Întotdeauna mi s-a părut că noutăţile “materiale” ale unei companii au parte de mult mai multă publicitate, deşi produsele respective costă şi se adresează unei nişe. Desigur, aşa vor şi companiile, că din vânzare le vine profitul. Totuşi, multe dintre ele au campanii de responsabilitate socială foarte bine făcute şi care ajută marea masă a oamenilor, indiferent dacă sunt clienţi sau nu, dar care nu au parte de aceeaşi expunere.

De asta eu vorbesc cu plăcere despre ce face Vodafone cu SMURD. Acum câteva luni am fost la un curs de prim-ajutor organizat de ei şi Asociaţia React. N-am uitat ce am învăţat acolo, deşi sper să nu fiu nevoit niciodată să le aplic. Am scris mai multe în postul [Am învăţat să dau primul ajutor] şi detalii găsiţi pe salvez.ro, inclusiv despre cum să participaţi şi voi la cursuri, gratuit.

Zilele trecute am primit următorul comunicat:

Concursul Gadgeteer s-a terminat şi în urma votului a rezultat şi smartphone-ul preferat de cei ce au accesat aplicaţia de Facebook făcută de Vodafone pentru vot. Top final este:

1. iPhone 4S
2. Galaxy S2
3. Galaxy Nexus
4. Nokia N9

Mă aşteptam să câştige iPhone 4S, iar de la locul 2 în jos, inclusiv, este clasamentul pe care l-am votat chiar eu. Pentru numărul exact de voturi şi review-uri la aceste produse intraţi pe aplicaţia oficială prin linkul din primul paragraf. Pe 19 martie se trage la sorți câștigătorul unui iPhone 4S.

HP mi-a atras astăzi atenţia într-un mod foarte plăcut (cu un tort de ciocolată cu marţipan) că a apărut pe piaţa primul lor ultrabook, numit Folio.

Ştiţi deja cam ce a teoretizat Intel prin conceptul de ultrabook: procesoare Core i5 sau i7, carcase subţiri şi uşoare, baterie de minim 5 ore, iar stocarea se face de obicei pe SSD-uri rapide, pe care Windows zburdă. Dezavantajul este că rămân mai puţine elemente de diferenţiere al unui ultrabook faţă de altul, particularizarea fiecăruia făcându-se prin design şi alte tehnologii prezente “la bord”.

Probook Folio 13, pe numele său complet, are suficiente avantaje. Pe partea clasică a ultrabook-urilor, are procesor Core i5 M la 1,6 GHz, 4 GB de memorie RAM, 128 GB în SSD-ul de stocare, ecran LED de 13 inci, 18mm grosime, baterie de până la 9 ore autonomie.

În particular, este un HP şi mă aştept să aibă o calitate foarte bună a construcţiei. De fapt, mă aştept ca din toate ultrabook-urile de pe piaţă, acest HP să se vândă cel mai bine, tocmai datorită brandului. Am remarcat tastatura iluminată, webcam HD, ecran anti-glare şi port USB 3.0.

Preţul recomandat de vânzare este 4.999 lei, dar văd că pe eMAG este la 4.599 lei în această perioadă, că e o ofertă specială.

Ultrabook HP Probook Folio 13 cu procesor Intel® Core TM i5-2467M 1.60GHz, 4GB, SSD 128GB, Intel® HD Graphics, Microsoft Windows 7 Professional, Gri – la eMAG, 4.599 lei

După plastilină, ieri mi-a sosit o bilă albastră, cu mesajul “bucură-te şi de zilele ploioase :)”. Nu ştiu de ce sau de la cine (serios, chiar nu ştiu).

Îmi aduce aminte de un roman poliţist citit când eram mult mai mic, unul vechi rău, cu Ellery Quinn, în care un grup de prieteni petrec Crăciunul şi Anul Nou la vila unuia dintre ei. Există şi un criminal care îi trimite cadouri misterioase în fiecare zi, cu astfel de mesaje, şi mai încep şi să moară treptat din invitați.

Pentru cititorii mai tineri, o analogie ar fi cu Harry Potter, când primeşte prin volumul 4 un obiect misterios şi nu ştie ce să facă pentru a descoperi indiciul din el sau în volumul 7 când îi lasa Dumbledore moştenire un Golden Snitch (pentru cititorii de HP care nu ştiu engleza este “hoţoaică aurie”) şi nu ştie cum să o deschidă.

Doar că pe mine nu mă urmăresc nici criminalii, nici Voldemort, dar aţi prins ideea. N-am uitat nici de plastilină, mă apuc de modelat chestii în weekend.

Tot din capitolul Portret de bărbat, puteţi vedea toate fotografiile în albumul de Facebook al lui Razvanbb, iar un clip making-of este la el pe blog. Puteţi vedea acolo ce s-a întâmplat în spatele scenei.

Eu am stat vreo 2 ore în studioul lui Alex Conu, mult după ce am fost fotografiat, tocmai ca să văd ce mai fac şi restul. A fost foarte amuzant să ved cum iau naştere scenarii pentru fiecare, de exemplu când Augustin i-a traforat o puşca lui Piticu deoarece urma să fie înfățișat ca o mitralieră de fotografiat, dacă tot face el sute de poze oriunde.

Iar distracţia cea mai mare a fost la femeile care s-au deghizat în bărbaţi. “Uite, avem casca asta de şantier şi un poloboc, te facem inginer constructor”, iar apoi sfaturi de genul “trebuie să pari mai plictisită, că aşa stau bărbaţii la ora plecării” sau “acum trece un grup de puştoaice pe lângă şantier, fluieră după ele”.

Bear Grylls a fost concediat de Discovery Channel, dar viitorul îi este asigurat. La invitaţia Ministerului Turismului, acesta va face publicitate României în felul său propriu, trecând printr-un adevărat decatlon tip Iron Man, ca mai jos:

1. Va încerca să supravieţuiască statului la coadă la casele de marcat din Carrefour Orhideea în vinerea mare a Paştelui.

2. Va testa dacă poate rezista fără băutură şi fără mâncare pe parcursul unui întreg drum pe Autostrada Soarelui până la mare, de 1 Mai. Acelaşi lucru la întoarcere, dar pe CFR cu Personalul, acela care opreşte în 36 de staţii între Constanța şi Bucureşti.

3. Va trebui să bea din 5 pahare de limonadă la terasele din Mamaia şi să anunţe care este de fapt urină. Probabil cea mai grea probă, diferenţele fiind infime.

4. Va încerca să agaţe minim 5 piţipoance în Bambu fără să ia boli din alea naşpa.

După câte discuţii şi articole am văzut pe seama emisiunii lui Gâdea cu Mihai Răzvan Ungureanu, înţeleg că am ratat un show pe cinste. Aşa trebuie să fi fost atunci când părerea unanimă este că Gâdea a fost umilit “în propria casă”. E tare MRU, nu poate nega nimeni asta, și nu m-ar mira să îl aștepte o carieră asemănătoare cu a lui Putin, cu care seamănă mult.

Eu m-am gândit însă la altceva. Atunci când am auzit de această emisiune, a doua zi după difuzarea ei, primul meu gând n-a fost ce şi cum s-a discutat, ci “huh?!? De când merge premierul la o astfel de emisiune?!?”.

Atunci mi-am dat seama ce mare greşeală făcea Boc şi de fapt întreg cabinetul acestuia. Greşeală şi a preşedintelui Băsescu, reparată doar recent. Nu dialogau cu poporul. Nu ieşeau în faţă, la televizor, să discute cu un moderator, să le fie puse întrebările ce ne dorim cu toţii să le auzim puse şi să răspundă la ele, convingător sau nu.

Nu ştiu de la cine, nu ştiu de la ce. Am văzut că au primit şi alţi bloggeri, dar la fel de misterios este şi pentru ei (şi pentru colegii mei de la muncă, ce sunt probabil convinşi că iau șpagă la greu la câte telefoane şi tablete primesc săptămânal prin curieri, dar acum au rămas descumpăniţi să vadă că e o plastilină).

Nu cred că m-am mai jucat cu plastilină din grădiniţă. Aşadar, dacă tot trebuie să fac ceva din ea, daţi-mi idei despre ce-aş putea modela cu ea şi eu voi încerca să-mi pun talentul formidabil în funcţiune şi să traduc gândul vostru în operă de artă. Apoi vom râde împreună de rezultate.

La un penis m-am gândit deja, mulţumesc…