N-am zis “pe Camp Nou” pentru că, stupoare! n-am intrat pe stadionul Barcelonei. Nu că aș avea ceva împotrivă, dar vizitarea costă 19 euro, dura câteva ore, iar eu consider că e doar un stadion și nimic mai mult. FC Barcelona e o echipă magică și unică în lume, dar e așa pe orice teren pe care joacă, nu doar aici.

Stadionul însă poate fi vizitat și stătea multă lume la coadă. Practic doar aici și la una din casele Gaudi am găsit coadă la intrare, în toată Spania, plus una mai mică la Acvariul din Barcelona. Am intrat însă în magazinul oficial al clubului, unde un tricou cu Messi sau Villa costă 95 de lire euro. Se găsesc multe alte obiecte, gen căni, brelocuri, haine, genți și multe altele, dar nu vă așteptați la chilipiruri. În ciuda prețurilor, cele 10 case de marcat pe care le vedeți într-una din imagini reprezintă doar unul din vreo 3 puncte asemănătoare de vânzare. Magazinul e pe două niveluri, parter și subsol, dar nu vă închipuiți că e imens, ci e cam cât McDonald’s-ul din metrou de la Unirii, în lipsa de altă comparație total scoasă din burtă pe baza amintirilor de acum o lună.

M-am învârtit un pic pe acolo, am băut o cafea pe terasa de afară și am plecat. Pe dinafară stadionul nu e o construcție la fel de impresionantă precum Santiago Bernabeu, așa că trebuie vizitat înăuntru dacă sunteți fani înrăiți.

Grupa E
Bayern Munchen
AS Roma
FC Basel
CFR Cluj

Plictisitor. AS Roma parcă a mai jucat cu CFR-ul, FC Basel e neinteresantă şi deci singurul meci “de zile mare” va fi cel cu Bayern Munchen. Mai bine era în grupa G, cu Real Madrid, AC Milan şi Ajax Amsterdam. Oricum CFR-ul nu e la nivelul de a se califica mai departe, aşa că măcar de-ar fi avut meciuri spectaculoase.

După cum puteţi vedea în fotografii, nu degeaba am zis că arată ca o cetate. Toate turnurile şi scările exterioare sunt foarte impresionante, mai ales când sunt văzute în realitate. Stadionul echipei Real Madrid e poziţionat destul de central în oraş, pe Paseo de la Castellana, are propria staţie de metrou pe linia albastră şi se poate vizita oricând, deşi nu ştiu preţul.

Cu câteva zile înainte, acolo a sărbătorit echipa Spaniei câştigarea titlului mondial şi încă se adunau tribune şi scene din fața stadionului.

Financiarul continuă seria colecţiilor fundamentale şi te invită în lumea legendelor fotbalului mondial prin intermediul FIFA World Cup Collection 1930-2006, o colecţie de 15 DVD-URI, unică în România. Pe toată durata Campionatului Mondial De Fotbal 2010, colecţia lansată de Financiarul şi editura Litera oferă fanilor sportului rege 70 de ani de super fotbal din turneele finale ale Cupei Mondiale.

15 DVD-uri!?!?! Dacă în contextul actual al crizei, şomajului şi lipsei de bani există persoane care au timp să se uite la 15 DVD-uri cu fotbal din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, înseamnă că sunt duse cu capul. Financiarul este, măcar după nume, un ziar de business. Dacă da DVD-uri pe copertă, măcar să dea unele cu modele de CV-uri. Dacă da cărţi, să dea cărţi despre cum s-a îmbogăţit Warren Buffet. Pun pariu că n-a făcut-o uitându-se la 15 DVD-uri cu fotbal de acum zeci de ani.

Aş vrea să spun că m-a încântat finala Campionatului Mondial de Fotbal, dar un meci câştigat în ultimul minut al ultimei prelungiri, după un corner neacordat, nu mi se pare demn pentru finalul campionatului. Probabil că dacă aş fi ţinut cu Spania, nu m-al fi supărat, dar eu am fost fan al olandezilor şi nu mă deranjează atât de tare că au pierdut, cât felul în care au făcut-o. Nu degeaba la tenis se vrea o diferenţă de două puncte. Dacă bătea Spania cu 2-0 aş fi fost mai împăcat cu soarta Olandei.

Mă bucur pentru Iker Casillas, care adăugă titlul de campion mondial celui de campion european şi de câştigător al Ligii Campionilor. E într-un club select.

Priviţi imaginea de mai jos:

Ce amator! Acum 4 ani Zidane aplica o astfel de lovitură cu capul. Asta înseamnă să fii profesionist!

Germania n-a jucat nimic în seara asta, spaniolii dominând clar jocul. Parcă nemţii s-ar fi irosit complet cu cele câte 4 goluri date Angliei şi Argentinei şi astăzi n-au mai putut. Asta e, Olanda vs Spania în finală şi, deşi ambele echipe merită trofeul, sper să-l ia Olanda.

Am văzut meciul în pubul The Legend de pe lângă Rosetti, la invitaţia SmartPoint şi BenQ, înconjurat de prieteni şi alimentat de bere nefiltrată, cârnăciori şi cartofi prăjiţi. Cel mai mult mi-a plăcut atmosfera de meci văzut între amici. Ştiu că proiectorul a fost BenQ pentru că mi s-a spus când am primit invitaţia, dar în rest acolo nu s-a pomenit nimic de branduri sau echipamente. Am fost doar un grup de oameni care au strigat la ratările spaniolilor, ne-am amuzat de comentariul TVR-ului şi am ciocnit beri în timpul meciului.

Nu pot să spun cât de mult mă bucură prezența Olandei în finala Campionatului Mondial. Au fost, sunt şi probabil vor fi una dintre echipele mele preferate, alături de Italia. Şi dacă ultima s-a dus de mult acasă, iată că olandezii au tras tare şi mi-au făcut o mare bucurie. Sper să câştige în fața Spaniei sau a Germaniei pentru că merită şi ei un titlu mondial.

Îmi amintesc meciul acela de coşmar de la Euro 2000, când în faţa unei Italii rămase în 10 oameni, olandezii au avut două penalty-uri, le-au ratat pe ambele, apoi au fost eliminaţi la lovituri de departajare, după ce şi acolo au ratat încă vreo 3 lovituri. Acum vreau să reţin şi o finală de vis!

The player’s lips open and close about 235 times a second, sending puffs of air down the tube, which excite resonance of the air în the conical bore.

Hai las-o în mă-sa de treabă, de 235 de ori PE SECUNDĂ dă trompetistul (vuvuzelistul) din buze? Or fi ăştia ingineri, dar cred că au greşit pe undeva calculul. Dacă vreun om poate să dea din buze de 235 de ori pe secundă, eu îmi bag o vuvuzelă din aia în fund şi fac galerie aşa pe stadion la meciul următor.

NewScientist.com via BoingBoing.

PS: doar eu văd o legătură vuvuzelă – 235 de ori pe secundă dat din buze – cel mai bun sex oral din viaţă? Și adică africanii ăștia, după ce că o au lungă cât o vuvuzelă, mai dau și din buze de atâtea ori pe secundă?

Nu-ti lasa gagica langa el, ca nu stii ce-i face si apoi te miri ca te paraseste