Văzui Prince of Persia, total întâmplător cam în aceeaşi perioadă în care a apărut varianta HD pe net. E doar o coincidenţă.

Filmul e aşa-şi-aşa, te uiţi la el, îl bifezi şi treci mai departe. E destul de spectaculos, efectele nu sunt rele, are şi umor, dar nu excelează la nici un capitol.

Din păcate, după ce s-a terminat parcă am rămas nemulţumit de ce am văzut. Mă tot gândesc că universul Prince of Persia şi intriga cu pumnalul timpului putea fi mult mai bine valorificată prin ceva mai misterios gen monştri, zei și legende, nu doar un complot pentru tron. Intriga a fost slăbuţă şi artificial întinsă la 3 ore. Actriţa principală nu m-a impresionat, dar nici regizorul nu a pus-o în valoare. Pumnalul magic, care dădea timpul înapoi, a fost folosit o singură dată într-o luptă. N-am înţeles de ce “prinţul” nu putea să fie prinţ pe bune, ci un orfan adoptat de regele Persiei. Când se prăbuşea podeaua sub el, mă aşteptam să strige “run, you fools” şi prinţesa “Gandaaaaalf!” după el. Asasinii goneau prin pădure ca nazgulii din Stăpânul Inelelor, dar şeful lor zici că era Paul Atreides într-o zi nasoală.

Dacă îl făceau cu mai multă atenţie şi logica, probabil ar fi scos suficienţi bani încât să merite şi o continuare.

Mugurel Mărgărit scrie un post pe subiectiv.ro despre cum ESP-ul ar fi putut salva două vieţi în accidentul de pe Magheru. ESP-ul e un sistem care ajută la stabilitatea maşinii în derapaje nasoale. Logan-ul n-ar fi derapat aşa cum a făcut-o, n-ar fi sărit pe trotuar, n-ar fi omorât o femeie nevinovată şi n-ar fi decedat nici şoferul maşinii. Uitaţi-vă la clipul de mai jos, priviţi cum a derapat Loganul şi gândiţi-vă că dacă Dacia ar instala ESP pe maşini sau acest sistem ar fi obligatoriu, nişte vieţi ar fi fost salvate.

Ei bine nu! Viteza mai mică ar fi salvat două vieţi, nu doar ESP-ul. Uitaţi-vă la filmul de mai sus şi gândiţi-vă ce viteze aveau cei doi şoferi. Cel cu Citroen-ul roşu vroia să depăşească şi a schimbat banda fără să se asigure. Cel cu Loganul avea viteza şi mai mare, dovadă modul în care a derapat şi cât de puternic a sărit pe trotuar.

Ar fi salvat ESP-ul două vieţi? Da, poate. Poate două vieţi ar fi fost salvate şi dacă inginerii de la Dacia făceau maşina cu 3 cm mai joasă, dacă Citroen-ul avea oglinda mai mare, dacă avea sistem de avertizare la unghiul mort, dacă primăria ar fi instalat garduri mai solide pe marginea drumului, dacă maşina albă ar fi mers pe prima bandă şi multe alte asemenea “dacă”.

Ştiţi ce i-ar fi salvat sigur pe toţi? Viteza redusă. Erau pe Magheru, între două semafoare, în trafic mediu. Să goneşti pe acolo nu e vreun act de bravură, ci un stres suplimentar pentru maşină şi un risc pentru toţi cei din jur. Asta demonstrează filmul, nu că dacă ai ESP pe maşină poţi face ce vrei pentru că te protejează un procesor electronic. ESP-ul nu salvează vieţi, ci te salvează de nişte greşeli, de un derapaj pe ploaie, de o curbă luată prea tare, de un obstacol neaşteptat. Viteza mare, în trafic, în mijlocul oraşului, nu e o greşeală, ci o alegere conştientă.

Am găsit pe IGN o recapitulare succintă a serialelor ce revin sau încep de noi în această toamnă la televiziunile americane şi deci pe trackerele romaneşti. E nevoie de ele, că nu mai aveam ce urmări. Cele de mai jos par interesante.

Nikita, nou pe 9 septembrie. In this version, Nikita (Maggie Q) has gone rogue, fleeing from the group that trained her years before the series begins. Now, she’s back and seeking revenge, even while a new recruit (Lyndsy Fonseca) is being crafted into the next (hoţ) killing machine.

House revine pe 20 septembrie. Trebuie să recuperez şi eu nişte serii, că m-am uitat doar la cât a dat AXN.

Chuck revine pe 20 septembrie. Mie nu mi se părea aşa interesant şi nu ştiu cum a ajuns la seria 4, în ciuda blondelor marfă.

The Event, nou pe 20 septembrie. Welcome to NBC’s attempt to (re) capture the mysterious, labyrinthine serialized storytelling of Lost. În fact, The Event is so puzzling that, after watching the pilot episode, we here at IGN still have no idea what’s going on. At least with Lost we knew that, well, everyone was on an Island and trying to save each other’s lives. That’s a lot more than we can tell you about this show. Still, we don’t think a series should be penalized right off the bat for trying something new and hyper-daring.

Hawaii Five-O, nou pe 20 septembrie. Un serial poliţist în Hawaii nu sună rău. There’s something to be said for a well done escapist bit of entertainment, and while Hawaii Five-0 may not be the place for serialized, intense drama, if the episodes to come follow the pilot, it will be a place for well done action with a sense of flair and excitement, which few series seem to capture these days.

Two and a Half Men revine pe 20 septembrie.

Undercovers, nou pe 22 septembrie. Presimt că e naşpa, chiar dacă e de la JJ Abrams. Boris Kodjoe and Gugu Mbatha-Raw play Steven and Samantha Bloom; a married couple who retired from the CIA in order to live a less-hectic life running a catering company. Unfortunately, The Bloom’s decision to quit their dangerous lifestyle has put a dampener on their passion. Enter Gerald McRaney’s Carlton Shaw as a man who gruffly lures The Blooms back into the spy-game.

Shit My Dad Says, nou pe 23 septembrie. Inspirat de o carte şi de Twitter, unde e unul din cele mai urmărite conturi, dar presimt că nu va avea succes şi la TV. For those of you în the cheap “don’t tweet” seats, the story centers around Justin Halpern’s life as a young man who has no choice but to move in with his “colorfully quotable” dad. Generations clash, feelings get hurt and a father and son, somehow, get brought closer together.

30 Rock, Fringe, Bones, Grey’s Anatomy şi The Office revin pe 23 septembrie.

Criminal Minds revine pe 22 septembrie, deşi ultimul sezon nu m-a mai atras prea mult. Au trecut de la psihologia crimei la grotesc şi violenţă.

Smallville revine pe 24 septembrie cu sezonul 10. Încă mai au subiecte pentru Superman tânăr?

Supernatural revine pe 24 septembrie, dar s-a schimbat scenaristul.

Dexter revine pe 26 septembrie cu sezonul 5. Până atunci trebuie să văd şi eu sezonul 4.

No Ordinary Family, nou pe 28 septembrie. Meet The Powells: ABC’s first family of superheroes. No Ordinary Family blends super-powered adventuring with a family dramedy to create a show that’s a little bit Incredibles and a little bit Gilmore Girls. The Shields’ Michael Chiklis plays Jim Powell, a dad who’s down în the dumps because his family is growing up, up and away from each other.

Stargate Universe revine pe 28 septembrie.

Citiţi tot articolul de pe IGN în caz că vă interesează şi alte seriale.

Eu consider că meseria de bucătar n-ar trebui asociată niciodată, sub nici o formă, nici măcar că metaforă sau reclamă, cu dezbrăcatul de haine. Nu. E o idee proastă.

Cristi Manafu testează un Mini Cooper, iar unul dintre comentatori i-a zis “Arată ca dracu un bărbat în maşinuţa asta. Părerea mea.” Da, mai ales Mini-ul ăla de 160 de cai e varză rău.

Acum vreo două săptămâni vorbeam cu un coleg mai tânăr, încă student, şi mă întreba cât consumă un Logan pe benzină. Păi cam 10 la sută, cu aer condiţionat, îi zic. El ar fi vrut un Logan pe diesel, că are consumul mic. I-am zis să caute mai bine un Citroen C3, dacă vrea consum redus, că ăla e campion. “Nu frate“, mi-a zis, aproape cu teamă, “aia e maşină de femei“. Ok, n-a zis de femei, ci un cuvânt mai urât, vă prindeţi voi. Lui i-ar fi plăcut un Peugeot 206, deşi nu văd cum aia poate părea mai bărbătească, dacă faci aşa împărţeala.

Eu credeam că a terminat lumea cu prostiile astea. O maşină e o maşină, te duce de la A la B, are confort, aer condiţionat, muzică, portbagaj în care să-ţi cari boarfele, încap încă 3 prieteni în ea ca să vă duceţi la mall sau la munte. În condiţiile de trafic şi drumuri de la noi, încă mai zice lumea că unele maşini sunt de femei şi altele de bărbaţi? Mie de exemplu mi-ar plăcea un Mini sau un C3, pentru că le parchezi rapid, te strecori pe oriunde şi consuma puţin. De oraş sunt ideale. Conduc un Mondeo, credeţi-mă, în oraş e mai bună o maşină mică, atunci când mergi doar 1-2 persoane şi ceva cumpărături. Când ajungi noaptea acasă şi descoperi că nu ai unde parcă, dar ai fi încăput “între alea două” dacă aveai şi tu o maşină cu un metru mai scurtă, atunci îţi dai seama ce bună ar fi fost. Cu atitudine din asta cum să speri la biciclete și poluare puțină?

De femei? Poate doar dacă e roz cu floricele şi are o cutie cu şerveţele parfumate pe bord. În rest, agăţi cu orice. Dacă ai cu ce s-o iei de acasă la întâlnire, e bine. Dacă vrea s-o iei cu Audi sau Mercedes, oricum nu mai contează ce ai ales între C3 şi Logan diesel.

În majoritatea obiectivelor turistice din Europa (catedrale, muzee, palate, etc) fotografiatul este interzis sau, dacă ai noroc, poţi fotografia, dar nu trebuie să activezi flash-ul camerei. Acele obiective unde ai voie să fotografiezi cum vrei tu şi cât vrei tu sunt rare şi îţi vine să-i pupi de bucurie pe oamenii care au decis asta.

De ce nu ai voie să fotografiezi? Sunt mai multe variante, dar în general îi bănuiesc pe administratorii respectivelor obiective că sunt bulangii.

În muzee. Aşa cum spune Denisa într-un comentariu pe aici, “Se pare că flash-ul afectează picturile, lemnul, tapiţeriile, de aceea sunt situate în locuri umbroase şi la o anumită temperatură.” Asta e adevărat, mai ales cu milioane de turişti pe an. Totuşi, dacă ţin bine minte, la Luvru puteai să faci fotografii cu flash fără număr, în ciuda numărului mare de turişti.

În catedrale. Aici mi se pare de bun simţ să nu foloseşti flash-ul, pentru că multă lume, mai ales localnicii, vin acolo să se roage, nu să fie deranjaţi de turişti. Majoritatea catedralelor nu te lasă să fotografiezi deloc, ba chiar în Anglia nu te lăsau nici să intri în zona centrală, fiind rezervată doar localnicilor veniţi la slujbă. “Tu turistule învârte-te pe laterale şi nu fă nici o fotografie să le arăţi celor de acasă, chiar dacă ai dat 5 lire să intri aici (sau 12, ca la Sf Paul din Londra)“. Am DSLR cu senzor bun în condiţii slabe de iluminare, am chiar şi un trepied micuţ, vreau să fiu lăsat să fac fotografii fără flash în catedrale, că nu deranjez pe nimeni.

În palate. Aici cred că e cea mai mare manevră. Sunt convins că nu te lasă să faci fotografii pentru a te forţa ca la ieşire, în zona de shopping, să-ţi cumperi un album sau nişte vederi cu interiorul respectivului obiectiv. Vorbesc de palate, dar e valabil pentru orice. Decât să-ţi faci propriile amintiri, nu mai bine dai tu 15 euro pe un mic album cu fotografii făcute de alţii, ca să mănânce şi gura lor ceva? Nu! Vreau să fotografiez eu ce mă interesează. Sunt cu atât mai convins de asta cu cât mai nou e o regulă privind ghizii. Ghidul român, care poate te însoţeşte toată excursia, nu are voie să vorbească şi să explice nimic în obiectivele turistice, unde e obligatoriu să apelezi la un ghid local sau la un audio-ghid. Sau deloc. Dai bani sau nu ai deloc explicaţii.

Securitate. Înţeleg să-ţi interzică fotografierea în aeroport sau gară. Am fost la Atocha, am înţeles pe deplin asta având în vedere ce s-a întâmplat în 2003. Dar la Palatul Regal? De ce să nu fotografiez tronul regilor? De ce să nu fotografiez scara centrală, sala de recepţie sau camerele de banchet? Nu ziceţi că astfel se combate terorismul, pentru că la finalul vizitei puteam cumpăra un DVD de prezentare sau sute de imagini adunate în albume.

Eu cred că pur şi simplu vor bani şi n-au chef de flashuri în toate părţile şi de turişti care fotografiază orice. Dar atunci să nu-mi ceară taxa la intrare. Dacă e intrarea gratis, ok, regulile lor, le respect. Vreau să fac poze, dau 3 euro în plus. Sau dau 10 ca să intru, dar odată intrat fac ce vreau eu acolo, că de asta sunt turist, să plec şi cu nişte amintiri acasă.

Enervant este că aceste reguli de multe ori nici nu sunt aplicate pe deplin. Intri într-o catedrală, scrie că nu ai voie să fotografiezi, 10 oameni fac fotografii, 2 folosesc flash, apare un paznic care spune că nu ai voie, pleacă, mai fac alti 3 fotografii, apare iar paznicul… dar fotografiile rămân. E doar aşa, o stare de nesiguranţă, “să fac şi eu una?”, “mă prinde?”. Doar la Escorial am văzut oameni daţi afară pentru că au încălcat regulile, iar la Palatul Regal m-a rugat să şterg fotografia făcută.

Când am dat pe Taraf TV, credeam că tipa asta, îmbrăcată sumar, doar dansează pe manele în studio, că le ştie pe toate. Speram să se şi dezbrace, deoarece arată foarte bine.

Spre surprinderea mea, ea chiar prezintă emisiunea. Se termină maneaua, termină şi ea de dat din fund şi sâni, scoate un catastif, citeşte nişte dedicaţii, spune ce urmează, anunţă unde să trimiţi SMS-uri, tot tacâmul. Mă aşteptam să fie una care nu ştie nici să deschidă gura, dar o face chiar bine.

O fi greu să dai în spate şi să parchezi aşa cum trebuie? Că singurul lucru care suferă e roata şi suspensia ta…