OK, înapoi la posturi despre excursia prin Anglia, pentru cei interesaţi de călătorii şi astfel de detalii. Am aruncat prin alte posturi pe tema aceasta câte o vorbă despre Edinburgh, zicând că a fost cel mai frumos oraş pe care l-am vizitat în această excursie şi că trebuie să fie a doua destinaţie, după Londra, pentru toţi cei care se duc în Marea Britanie. Londra este altfel, impresionează prin măreţie, prin palate şi bulevarde, prin poduri şi catedrale, acolo poţi sta cu săptămânile şi tot să mai găseşti ceva de vizitat. Edinburgh, prin comparaţie, este mai mic, dar priveliştea de acolo şi felul în care arată este incredibil. Eu îl pun imediat după Londra şi Paris în topul oraşelor pe care le-am vizitat, înaintea unor destinaţii mai celebre precum Barcelona, Monte-Carlo, Saragoza, Viena sau oricare alte din ce am văzut.

Închipuiţi-vă un oraş situat în principal pe două dealuri lungi paralele, despărţite de o vale în care se afla un parc superb. De pe oricare din cele două dealuri priveliştea spre celălalt este superbă, numai case vechi, castele, monumente, muzee, steagul Scoţiei fluturând în vânt, poduri care unesc un deal de altul şi multă verdeaţă. E minunat să te plimbi pe cele două părţi şi lumea făcea fotografii în toate direcţiile. Zona turistică este suficient de mică încât să o poţi face pe jos, dar suficient de mare încât să simţi că ai vizitat capitala Scoţiei şi că ai văzut foarte multe lucruri aici, iar în lume oraşe mai frumoase se pot număra pe degetele de la o mână.

Glasgow a fost prima oprire din Scoţia. Oraşul este interesant, dar din păcate pentru el la doar 80 de km distanţă se afla Edinburgh, capitala Scoţiei şi unul din cele mai frumoase oraşe din lume, cu care Glasgow nu poate concura la nici un capitol. Dacă staţi la îndoială între ce să vizitaţi în Scoţia, mergeţi în Edinburgh.

Pentru amatorii de KFC de la noi, iată preţurile şi meniurile din Marea Britanie. Eram într-un KFC de pe autostradă, undeva lângă Glasgow. Vedeţi poza la rezoluţia originală aici pentru a vedea preţurile cu ochii voştri.

Bon Fillet-ul de la la noi, cel mai mic sandviş, se cheamă Mini Fillet la ei şi e ceva mai mic. În Olanda era umplut cu puţină carne şi ceva salată de varză cam naşpa, nu mi-a plăcut deloc. Aici în Scoţia era mai bun. De remarcat panoul Classics, al doilea, unde la ei au la meniuri combinaţii de genul 2 bucăţi de pui, 2 aripioare, 1 crispy strip. La noi la meniuri trebuie să alegi fie unele fie altele, nu există combinaţii, deşi acestea ar avea cel mai mare succes, ca să-ţi dea câte un pic din fiecare. Acel Popcorn Chicken nu ştiu ce este şi ce gust ar avea, îmi pare rău că nu mi-am luat să văd. De observat şi panoul cel mai din dreapta, Dinner Time, unde sunt meniuri pentru mai multe persoane, cu foarte multe combinaţii existente de feluri de pui, cartofi şi sucuri.

Cam la jumătatea distanţei dintre Liverpool şi următoarea destinaţie, Glasgow din Scoţia, se afla parcul naţional Districtul Lacurilor. Acolo e cea mai înaltă zonă a Angliei și sunt mai multe lacuri, cel mai mare fiind Windermere, un loc preferat de englezi pentru a-şi construi case de vacanţă şi a se relaxa în vacanţe, încă din secolele trecute. Şi dacă tot era în drum, hai şi noi la o mică oprire şi o croazieră.

Despre cele două catedrale mari din Liverpool nu ştiu multe detalii, dar am făcut câteva fotografii frumoase, zic eu, pentru că am folosit mini-trepiedul. Prima catedrală, numită Metropolitan Cathedral of Christ the King, cea catolică, este rotundă şi foarte modernă, arată ca un OZN, ca o pâlnie întoarsă, ca un furnal, ca o coroană, iar multă lume s-a arătat şocată că se poate construi astfel o biserică. Eu zic că e chiar OK, contează intenţia şi modul în care utilizezi clădirea şi suntem noi prea obişnuiţi cu arhitectură veche a bisericilor construite acum sute de ani. Vremuri moderne, arhitectură modernă, n-am avut nimic de comentat. În fotografii este cea cu interiorul foarte colorat.

A doua catedrala este cea din piatră roşiatică ce apare mai spre sfârşitul setului, cea anglicană. Era foarte mare în interior şi foarte înaltă iar vitraliile sunt frumoase. Tot în secolul trecut este construită. Mi-a plăcut şi aceasta, era linişte şi o lumină plăcută care parcă te invită să stai un pic jos şi să cugeţi la chestiuni religioase. În interior aveau toalete, cafenea şi magazin de suveniruri, dar din nou mi s-a părut o idee foarte bună. Dacă vii la slujbă şi te apucă nevoia de toaletă ce să faci, pleci acasă? Sau după slujba dacă mai vor oamenii să stea să bea un ceai şi să mai discute una alta, cu ce strică dacă acest lucru e posibil în biserică, din moment ce doar apropie comunitatea şi mai aduce ceva venituri şi catedralei? Setul cu catedralale e pe Flickr, pentru alte posturi urmăriţi tag-ul Anglia.

Created with Admarket’s flickrSLiDR.

Cum spuneam la sfârşitul postului anterior despre excursia prin Anglia, ne-am cazat la Haydock, lângă Liverpool, la un hotel Holiday Inn. A fost excelent totul, de la camera mare şi plină de mobilier nou până la micul dejun foarte bogat. Iar după acesta am mai mers vreo 10 kilometri până în Liverpool, unde urma să ne întâlnim cu un ghid local pentru un tur al oraşului.

Nu prea mi-a plăcut oraşul şi cred că asta a fost părerea întregului grup. La sfârşit, când ghidul ne-a dat timp liber prin oraş, răspunsul general a fost “ce să facem pe aici? hai să plecăm mai departe”. Până la urmă am avut o oră la Albert Docks, dar de mai mult nici că era nevoie.

Uneori prin Londra am găsit şi câte un loc atât de mişto, cu atâtea lucruri frumoase vizibile în acelaşi timp ochiului, încât fotografiindu-le pe fiecare în parte tot nu reuşeam să surprind frumuseţea zonei. Aşa că uneori mi-am încercat talentul cu câteva fotografii panoramice. În Londra ploua şi n-am utilizat nici trepiedul, aşa că n-au ieşit extraordinare, dar mie îmi plac şi acum le-am pus şi pe net, ca să placă mai multora. Le găsiţi la mărimea originală pe Flickr, unde am făcut un set de panoramice.

Roata London Eye, Royal Aquarium și Podul Westminster. 5466 x 2088.

Tamisa, London Eye și Royal Aquarium. 9987 x 2285.

Parlamentul fotografiat de pe malul sudic al Tamisei. 6952 x 2276.

De pe mijlocul podului Westminster spre est. 11146 x 2138.

Tower of London, de la colțul dinspre nord-vest. 7425 x 1844.

Curtea interioară a castelului Warwick. 8168 x 1313.

De unde atâta entuziasm, veţi întreba?  Pentru că aşa entuziasmat mă simţeam şi când am ajuns la Warwick (cică se pronunţă war-ick, fără w-ul din mijloc). Tocmai băusem o cafea bună în Stratford, mâncasem un sandviş, eram încântat de cartea cu sonete pe care o luasem, afară soarele strălucea şi mă apropiam de castelul Warwick, pe care doream să-l vizitez de mai bine de 10 ani. Autocarul a parcat în zona specială şi pe jos noi am mers până la intrarea în domeniul castelului. Un “belet” de intrare era vreo 15 lire parcă, dar merită banii pentru că mai rar poţi vizita o fortăreaţă aşa bine păstrată. Am dat banii şi am utilizat biletul în scopul implicit, intrând pe poarta castelului.