un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Viitorul plăților mobile în contextul PSD2

13 Jul 2018  ·

TEHNOLOGIE  ·

34 comentarii

Am fost ieri la o conferință despre plăți mobile, unde mai mulți vorbitori de la bănci și alte instituții financiare au răspuns întrebărilor moderatorului despre viitorul acestei piețe. Iată ce-am înțeles eu de acolo.

Mi-a plăcut cum definesc ei plățile mobile. Nu e vorba de cele în care folosești telefonul pentru a plăti la un POS; aceea este doar o altă formă de plată contactless. Plată mobilă înseamnă să poți plăti către oricine și prin orice metodă folosind telefonul mobil, adică e un termen care acoperă mult mai multe situații.

Mai mult, s-a spus aici încă un lucru ce mi s-a părut interesant: să faci o aplicație pentru a plăti cu telefonul la POS-uri contactless este ceva mai degrabă entry-level pentru că nu rezolvă nici o problemă importantă a clientului, ci doar una minoră (nu mai scoate cardul din portofel, pe când telefonul îl are la îndemână). Dificil este să faci o aplicație care să rezolve probleme reale și s-a dat exemplul aplicației Starbucks din SUA, care este cea mai populară soluție de plată mobilă (mai populară decât Apple Pay) pentru că vine cu avantaje reale: comanzi băutura în aplicație, plătești în aplicație, iar în cafenea sari peste coadă și te duci direct să o ridici.

Cum ar fi, o abordare similară trebuie să aibă și dezvoltatorii români de aplicații. O soluție mobilă devine populară atunci când rezolvă probleme mari și aduce avantaje reale.

Discuția asta are loc într-un context ce trebuie explicat pentru că se apropie un moment important: intrarea în vigoare a regulilor Payment Services Directive versiunea 2, prescurtare PSD2, în septembrie 2019. Printre diversele reguli și modificări, PSD2 prevede și un concept open banking în care băncile sunt obligate să-și deschidă serviciile și API-urile către aplicații third-party. Cum ar fi, după momentul PSD2 vor putea apărea diverse servicii non-bancare care să fie interfața mea sau a ta cu banii din cont.

Asta înseamnă că, dacă eu vreau să folosesc aplicația X pentru a vedea situația conturilor mele, să fac plăți, să trimit bani prietenilor șamd, banca la care țin banii este obligată de lege să dea acces aplicației X la astfel de lucruri. Și serviciile pot deveni complexe, aplicația X ar putea grupa la un loc toate conturile mele de la mai multe bănci, toate creditele, plățile, abonamentele șamd, ar putea face statistici complexe despre cum cheltui banii, ar putea face plăți din conturi diferite, după caz, pentru a-mi micșora taxele și comisioanele, ar putea obține discount-uri la magazine șamd.

PSD2 în septembrie 2019. Mai avem peste un an până atunci și este posibil să auzim mai multe despre această directivă până atunci sau măcar să asistăm la diverse lansări de servicii bancare sau, mai bine zis, fintech.

Este loc în România pentru astfel de servicii, în condițiile în care aici plata cu cardurile are o pondere destul de mică? Se pare că este.

Cei de pe scenă au dat niște analogii bune. În China ponderea era și mai mică, dar asta n-a împiedicat lansarea Alipay, iar serviciul a devenit foarte popular. În domeniul telefoanelor, toată lumea ar fi spus că un smartphone doar cu ecran, fără butoane, nu poate fi util, dar primul iPhone a demonstrat contrariul. Sistemul clasic de taximetrie era bine împământenit, dar chiar și așa Uber a fost un disruptor la nivel mondial.

Prin urmare, același lucru s-ar putea întâmpla și în domeniul financiar, unde managementul banilor s-ar putea schimba prin apariția de noi jucători, mai ales dacă aceștia rezolvă, cum spuneam mai sus, probleme importante pentru client. Și băncile ar putea oferi servicii mai noi și mai moderne, dar am insistat pe “noi jucători” pentru că e un domeniu în care băncile nu pot fi scoase din amorțeala curentă decât de elemente disruptive ce vin din afara sistemului.

Ce nu s-a zis deloc la conferință este faptul că în general lumea nu are mare încredere în bănci. Cât despre serviciile third-party, cine știe ce securitate folosesc și ce fac cu datele personale? Vorba cuiva de la conferință: ați folosi o soluție financiară de la Facebook? Sigur că există reglementări și banii sunt asigurați, dar nu vrea nimeni să treacă prin astfel de proceduri în caz de probleme. Soluția rămâne aceeași: oferă clienților rezolvarea unor probleme reale, îmbunătățește-le confortul într-un mod semnificativ și aceștia vor folosi serviciul respectiv.

Tot băncile sunt foarte bine poziționate să ofere astfel de servicii deoarece au avantajul de a fi deja “în pâine” până la momentul septembrie 2019. Unele deja o fac. Știți că tot mai multe aplicații bancare includ și tot felul de sisteme de bonusare, oferte speciale la magazine, integrarea cu asigurări, rovignete șamd. Ce vor face însă acestea dacă Google va intra în joc nu doar cu soluția Pay, ci direct integrat în restul serviciilor lor, pe care oricum deja le utilizăm cu toții?

În fond, PSD2 se aplică la nivel european, iar piața este foarte mare. Toate marile companii vor dori o bucățică din ea, nu doar băncile, Apple și Google. Cine va domina piața va lua o mulțime de bani chiar de la bănci pentru a le adăuga în sistem, așa că e posibil să vedem o concurență mare. În Danemarca, piața e dominată de aplicația unei bănci care acum ia bani de la concurenții ei pentru a-i integra în sistem.

Tehnologia există. La conferință au participat cei de la Auka, o companie norvegiană ce oferă soluții și know-how celor ce vor să dezvolte soluții fintech. Revolut este un alt exemplu bun, deși mie soluția lor mi se pare că seamănă foarte mult cu una prezentată chiar de VISA sau Mastercard la un Mobile World Congress ca demonstrație despre ce-ar putea face băncile în viitor. PayPal ar putea fi un jucător important și în viitor.

La capătul celălalt al spectrului, m-a deranjat o afirmație făcută de un reprezentant BRD la conferință: trebuie o soluție pentru toate tipurile de clienți. Să vrei din start să abordezi toate tipurile de clienți mi se pare cea mai complicată cale de a eșua cu un produs care încearcă să facă de toate și sunt mici șanse să le facă bine.

S-a mai discutat și despre ce motiv ar avea băncile să investească în astfel de soluții de plată, în condițiile în care nu acestea le generează venituri. Mi-a plăcut răspunsul omului de la Auka: plățile nu aduc venituri băncii, dar sunt principalul canal de a ține legătura foarte des cu clientul. Dacă un alt serviciu preia această “interfață”, banca nu mai poate dialoga direct cu clientul pentru upselling și cross-selling (sau o va face plătind bani către intermediar). Încurcată situație.

Mi-a plăcut și alt amănunt din țările nordice: acolo o soluție populară de plăți mobile s-a răspândit din vorbă în vorbă, în special pentru când cineva avea de dat înapoi bani altei persoane. La ei, se pare că 2,7 euro este (statistic vorbind) suma de la care oamenii vor banii înapoi de la prietenii lor; mai puțin de atât și este un “lasă, fac eu cinste”. Eh, când A îi datora bani lui B, A îi trimitea prin aplicația de plăți, iar B primea un SMS automat în care scria “A ți-a trimis niște bani, instalează aplicația respectivă pentru a-i primi”. Și B instala aplicația nu doar pentru a primi banii, ci și pentru că prietenul său A era utilizator și deci căpăta încredere în aplicația respectivă.

Toată treaba asta m-a făcut să înțeleg și cât de avansate sunt alte țări nu musai ca tehnologie, dar și ca mentalitate și obiceiuri în astfel de privințe.

Cam asta a fost.

    34 comentarii

  1. Aplicatia pentru sarit cozi exista si la noi, se numeste FastOrder, dar din pacate nu au foarte multe localuri in sistemul lor.

      (Citează)

  2. “ Și serviciile pot deveni complexe, aplicația X ar putea grupa la un loc toate conturile mele de la mai multe bănci, toate creditele, plățile, abonamentele șamd, ar putea face statistici complexe despre cum cheltui banii, ar putea face plăți din conturi diferite, după caz, pentru a-mi micșora taxele și comisioanele, ar putea obține discount-uri la magazine șamd.”

    Lucrul acesta îl face aplicația https://mint.com, de câțiva ani buni.

      (Citează)

  3. În România numele directivei nu inspiră foarte multă încredere :)

    Să nu fie ca și SIP când toți își făceau speranțe că o să se poată lega la operatorii telecom. Oricum, aici fiind domeniu financiar interesele sunt mai mari.

      (Citează)

  4. Interesant cum vad altii problema, la noi va mai dura ceva timp. Cunosc oameni care la salar se duc “la perete” sa-si scoata toti banii ca sa nu ii lase bancii. ?

    Am citit PeSeDe2 ?

      (Citează)

  5. E frustrant sa citesti un astfel de articol de la metrou unde conducerea Regiei a inteles ca viitorul platilor e tot cash-ul si nenorocirile acelea de automate unde nici macar plata contactless nu merge.

    Nu inteleg de ce nu au eliminat terminalele POS de la turnicheti. Am vazut o gramada de turisti straini care nu se descurca la automatele de cartele. POS-urile la turnicheti ar fi rezolvat automant aceasta problema si ar fi permis plata cu cardul sau cu telefonul prin NFC.

      (Citează)

    • Vendomatele merg, nu văd de ce nu s-ar descurca cineva cu ele. Da, interfața e cam prost gândită, prea mulți pași, dar e ok, eu de acolo cumpăr cartele.

      Legat de plata contactless, nu dau niciodată de cineva de la VISA sau Mastercard ca să-i întreb “auzi mă, voi de ce acceptați situația aia? Sau vorbiți toată ziua pe la conferințe despre contactless, dar nu mergeți niciodată cu metroul?”

        (Citează)

    • Stii ce ar fi rezolvat cu adevarat problema? Eliminarea turnichetilor. Sunt extrem de inutili. In Munich, de exemplu, nu au asa ceva la metrou. Au aparat de cumparat bilete intr-un colt, asezat sa nu incurce, cateva validatoare si atat. 60 de euro amenda daca esti prins fara bilet.

        (Citează)

  6. Desteptului care a zis ca plata cu telefonul imi rezolva doar o problema minora, adica aceea ca nu mai scot cardul din portofel, nu i-a trecut prin cap ca daca pot plati cu telefonul s-ar putea sa nu mai am motiv sa iau portofelul cu mine?!

    Cum ar fi sa am un telefon care sa inlocuiasca banii, id-ul, cheile de la casa si de la masina? Ar fi un mizilic, nu? e mai important sa nu stai la coada la starbucks.

    Si apropo de aplicatia starbucks: daca toti clientii ar avea aplicatia, tot ai mai putea sa sari peste coada?! Pai nu ai mai putea, ca s-ar face coada la ridicat cafeaua, chit ca nu se mai sta la comanda si plata. Deci cu cat aplicatia asta devine mai de succes (mai adoptata) cu atat mai mult va crea exact acelasi tip de problema ca cea pe care incearca s-o rezolve.

    Serios, nu mi se par straluciti aia care au spus chestiile astea la conferinta.

      (Citează)

    • Partea cu platitul cu telefonul e un caz concret de strugurii-sunt-acri. Nu a reusit nici o banca sa faca o solutie completa (nu, nici aia de la Transilvania nu e), clar nimeni nu are nevoie. Tehncologia si bancile… ma mir cum poate domeniul asta sa fie asa inapoiat.

      Cat despre aplicatia de starbucks, uiti o parte foarte importanta din ecuatie: cea mai mare parte din asteptatul cafelei e data de comanda si plata, daca toata lumea ar face rapid asta (adica inainte sa ajunga la starbucks) coada s-ar micsora si timpul tuturor de stat la coada ar fi mai scurt.

        (Citează)

    • Să te învăț o șmecherie: scoți cardul de care ai nevoie din portofel și îl iei doar pe ăla cu tine.

        (Citează)

    • O fi cum zici, ce e sigur e ca daca toata lumea ar avea aplicatia nu ai mai avea cum “sa sari peste coada”. Posibil sa scada timpul total de asteptare, dar peste coada nu vei sari. Si stii cum e, omul se obisnuieste repede cu mai binele, deci daca se reduce timpul total de asteptare, asta nu mai e perceput ca un avantaj, ca devine noul standard. Deci aplicatia aia iti aduce un beneficiu real doar atat timp cat rata de adoptie e mica, ceea ce e contrar scopului oricarei aplicatii, anume de a avea o rata mare de adoptie. Asa ca va trebui facuta o alta aplicatie care sa iti dea acces mai rapid decat iti da aplicatia veche :-)

        (Citează)

    • @Teniescu
      Evident ca daca ies din casa special ca sa ma duc la cumparaturi imi iau doar cardul. But that’s not the point, is it? Era o conferinta despre plati mobile, nu despre general life hacks.

        (Citează)

    • Eu n-aș bea cafea la Starbucks indiferent de coadă. E una din cele mai mari hoții acest lanț de cafenele…

        (Citează)

    • Partea cu plata cu telefonul chiar este o problemă minoră. Și mie îmi place să plătesc cu telefonul, cred că 95% din plăți așa le-am făcut de la lansarea BT Pay (iar peste câteva zile lansează încă o bancă un sistem asemănător), dar problema e minoră…

      Robo: Si apropo de aplicatia starbucks: daca toti clientii ar avea aplicatia, tot ai mai putea sa sari peste coada?! Pai nu ai mai putea, ca s-ar face coada la ridicat cafeaua, chit ca nu se mai sta la comanda si plata. Deci cu cat aplicatia asta devine mai de succes (mai adoptata) cu atat mai mult va crea exact acelasi tip de problema ca cea pe care incearca s-o rezolve.

      Aplicația asta nu va fi niciodată utilizată de 100% din oameni. Unii nu știu ce vor, alții se decid acolo, majoritatea nu o au.

      Între timp, așa cum e utilizată, are avantaje pentru clienți (tu ridici direct, cei ce stau la coadă au parte de o coadă mai mică) și pentru cafenea (plată rapidă, clienți atrași la ei de noul sistem).

      Când o ajunge la 100%… văd ei atunci ce fac. Până atunci, toată lumea profită de confortul crescut.

      Tu, când zici că aplicația e deja proastă ca idee, suni ca iepurașul ăla care înjură ursul înainte să-i ceară tigaia.

        (Citează)

    • Radu, daca partea cu plata cu telefonul vs scos cardul din portofel este o problema minora iar aplicatia de starbucks oricum nu va fi adoptata decat de un numar mic de oameni, atunci inseamna ca toata chestia cu mobile payments e un non-subiect si conferinta asta la care ai fost tu e inutila, ca vad ca discutam despre niste solutii foarte complexe la niste probleme inexistente. Ce, faptul ca stai 5 minute la coada la Starbucks e o problema majora incat sa fie nevoie de o solutie high tech pentru ea?!
      Serios.

      Adica, la ce mai e nevoie de mobile payments cand lumea functioneaza suficient de bine si acum, fara ele? Am mobile banking pe telefon si direct debit ca sa nu mai fie nevoie sa merg la banca (ceea ce era un disconfort serios, intr-adevar), am card contactless, rezulta destul de clar ca platile cu mobilul sunt o scarpinare inutila cu mana dreapta la urechea stanga.

      Hotarati-va: ori ne ajuta mobile payments, ori nu ne ajuta. Faptul ca fintech-urile vor sa creeze o cerere doar ca sa aiba ele ce vinde, sincer nu ma intereseaza.

        (Citează)

  7. Card=drac
    Prefer sa tin banii la soseta.

      (Citează)

  8. Presiunea din partea Fintech-urilor e foarte mare asa ca bancile vor face pasi in directia buna, de nevoie. BTPay e ok dar mai e loc, primul pas ar fi sa integreze Pago in ea. Dar i-ar adauga si un Expense Manager si alte functinalitati de Mobile Banking as fi dispus sa platesc un abonament pentru ea (vezi Mint in US).

      (Citează)

    • Expense Manager e greu de făcut.

      De exemplu Revolut are în interfață ceva ce-ți pune cheltuielile pe categorii, dar în practică fiecare om ar vrea să aibă categoriile sale. Eu aș vrea să știu cât am dat pe combustibil, pe haine, pe mâncare la restaurante, pe mâncare la supermarket, pe entertainment, pe facturi șamd. E de lucru la un algoritm care să identifice așa bine plățile, mai ales că, dacă te uiți în extrasul de cont, unele POS-uri nu au identificatori buni sau nu știi pe ce ai dat banii.

      De exemplu scrie “plată PayU”, dar nu știi de acolo exact la ce magazin a fost. Sau scrie “plata Caloriferul de Aur” și apoi descoperi că acesta e numele oficial al fast-food-ului de la colț.

      Ca să dezvolți un astfel de sistem trebuie bani, iar clienții nu ar plăti pentru el.

        (Citează)

    • Nu cred ca e un “must” ca un Expense Manager sa identifice automat categoria cheltuielilor. Folosesc de 5 ani asa ceva, mi-am definit categoriile dorite si setez manual categoria cand el nu recunoaste bine.

        (Citează)

    • “Asta înseamnă că, dacă eu vreau să folosesc aplicația X pentru a vedea situația conturilor mele, să fac plăți, să trimit bani prietenilor șamd, banca la care țin banii este obligată de lege să dea acces aplicației X la astfel de lucruri…”

      Exista deja aceasta aplicatie. Se cheama Speender.

        (Citează)

  9. zup: Nu a reusit nici o banca sa faca o solutie completa (nu, nici aia de la Transilvania nu e)

    BT Pay e solutie completa pe Android. Pe IOS, Apple nu da acces si din acest motiv nu au putut implementa prin NFC.

    Aplicatia e super utila cand ti-ai uitat portofelul acasa. M-a salvat de cateva ori.

      (Citează)

  10. Bancile sunt doar reselleri pentru Visa, Mastercard, American Express si altii mai mici. Bancile din Ro sunt pe alta planeta.

      (Citează)

  11. Hehe, eu o perioada o las mai moale cu bancile si platile online… Am vrut sa platesc o factura la orange, intamplarea a fost ca in luna respectiva sa fie ceva mai mare (cateva reincarcari, abonament la hbo go, telekom tv si altele platite prin sms). Dau sa platesc factura, eroare, mai incerc inca odata, tot eroare. Incerc seara din nou, eroare. A doua zi, ma trezesc, contul gol. Imi luase de cateva ori banii pana imi golise contul.
    Sun la banca, le explic care e treaba, se uita si ei… da aveti dreptate, dar noi nu va putem ajuta, trimiteti un e-mail pentru a se deschide un incident. Zic okey, completez o cerere, o scanez, atasez extras, scriu ce si cum s-a intamplat, cu ore cu tot si trimit e-mail-ul. Intre timp sun si la orange si le explic, imi spun ca verifica si revin cu un telefon. Ma suna cei de la orange, imi confirma ca plata s-a facut de mai multe ori, ma intreaba daca vreau toti banii inapoi sau sa imi opreasca factura si sa returneze restul. Le spun sa opreasca factura, si imi spun ca in maxim 3 zile lucratoare o sa am banii in cont.
    Paranoic din fire, vad ca nu mi s-a inregistrat incidentul de pe e-mail (acel mesaj automat) si ma duc la banca, explic acolo, imi confirma si deschidem inca un incident, primesc mesaj cu numarul incidentului si plec.
    Trec vreo 6-7 zile lucratoare, banii inca nu-i primisem, banca nu a mai dat nici un raspuns asa ca sun la orange. Imi raspunde un operator care ma “linisteste” ca o sa imi intre intr-o zi sau doua maxim. Mai stau 5 zile, nimic, sun si la banca, o sa imi analizeze nu stiu ce departament incidentul si o sa primesc un raspuns. Sun iar la orange, deja eram nervos, trebuia sa plec in delagatie si mi luase banii de hotel si diurna. Sun la orange, ii spun operatoarei ca m-am saturat sa fiu dus cu zaharelul si vreau sa stiu exact situatia, daca nu, ma duc si fac plangere. Face ea ceva verificare, suna pe la alte departamente, stupoare, imi spune ca lor le apare ca eu am primit banii. Fierbeam de nervi. Imi spune sa ma duc la banca si sa verific, ii spun ca imi pot verifica contul online, imi spune sa sun la banca si sa ii intreb pe ei. Sun la banca, imi cer id-ul tranzactiei pentru a putea verifica. Sun la orange din nou, imi spun ca nu mi-l pot da. Deja treceau zilele, dau peste o operatoare draguta care a spus ca incearca sa rezolve situatie cat mai repede. Imi spune sa ii trimit pe mail un extras de cont pentru a putea intreba mai departe, la alt departament. Ii trimit, ma suna… da se pare ca nu ati primit banii. Deja trecuse aproape o luna, nu mai aveam rabdare.
    Intre timp, aflu ca in ziua respectiva, cand am facut eu plata, banca avusese ceva probleme cu sistemul intern.
    Sunam la orange, operatorii imi spuneau senini ca in maxim 1-2 zile am banii. Cand? Ca de cateva saptamani, primesc acelasi raspuns.
    Ma suna din nou doamna operatoare draguta, si imi spune ca a trimis extrasul si se ocupa cei de la departamentul de plati. Dupa doua zile, am banii in cont.
    Ma suna pentru feedback de la orange, le spun toata povestea, le spun ca procedurile lor interne ar trebui imbunatatite, ei imi zic ca nu au cum.
    Cei de la banca nu m-au sunat nici pana in ziua de azi, terminul de 60 zile e depasit de mult. Probabil o sa ma sune pentru feedback, abia astept.
    De vreo 2 luni, incerc sa ma feresc de platile online.

      (Citează)

    • Sunt cazuri și cazuri, depinde de comerciant și de banca ta.

      Eu am comandat ceva la eMAG pe 10 iulie. Pe 11 iulie mi-au trimis email că de fapt nu au produsul (era ceva resigilat) și dacă vreau banii înapoi. Am zis da, pe 12 iulie au intrat banii înapoi în cont.

      Dar un magazin online are interesul să-ți dea rapid banii înapoi ca să comanzi altceva, poate tot de la ei. Alte companii fac astfel de reconcilieri doar la final de lună sau în termen de 30 de zile.

        (Citează)

    • Pentru plati online incerc sa folosesc cat pot de mult PayPal si Revolut. La PayPal pot sa cer banii inapoi daca sunt probleme cu tranzactia si la Revolut nu pun niciodata mai multi bani in cont decat am nevoie. Vreau sa platesc 50 de lei pentru ceva, scot telefonul, top-up 50 de lei si apoi platesc.

        (Citează)

    • Amuzant e ca se termina perioada contractuala in septembrie, si daca nu sar cu o oferta buna, le zic pa. Nu suport sa isi bata joc de mine pe banii mei. Am vorbit cu cateva persoane care mai lucreaza prin domeniul asta si mi-au spus ca daca ar fi actionat imediat cand am deschis incidentul, puteau anula platile si banii erau returnati imediat in cont. Si a durat asa mult pentru ca ei au trimis banii inapoi pe card si exista o mica posibilitate sa fi trimis gresit banii… Le-am si zis la telefon sa verifice unde au trimis banii.

        (Citează)

  12. nwradu:
    Vendomatele merg, nu văd de ce nu s-ar descurca cineva cu ele. Da, interfața e cam prost gândită, prea mulți pași, dar e ok, eu de acolo cumpăr cartele.

    Nu merge contactless-ul la vendomat. Merge numai fanta de jos, unde trebuie sa bagi cardul si PIN-ul. Aceasta fanta de jos imi vine pe la nivelul soldului si trebuie sa ma aplec serios pentru a vedea ca acolo apare un mesaj.

      (Citează)

  13. nwradu:
    Sunt cazuri și cazuri, depinde de comerciant și de banca ta.

    Eu am comandat ceva la eMAG pe 10 iulie. Pe 11 iulie mi-au trimis email că de fapt nu au produsul (era ceva resigilat) și dacă vreau banii înapoi. Am zis da, pe 12 iulie au intrat banii înapoi în cont.

    Dar un magazin online are interesul să-ți dea rapid banii înapoi ca să comanzi altceva, poate tot de la ei. Alte companii fac astfel de reconcilieri doar la final de lună sau în termen de 30 de zile.

    Cred ca ai ratat un aspect important din istorisire: ca pe banca o doare in c** de rezolvarea situatiei, ceea ce am observat si eu in multiple cazuri.

      (Citează)

    • Dacă apare o presiune din partea magazinelor, vor urgenta și ei rezolvarea acestor cazuri, că altfel pierd clienți. Mi se pare că rapiditatea în operațiuni este importantă atunci când alegi o bancă.

        (Citează)

  14. Starbucks pay app si apple pay sunt populare in USA, la nivel gobal sunt cantitati neglijabile. In India paytm are 100 mil utilizatori comparativ cu 20 mil utilizatori ai aplicatiei starbucks. Piata de mobile payment in China e imensa comparativ cu cea america si cea europeana. In USA volumul tranzactiilor se ridica pe la USD 60 billion, in EU parca e pe la jumatate comparativ cu americanii dar volumul tranzactiilor in China e de, cel putin, o suta de ori mai mare, pe la USD 8500 billion. Alipay si Tencent, in China, au aprox 90% din piata. Ele sunt cele mai mari companii de mobile payments din lume, restul companiilor au parte doar de firimituri. Dupa modelul asiatic, in Romania, as zice ca cele mai mari sanse de succes ar avea o solutie dezvoltata sau puternic sustinuta de emag sau de olx.

      (Citează)

  15. Costi: Pe IOS, Apple nu da acces

    Cine te-a mintit? Apple a cerut 9% si BT si ING au zis pas. Restul e Bulshiet.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus