www.DoneazaSange.ro are un cod suspect ascuns prin sursa html a paginii principale. La un moment dat e scris:

Ce face drăcia asta? Păi întâi e un paragraf care pare foarte asemănător cu spam-urile din comentarii sau email, cu un text pe jumătate inteligibil în mijlocul căruia stă un link pe cuvintele “buy levitra”, Levitra fiind un medicament făcut de Bayer pentru tratarea impotenţei (ştiu asta de pe Google, da?!). Clasicul spam cu Viagra, Cialis şi altele.

Iar acel script conţine un text scris nu cu litere, ci cu codurile lor numerice corespunzătoare din ASCII, la care s-a adunat numărul 678 probabil în încercarea de a le camufla suplimentar. Am scăzut eu 678 şi le-am transformat în litere, obţinând codul

var obj=document.GetElementById("jsgo").style.display="none";

adică ia paragraful cu spam şi îl face invizibil pentru utilizator.

Cum a ajuns acolo acest text si de ce nu se prinde nimeni?

De ceva vreme îmi mergea tot mai prost telecomanda de la închiderea centralizată a maşinii. M-am gândit că s-a dus bateria, deşi o schimbasem acum câteva luni. “Să vezi că aia de-am pus-o era prea veche“, mi-am zis. Aşa că am dat buzna în Bricostore (ştiu, e aiurea să mergi acolo pentru o baterie CR2032, dar eram chiar în faţa magazinului când mi-a venit ideea) şi am cumpărat una nouă, Varta.

Am demontat telecomanda, am schimbat cu atenţie bateria şi, când să închid la loc, ochiul de electronist mi-a intrat în funcţiune. S-a aprins roşu şi a început să scaneze, ca la Terminator. “Cum funcţionează telecomanda asta?” Praf nu era, circuitele erau curate, modulul Siemens era la locul lui. “Dar curent pe unde vine? Minusul de la baterie e pe aici… dar plusul? Unde e plusul?” N-avea contact cu plusul bateriei. Nici nu ştiu cum a mers până atunci, probabil lamela de metal atingea un pic lateralul bateriei şi închidea circuitul pe acolo, dar trebuia să apăs de 5 ori pe buton ca să descuie şi încuie maşina. Cu briceagul din dotare am scos lamela, am deformat-o, am făcut-o să atingă pe altă parte, am pus-o pe baterie cu un pic de tensiune mecanică în ea, ca să facă un contact ferm, şi asta a fost tot. Merge brici acum.

5 ani grei de facultate au meritat pentru acest moment. Mi-am reparat singur telecomanda de la maşină. Mă simt împlinit în viață. The world is mine!

A mai trecut un an de blogging, cam aşa mi se pare atunci când zic că a mai fost un RoBlogFest. Cel de anul acesta a fost şi cel mai bine organizat de până acum: clubul Fratelli e mare şi încăpător, aşa că nu părea înghesuială mare şi nici fumul n-a fost la fel de deranjant, erau proiectoare, ecrane, baruri, zone în care să te fotografiezi, Jagermeister moca, din astea.

Aş îndrăzni să zic că, spre deosebire de anii trecuţi, n-au mai fost mari surprize la clasamentul final sau poate pur şi simplu nu i-a mai păsat nimănui de asta. Daily Cotcodac au luat premiul cel mare, bravo lor. Am senzaţia că, deşi s-au dat cadouri de genul console XboX şi ce s-o mai fi dat marilor câştigători, cele mai mari premii (câte 500 de euro) le-a dat Redd’s pentru două doamne, Sana Nicolau şi Adina Necula, dar nu ştiu pentru ce motiv. Nici n-a fost precizat vreunul. Poate au băut multă bere, nu ştiu.

N-am stat foarte mult şi nici n-am vorbit cu mulţi oameni. I-am salutat pe Nihasa, pe Greger, pe Andrei Roşca şi pe Zoso şi am mai vorbit cu câte unul şi altul pe aici şi pe dincolo. N-am văzut nici femei marfă şi nici ţinute provocatoare, din păcate. Lista completă a câştigătorilor o găsiţi aici şi în rest vreau să zic doar felicitări organizatorilor pentru toată acţiunea RoBlogFest 2010.

Am dat buzna într-o Dacia Duster imediat ce am văzut-o în oraş (ok, nu în oraş, ci venise pentru o prezentare şi am avut norocul să fiu şi eu acolo), ocazie cu care am făcut câteva fotografii în interior şi în exterior. Maşina e mişto, mai frumoasă decât mi se părea în imaginile văzute până acum pe net, iar pentru România şi uzina Dacia este un pas mare înainte.

Interiorul este că pe noile Logan-uri cu facelift, dar plasticul pare un pic mai de calitate sau poate doar e vopsit mai bine şi într-o nuanţă mai sobră de negru. Am remarcat un buton de control al tracţiunii, cu poziţiile 2WD – Auto – Lock, aflat în partea inferioară a consolei centrale. Ceasurile de pe bord sunt neschimbate, la fel şi aspectul consolei centrale şi al schimbătorului de viteze. Butonul de reglare electrică a oglinzilor este tot sub frâna de mână, dar parcă mai ascuns. Eu n-am fost atent, dar cineva mi-a spus apoi că în spatele volanului se găseşte şi maneta de control al sistemului audio, aceeași care până acum era pe Clio.

Maşina mi s-a părut a fi un pic mai lată decât un Logan normal. Nu m-am uitat pe dimensiuni, e posibil să fie doar o impresie de moment. O cotieră cu un mic compartiment de depozitare în ea ar fi fost binevenită. Motorul mi s-a părut silenţios şi cred că maşina e mai bine antifonată decât un Logan normal.

Ce mi-a plăcut: botul cu aspect agresiv.
Ce nu mi-a plăcut: spatele cu nişte stopuri mici, deloc inspirate şi cu aspect învechit şi faptul că nu avea protecţie fonică pe capotă (cel puţin varianta cu benzină nu are, deşi orificiile de prindere erau făcute – poate la diesel).
Ce e bizar: trapa prin care se alimentează cu combustibil şi care e mare cât o hârtie A4. Nici la Hummer nu ţin minte să fie aşa mare.

Rămân la părerea că se va vinde foarte bine. Cum ziceam în alt post, ai şansa să stai la semafor la aceeaşi înălţime cu un posesor de Porsche Cayenne pentru o fracţiune din costul acelei maşini, iar pentru mulți asta contează. Aş vrea foarte mult să fac un drive-test mai lung cu un Duster full-option, sunt foarte curios cum se comportă nu în oraş, ci pe un drum neasfaltat sau denivelat sau atunci când trebuie să urci o bordură.

Am fost ieri după-amiază la o nouă întâlnire cu Gadgeteer.ro plus Vodafone şi ne-au fost prezentate două telefoane: Samsung Galaxy Spica, cu Android, şi Nokia X6. Despre ultimul n-am multe de zis, pe ecran arată ca orice alt Nokia cu Symbian şi încep să am impresia că doar le schimbă carcasa şi se cheamă că au alt model pe piaţă. Spica însă e noua vedetă Vodafone pe domeniul smartphone cu Android.

Telefonul are un design destul de clasic în zona butoanelor şi pare bine închegat, aşa cum le face Samsung de obicei. În plus faţă de butoanele obişnuite de pe Android are pe lateral unul de blocare şi unul mult mai important, cel pentru fotografiere (pe care HTC se încăpățânează să-l omită). Mi-a plăcut că vine cu un card microSD de 2 GB şi handsfree cu căşti in-ear, iar încărcătorul e pe micro USB, aşa cum e modă acum.

În interior ascunde un procesor de 800 MHz, rulează Android 1.5 dar update-ul la 2.1 este în lucru şi probabil apare peste vreo lună de zile, 3G, Wi-Fi, GPS şi toate cele obişnuite. Bateria e mare la 1500 mAh. Ecranul are 3,2 inci diagonală cu rezoluţia standard din Android, 320×480 pixeli (ca la HTC Hero sau Magic). L-am desfăcut din cutie, la întâlnire, şi l-am butonat câteva minute; se mişcă bine, meniul e rapid, se vede că, spre deosebire de Hero-ul meu, Samsung are un procesor un pic mai rapid, dar trebuie să mai studiez ecranul pentru că mi s-a părut că nu este la fel de sensibil precum eram obişnuit, poate şi din cauză că are o folie de protecţie lipită pe el.

De ce zic că e noua vedetă a Vodafone? Pentru că era Magic-ului s-a terminat şi singurul telefon cu Android din ofertă este Spica. Soluţia pare câştigătoare pentru Vodafone ca să atragă utilizatori noi în lumea smartphone-urilor: Samsung e un brand cunoscut, telefonul este unul din gama medie spre high-end, dar preţurile sunt cele mai interesante. Prima ofertă este de 69 euro pentru telefon, dar abonamentul lunar, care include multe minute şi trafic nelimitat de date, este destul de scump. Cel mic mi se pare cel mai bun: plăteşti 129 de euro pentru telefon, abonamentul lunar e de 13 euro şi include 800 de minute în reţea, 125 în afara ei şi 500 MB trafic de date, suficient pentru Internet pe mobil. Detaliile complete le-am găsit aici. Luând în considerare că va fi disponibil şi update-ul la Android 2.1, oferta mi se pare chiar mişto şi sper să devină tot mai populare acest tip de telefoane.

Am plecat de acolo cu un Spica şi urmează să-l testez şi să scriu mai multe despre el în următoarele zile.

Nokia X6

Am terminat miercuri cel mai mare proiect la care am lucrat până acum. Totul ok, totul livrat la timp, rezultate bune pe toată linia. Azi am stat acasă pentru o zi de odihnă şi de rezolvat diverse treburi personale. Mă aşteptam să mă simt vesel şi optimist pentru că ceva important a ajuns la bun sfârşit.

Şi totuşi, un proiect s-a terminat şi eu nu m-am putut gândi decât la celelalte rămase şi pe care trebuie acum să le iau, să le descurc şi să le finalizez. Şi, ca mereu, vor fi probleme. N-am dormit mai mult astăzi, nu m-am simţit mai optimist ci doar m-am gândit la ce am de făcut în continuare şi cum să o fac. O zi banală, deşi speram să nu fie aşa.

Mi-am adus aminte de vremurile când nu aveam nici o grijă, nici o sarcină. Când citeam Nouă Prinţi în Amber şi singurul lucru care mă interesa era ce urma să se întâmplă în următorul capitol; vacanţele de vară; ultimul semestru de facultate, când doar scriam la lucrarea de diplomă, dar câteva luni doar m-am trezit la 10, m-am uitat la televizor şi am ieşit prin parc; excursiile prin străinătate, când nu-mi mai păsa nici măcar în ce zi a săptămânii sunt.

Nu zic că nu-mi place ceea ce fac, ci doar că nu prea rămâne timp liber și nici nu mă pot deconecta total de problemele zilnice. Aşa vor fi următorii 30 de ani de muncă?

Se face o greşeală imensă luând acele avioane F-16 second-hand de la americani, în loc să luăm unele noi de la europeni. Un articol de pe Realitatea spune că 24 de avioane Saab Grippen noi, cu toate costurile de operare şi întreţinere incluse, ar fi mai ieftine decât aceste F-16 vechi de 20 de ani. Nu ştiu toate costurile care se iau în calcul, dar un lucru e clar: ca nou-veniţi în UE este de datoria noastră să sprijinim Europa aşa cum putem. Cumpărând avioane noi, am fi dat de muncă unor alte ţări europene şi am fi contribuit şi noi cu ceva la creşterea economică a continentului. Luând ceva second-hand nu facem nimic bun.

Parlamentarii şi miniştrii stau toţi tăcuţi şi merg pe burtă, chiar şi cei din opoziţie. Aud că nu doar Grippen, ci şi Eurofighter ar fi mai ieftin (şi mai bun) decât vechile F-16, dar cei de la putere sunt decişi să le ia de la americani şi vor să o facă fără licitaţie. Poate or fi alte interese la mijloc legate de americani şi NATO, pe care noi nu le ştim, dar tot nu e corect ce se întâmplă. E vorba de miliarde de euro şi nu face nimeni scandal, în schimb când Ridzi a dat 75.000 de euro pe o scenă de spectacol parcă se rupsese cerul în două şi se indignase toată lumea de parcă ar fi fost apogeul corupţiei în România.

O ştire pe la televizor zicea că F-16-le a fost făcut faimos de Tom Cruise în filmul Top Gun. La cât de vechi sunt astea de le luăm, e posibil să fie chiar avioanele din film.

via Reddit.