Mă aşteptam la mai multe de la oraşul Toledo. Nu ştiam cum arată, dar ştiam că e o fostă capitală a Spaniei, înainte de a fi mutată întreaga curte la Madrid. Ştiam că e unul dintre oraşele prezentate ca făcând parte din “Spania tradiţională”. S-a dovedit a fi micuţ, o întreagă localitate pe un vârf de deal şi neavând decât vreo trei obiective mari de văzut: zidurile medievale şi străduţele înguste specifice timpului, catedrala gotică şi apoi fortăreaţa maură Alcazar.

Poarta de intrare

Zidurile arată bine, dar cele din Avila s-au păstrat mult mai bine şi mai degrabă vizitezi acel oraş, e mai interesant. În Toledo s-a construit şi o scară rulantă care te ia de jos, din zona nouă, şi te duce până sus în oraşul turistic. În timp ce o urcam mă gândeam, amuzat, că se răsucesc în mormânt Fernando de Aragon şi toţi regii din acele secole care au luptat împotriva maurilor. Ce ziduri mari făcuseră ei, ce turnuri de pază, iar acum nu doar că sunt distruse, ci s-au făcut chiar scări automate până sus! Cât au apărat ei acea colină şi câte lupte s-au dat pentru a-i împiedica pe inamici să o cucerească, iar acum oricine poate urca până sus, ba chiar îl duce automat scara.

Stradute inguste

Oraşul e îngust şi cu diverse suişuri şi coborâşuri pe străduţele din el. Dacă te întâlneşti cu o maşină, trebuie să intri într-un magazin sau în uşa unei case, deoarece nu aveţi loc amândoi. Iar odată ajuns sus dai de o mare catedrală gotică, apoi mai mergi un pic până la Alcazar, fortăreaţa pe care au făcut-o acolo maurii când au stăpânit oraşul. Mie mi se pare că arată ca un spital, dar na… e o fortăreaţă. Regii spanioli au transformat-o în palat după recucerirea oraşului şi cam aşa a rămas.

Alcazarul

Specific în Toledo sunt magazinele de arme. De aici poţi să pleci cu o sabie de toată frumuseţea, ba chiar o armură întreagă dacă ai loc la bagaje şi câteva sute de euro disponibili. Dar nu m-a impresionat nimic din ce am văzut în oraş. Catedrale sunt şi în alte locuri, mai mari şi mai frumoase, Alcazarul e, după cum vedeţi, o clădire simplă (n-am fost înăuntru, dar pe dinafară nu ai zice că are sute de ani) şi nici prin oraş nu ai altceva de făcut decât să te uiţi în 2-3 magazine şi să speri că găseşti o terasă unde să te adăposteşti de soare.

O ştire de acum câteva zile spune, printre altele [Ştirile ProTV]:

Oficialii de la Enel transmit într-un comunicat că nu sunt răspunzători pentru întreruperile de curent din Mamaia. Potrivit lor, 30% din reţeaua electrică din zona nu a fost încă modernizată.

Clar, da? Ei nu sunt răspunzători. Doar emit facturi şi încasează lunar bani pe curentul electric livrat. Oficialii de la Enel n-au precizat şi cine e răspunzător pentru modernizarea reţelei, aşa că eu voi presupune că sunt tot ei. De altfel, pe site-ul oficial stă scris că Enel “este un jucător integrat care produce, distribuie şi vinde electricitate şi gaz.”

Nu că mi-ar păsa prea mult de sutele de hotelurile din Mamaia, care s-au pus cu mâna lor şi a primarilor în aglomeraţia urbană de acolo şi e normal să nu-i mai suporte reţelele de utilităţi, dar aşa, ca atitudine… mulţumim Enel!

Am înţeles că e criză and shit şi că Realitatea stă nasol cu banii şi datoriile, dar de ce metoda de a ieşi din ea pare a fi includerea de ştiri inutile şi de topuri ce nu-şi au locul pe un astfel de site?

Priviţi în dreapta screenshot-ul site-ului. Nici măcar nu e întreg, era prea lung. Site-ul are nu mai puţin de 8.514 pixeli pe verticală, adică vreo 10 ecrane pe care să faci scroll, plus sus meniuri care deschid alte şi alte ecrane. Prin comparaţie, site-ul internaţional CNN are 2.124 pixeli pe verticală. Varză CNN ăştia.

Altceva însă am subliniat în acel screenshot, articolele de umplutură: “Cele mai tari poze care nu au ce căuta în albumul de nuntă“, “Top 10 cele mai tari scene de sex între femei“, “10 motive pentru care dominaţia iPhone a luat sfârşit“, “Cele mai haioase eşecuri din CV-urile românilor” și “Top 10 cele mai ciudate mâncăruri din lume“. E ca şi cum redactorii Realitatea ar fi descoperit Digg, Reddit, Cracked şi Mashable într-o singură zi. Asta pe lângă “ştiri” despre cum arăta Megan Fox în clasa a 7-a, un câine-cârnat (?!?) care îşi aruncă singur mingiile şi Heather Locklear care a îmbătrânit foarte mult în ultimele luni.

Poate de asta e criza în atâtea domenii în ţara asta. Nu se mai concentrează nimeni pe făcut bine activitatea doar pe domeniul care i-a consacrat, ci toţi încearcă să se extindă și să ia câte un pic din toate, diluând însă calitatea pe toate fronturile.

După cum puteţi vedea în fotografii, nu degeaba am zis că arată ca o cetate. Toate turnurile şi scările exterioare sunt foarte impresionante, mai ales când sunt văzute în realitate. Stadionul echipei Real Madrid e poziţionat destul de central în oraş, pe Paseo de la Castellana, are propria staţie de metrou pe linia albastră şi se poate vizita oricând, deşi nu ştiu preţul.

Cu câteva zile înainte, acolo a sărbătorit echipa Spaniei câştigarea titlului mondial şi încă se adunau tribune şi scene din fața stadionului.

Există aşa ceva precum imunitatea la cafea? La mine nu prea are efect cafeaua. Dacă mi-e somn şi beau una, mi-e somn în continuare. Pot să beau o cafea la 9 seara şi la 10 să dorm dus. Pot să beau două cafele dimineaţa şi să mă simt la fel de moleşit şi somnolent, de trebuie să-mi leg capul de spătarul scaunului ca să nu-mi cadă pe birou. La fel e şi cu Cola.

În acelaşi timp, cunosc oameni care din contră, refuză să bea o cafea pe la ora 15 pentru că le e teamă că nu vor mai dormi noaptea. Eu mereu mă mir şi îi consider pămpălăi. La fel şi cu cola, sunt unii care spun că dacă beau seara nu mai pot adormi. Eu ţin minte o dată când am băut aproape doi litri seara şi apoi m-am trecut în pat şi m-am culcat.

Acum trei ani nu mi-a plăcut Madridul. Mi s-a părut murdar, haotic, aglomerat, urât. E drept că n-am stat prea mult în el, dar n-am regretat plecarea de acolo, mai ales că plecam spre Portugalia (ţară care rămâne, în opinia mea, peste Spania). Acum mi-am mai schimbat părerea. Madridul este un oraş decent şi cu siguranţă una din capitalele mari ale Europei, şi spun “mare” și în sens figurativ.

Cladire pe Calle de Alcala

Ce mi-a plăcut în mod special? Bulevardele aranjate, curate, cu toate faţadele frumos decorate şi renovate, cu clădiri înalte care adăposteau diverse teatre şi magazine şi hoteluri celebre. Gran Via cred că se numeşte cel mai important şi mai frumos în acest stil.

Pe Gran Via

Iar din Plaza de Colon, căci spaniolii îi spun Cristobal Colon celui pe care noi îl ştim drept Cristofor Columb, începe un alt bulevard, probabil cel mai lung şi mai lat, unul mai modern, mărginit de spaţii verzi dincolo de care mai este încă o bandă special pentru autobuze: Paseo de la Castellana. Trece prin câteva pieţe/ronduri frumoase, pe lângă clădiri guvernamentale, pe lângă Santiago Bernabeu, stadionul care pare mai degrabă o cetate decât o arenă sportivă, pe lângă blocuri înalte şi cu locuinţe foarte scumpe şi ajunge în Plaza de Castilla, un rond imens, grandios, aşa cum sunt mereu pieţele ce poartă numele regiunii din Spania în care este oraşul în care te afli. Aici sunt cele două turnuri înalte şi înclinate până la punctul de zici că stau să cadă, iar între ele a apărut (în ultimii 3 ani, pentru că nu-l ţineam minte) o ţeapă gigantică şi aurie, de zici că e monumentul paiului de băut suc.

Turnurile inclinate din Plaza Castellana

Cristi Manafu întreabă dacă lumea ar fi dispusă să plătească pentru Facebook şi Twitter. Puteţi răspunde aici. Eu zic un “poate” la primul şi un “nu” la al doilea, deoarece nu prea mă simt în largul meu pe Twitter.

Eu vă întreb altceva: cât aţi fi dispuşi să plătiţi pentru accesul la Internet? La RDS dau 35 de lei pe lună, dacă ţin minte corect. O sumă mică pentru orele fără număr, informaţiile, contactele şi distracţia pe care mi le oferă Internetul. Dacă mâine s-ar majora prețul? Dacă toţi providerii de net ar scumpi mult accesul la net? Dacă l-ar face 200 de lei sau 500 de lei? Aţi renunţa? Cred că nu. Oare până la ce sumă ar fi dispuşi oamenii să meargă?