mie la număr! Cred că sunt mai mulţi oameni care îi filmează şi îi păzesc pe cei ce protestează astfel.

Una dintre cele mai bune şi simple explicaţii ale protestelor din ţară am auzit-o chiar la televizor, spună de un protestatar. A fost un simplu “s-a umplut paharul şi nu mai suportăm”.

Omul avea mare dreptate. Băsescu a făcut multă tâmpenii, foarte multe, dar mereu a scăpat basma curată şi probabil a căpătat impresia că poate să întindă oricât sfoară fără ca aceasta să se rupă.

Lumea a închis ochii când Mircea Băsescu făcea trafic cu arme (sau ce era). La Elena Udrea şi Dalli, la vile, la terenuri, la EBA şi Range Rover, la numirea lui Boc, din nou, în fruntea guvernului, la ţiganca împuţită, la condusul beat, la lovit unui copil, la micile împunsături către Rusia şi cearta cu preşedinţii UE la un summit trecut, la toate manevrele şi mişculaţiile politice din PDL, parlament şi guvern.

Ieri m-am uitat, că probabil jumătate din planetă, la intervenţia în direct a preşedintelui Băsescu pe postul Realitatea TV, despre SMURD, ambulanţe şi legi ce vor schimba sistemul de sănătate, făcând trecerea la unul privat.

Ce zicea lumea pe Twitter: “huo Băsescu, vrea să schimbe SMURD-ul, să-l distrugă, e un lucru bun în ţara asta şi vrea să-l strice!”
Ce zicea Băsescu la televizor: “SMURD-ul va rămâne neschimbat, pentru că nu este afectat de această lege.”

Explicaţia e simplă: SMURD face parte din Ministerul de Interne (ceva cu pompierii, nu?), pe când legea propusă ar afecta Ministerul Sănătăţii. SMURD-ul e altceva, e condus de către un alt ministru, operează din alt buget. Dar a înţeles cineva asta?

Neatenţie şi privire doar într-o direcţie. Doar pentru că în studioul Realitatea era invitat Raed Arafat şi Băsescu l-a contrazis, înseamnă că Băsescu are ceva cu SMURD-ul şi asta n-o poţi scoate din mintea nimănui. Numai că Arafat era acolo în calitate de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, iar în paralel conduce (încă îl conduce, nu?) SMURD-ul ca angajat al Ministerului de Interne, dar aceasta a doua funcție nu avea legătura cu interviul de ieri.

Acum două zile era pe la televizor un reportaj cu o întrebare bună: de ce a demis-o Boc pe Daniela Andreescu din postul de secretar general al Guvernului la doar o zi după ce în delegaţia din Israel stătea la dreapta lui, ca cel mai de preţ susţinător? De ce acum, când de câteva săptămâni bune au fost făcute publice nişte anchete care îi arătau corupţia?

Astăzi UDMR a primit postul de conducere al SGG-ului în schimbul susţinerii lui Vasile Blaga la şefia Senatului. Simplu, nu? Era nevoie de un atu, de un bonus, aşa că acum a fost momentul pentru a face disponibil acel post. În politică nu doar numeşti oameni în diverse posturi pentru a câştiga susţinere, ci chiar îi dai şi afară din aceleaşi motive.

Brunetele şi-au lansat zilele trecute un partid propriu, ca să intre în politică. Pentru a arăta cât de serioase sunt, cum vor să fie tratate ca egale pe scenă politică şi cum vor să îmbunătăţească țara, imediat după anunţ au defilat în chiloţi şi sutien pe scena clubului în care se întâmplă totul, încercând astfel sa stopeze impresia că femeile sunt doar niște păpuși sexy ale căror forme sunt făcute doar pentru a fi admirate de bărbați.

Huh? Nu, scuze, mi s-a părut. Ele au defilat doar ca să-și arate fundul la știri, sperând să cucerească vreo 2-3 milionari într-o lume acaparată de blonde și roșcate.

Mulţumesc, dar voi vota cu Partidul Blondelor sau cum se numea cel înfiinţat de Sânziana Buruiană. Măcar arată mai bine decât cele de mai sus.

Vadim Tudor îi atacă violent pe colegii săi români din Parlamentul European, unde şi el ne reprezintă ţara. Pe Elena Băsescu o numeşte proastă proastelor, care ne face de ruşine în Parlament de câte ori deschide gura, nefiind în stare nici româna să o vorbească aşa cum ar fi cazul. Despre Gigi Becali spune că este un handicapat în ultimul hal, dar cu inima de aur.

Articolul de pe Realitatea mai spune şi că Vadim este pe locul 729 din 736 în ceea ce priveşte prezența la şedinţele Parlamentului European, adică în coada cozii. Pe ultimul loc este chiar Becali, numărul 736.

Eu aş vrea să-i întreb pe cei care i-au votat pe Becali, pe Vadim sau pe EBA ca europarlamentari ce-a fost în mintea lor? De ce ai vota un om care doar te face de ruşine? Deci ăla este ultimul de pe lista de prezenţe, e clar că-l doare fix în fund de PE, fiind mai ocupat cu meciuri şi grupele UEFA. Pe EBA aţi văzut-o cum e, are dreptate Vadim. Iar Vadim… mi-e ruşine că-i român, de când l-am văzut cum o înjura din ușa casei pe executoarea aceea judecătorească.

Cum să-i votezi pe ăştia? De ce?!? Mai rău, la următoarele alegeri tot ei vor ieşi?

via Realitatea.

Acum vreo două luni ajung pe OTV şi văd tot ecranul acaparat de acuzaţii la adresa “ciocoiului” Oprescu. “Mă ce dracu“, mă gândesc, “de unde până unde a lăsat-o Diaconescu mai moale cu Elodia şi politica şi se axează pe primării?“. Mi s-a părut foarte amuzantă şi reînvierea termenului “ciocoi”.

Ieri schimb pe OTV şi văd acelaşi lucru. Nu doar acelaşi, ci repetat de 5 ori. După cum puteţi vedea în imagine, ştirea principală este că omul care spală barca din Grecia a lui Oprescu a fost identificat şi, surpriză, torturează animale. Ce ciocoi e Oprescu ăsta, dovada că până şi ăla care-i spală iahtul este rău cu câinii şi pisicile! Unde dai şi unde crapă, vorba aia. Nu c-aş crede că e adevărat, dar sunt curios cum au determinat că torturează animale: dădea cu mopul pe jumătate de iaht şi apoi bătea un câine, în pauză? N-avea mop, ci un câine blănos pus într-un vârf de băț?