Aţi remarcat vreodată ce plictisitor este când se întrerupe curentul electric acasă şi nu mai ai ce face? Mi s-a părut mereu că în astfel de momente groaznică nu este chiar lipsa curentului, pentru că pe aceasta o pot suplini pentru un timp limitat: am laptop, am Kindle, pot să ascult nişte muzică la iPod sau să joc un Worms pe telefonul mobil. Să-ţi lipsească accesul la Internet este cel mai rău.

E momentul acela când simţi că nu ai ce face. Că poţi deschide un laptop ca să treacă timpul, dar ce faci cu el? Toate serviciile moderne sunt legate de Internet, ba chiar mulţi oameni au totul online şi nimic local, asta însemnând chiar şi nişte fişiere la care ar putea munci. Eu de exemplu îmi ţin online ideile de posturi viitoare pentru blog. Fără net, degeaba îmi merge Notepad ca să scriu un text… n-aş şti despre ce vroiam să zic.

Recent eram pe la cineva unde se tăiase cablul TV. Eram vreo 4-5 cu laptopuri, fiecare butonând misterios la problemele sale, până când cineva a zis “auzi, dar nu deschidem şi noi televizorul, să ne uităm la nişte ştiri?”. Răspunsul a fost “nu, că a expirat contractul şi trebuie făcut altul şi până atunci este cablul TV tăiat”.

A durat mai puţin de o secundă până când în mintea fiecăruia s-a făcut legătura dintre acest element şi Internetul de care ne bucuram toţi. Am auzit dintr-o dată cum 5 mâini au încetat a mai clămpăni la butoanele laptopurilor şi în milisecunda următoare 5 capete şi-au ridicat privirea din spatele monitoarelor personale şi 5 priviri speriate au fost aruncate de la unul la altul. Cineva a zis din prima “dar… internetul l-ai plătit? Că dacă ţi-au tăiat cablul poate ţi-l taie şi pe ăla” şi ceilalţi am întărit şi confirmat imediat “da… aşa este… îl taie… de obicei sunt în tandem…”.

Microsoft a avut ieri o prezentare a soluţie Office 365, adică pachetul Office, dar cu găzduire în cloud. N-am reuşit să ajung la prezentare, dar subiectul este atât de interesant încât merită discutat oricum pentru că mi se pare că prefigurează viitorul a multe software-uri pe care le utilizăm zi de zi.

Sunt destul de sigur că utilizatorul obişnuit de Office dintr-o firmă mică, medie sau mare nu are nevoie de opţiuni avansate. Majoritatea îl ţin doar pentru editare de bază a unor documente, dar se opresc la paginare, bold şi centrat fontul. Excel-ul? Bun pentru calcule, situaţii, rapoarte, dar nu toată lumea foloseşte tot felul de tabele pilot, sparklines, grafice, filtre sau formule matematice complexe. Uitați-vă la meniul ribbon curent din Excel și gândiți-vă prin cate meniuri intrați de obice? Aveți treabă la Formulas sau Data?

În mod normal, pentru fiecare utilizator, începător sau avansat, angajat într-o funcţie în care utilizează la maxim Office-ul sau doar din când în când, trebuie cumpărată o licenţă. Office Professional în varianta OEM costă 350 de euro, ceea ce înseamnă o căruţă de bani, o sumă justificată dacă programul îţi aduce la rândul său bani (şi folosit corect îţi aduce, că reprezintă coloana vertebrală a majorităţii actelor ce intră şi ies dintr-o firmă), dar prea mare dacă utilizatorul căruia îi cumperi acea licenţă nu o “merită”.

Poate că e doar începător. Poate că doar editează documente. Poate că e angajat pe o perioadă scurtă sau îşi dă demisia pe neaşteptate şi doar ţi-a generat nişte costuri cu un nou laptop, un nou Windows şi Office şi tot restul, fără a fi amortizate niciodată prin munca acelui angajat. Aici apare Office 365.

Eu văd deszăpezirea ca pe o operaţiune cu două faze principale:

1. Deszăpezirea străzilor prin înlăturarea zăpezii de pe carosabil.
2. Caratul zăpezii strânse după prima etapă.

Pare logic, nu? Cu toate acestea la noi etapa doi nu se aplică, dar numai în aceste contracte de deszăpezire. În orice alt domeniu se precizează clar cine cară pământul sau molozul rezultat, dar dacă e vorba de zăpadă… nu.

Totuşi, prin Bucureşti se circulă perfect de 2-3 zile. Majoritatea bulevardelor sunt curăţate foarte bine, de se vede perfect asfaltul şi doar faptul că pare ud trădează anotimpul de afară. La marginea drumului s-au strâns însă mormane de zăpadă pe care nu le ia nimeni, iar aceste “dealuri” micşorează aproape la jumătate locurile de parcare dintr-un oraş ce oricum suferă la acest capitol şi încurcă foarte tare deplasarea pietonilor.

Adică nici măcar celebrul sfat “dar mai lasă maşina acasă, dacă nu ai unde să parchezi” nu mai merge. Ca să o laşi acasă îţi trebuie parcare şi acolo, iar printre blocuri situaţia este cea mai rea. Care-i planul? Aşteptam să le topească primăvara? Asta e funcţionat anul trecut, că s-a încălzit rapid, dar momentan suntem pe cod portocaliu de ger, mormanele de zăpadă se transformă în gheaţă şi timpul când încă mai pot fi luate uşor cu buldozerul şi camionul trece văzând cu ochii.

Aud destul de des oameni plângându-se că “parcă merge mai încet calculatorul”, iar când mă uit un pic la el găsesc un mare dezastru. Poate că nu tuturor li se pare dezastru, dar eu, care sunt mai ordonat şi mai eficient în configurarea şi utilizarea sa decât alţi oameni, strâmb din nas şi îmi pun mâna în cap şi mă gândesc la câte ar putea fi îmbunătăţite. Iată un mic ghid.

1. Păstraţi suficient spaţiu liber pe partiţia sistem C:\
În funcţie de ce programe utilizaţi şi cum, aveţi nevoie de minim 5-10 GB liberi pe această partiţie. De obicei aici îşi face Windows toate fişierele temporare în timp ce rulează (inclusiv acel swap file de dimensiuni gigantice), plus multe alte programe. Şi dacă Windows poate fi anticipat şi configurat (Control Panel > System > Advanced System Settings, se deschide System Properties şi în tab-ul Advanced primul buton de Settings va lăsa să mutaţi acest fişier pe o altă partiţie mai mare sau mai rapidă), multe alte programe nu pot sau nu permit configurarea.

Pur şi simplu îşi fac toate fişierele temporare în C:\ şi n-ai cum să la opreşti sau te prinzi prea târziu de asta. Uitaţi-vă la ce dimensiuni mari ajunge Outlook-ul atunci când se strâng emailuri. Eu am avut surpriză cu Acdsee, care-şi făcuse un catalog imens de fotografii destul de bine ascuns. Aveţi grijă de acest aspect şi supravegheaţi cât spaţiu liber aveţi pe C:\ în timpul utilizării calculatorului, atunci când sunt multe programe deschise. Dacă e prea puţin, e timpul să faceţi ceva.

Am mai scris şi în alţi ani despre Superbowl şi au ieşit nişte discuţii frumoase, semn că sunt mulţi pasionaţi de acest sport pe aici pe blog. Duminica aceasta are loc Superbowl-ul din acest an, iar Sport 1 îl transmite şi la noi (atenţie, nu Sport.ro, ci Sport 1, de care eu n-am auzit niciodată) la ora 1:30 duminică noapte spre luni dimineaţa. Eu nu prind Sport 1, aşa că stau pe bară.

Americanii sunt atât de conectaţi la Superbowl şi drumul către acesta încât mi-a fost un pic dificil să găsesc pe site-ul oficial ce echipe se vor înfrunta, fiind probabil considerată o informație inutilă pe care toți o știu deja. E vorba despre New York Giants şi New England Patriots, iar meciul are loc pe arena din Indianapolis.

De ce-mi plac sporturile americane? Pentru că sunt orientate către spectacol, către plăcerea spectatorului. Superbowl-ul în particular este un show grandios, cu multe ore de deschidere, concert Kelly Clarkson şi Madonna în pauză, cu acele spoturi publicitare foarte scumpe, făcute special pentru acest moment, cu omagierea unor foști jucători, prezentări și analize complexe ale fiecărui jucător și antrenoi, iar fotbalul american este un sport bărbătesc şi destul de dur.

Nu este cel mai bun exemplu, un meci de fotbal american fiind frecvent întrerupt de faulturi sau pur şi simplu de schimbările de direcţie ale atacului, care atrag după sine introducerea “celeilalte echipe”, dar gândiţi-vă că, prin comparaţie, marele sport european al fotbalului cu piciorul a început să dea cartonaşe galbene jucătorilor care îşi scot tricoul atunci când se bucura după un gol. Americanii încurajează spectacolul, fazele frumoase, un pic de duritate bărbătească, pe când noi vrem să le reducem la minim deşi sportul este o formă de distracţie.

via Hoinaru.

Fără motor, doar cu un costum cu aripi. Sunt multe clipuri pe YouTube despre base flying sau wingsuit flying, dar ce face tipul acesta este nebunie mare. Uitați-vă și minunați-vă! | 7 comentarii

V-am mai spus că Auchan este locul unde găseşti cele mai variate beri din lumea întreagă. Iată câteva exemple:

Bere Belzebuth – 8,4% tărie, deci o bere tare. Era una şi cu 13%, mai tare decât vinul.

Bogdana Butnar despre e-commerce. Prima parte este interesantă, când spune cum cei de la magazinul Asos (un magazin online englezesc de haine, destul de popular şi la noi) i-au trimis din nou nişte haine doar pentru că le-a spus că primul transport nu a ajuns la ea. Nu a fost nevoie de nici o altă dovadă în afară de cuvântul ei, ba chiar au retrimis marfă cu cel mai rapid transport posibil.

Explicaţia e simplă, magazinul încearcă să-şi păstreze renumele bun şi asta e mai important decât o eventuală pierdere a unor haine. Oare la noi când se va lucra în acelaşi mod? Eu îmi aduc aminte de cel.ro căutând tot felul de explicaţii care de care mai halucinante la o problemă reală. Postul Bogdanei ar trebui citit la următoarea întâlnire 2 Parale și transmit tuturor magazinelor.