un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Cum a fost vizita în Santiago de Chile

8 Mar 2018  ·

TURISM  ·

29 comentarii

Articolul acesta a fost publicat inițial pe 8 martie 2018, dar poate aveți chef și astăzi de o lectură de vacanță.

Chile este printre cele mai dezvoltate țări din America Latină și asta se cunoaște privindu-le capitala, Santiago de Chile, unde pentru vreo două zile am profitat de fiecare oră liberă pentru a vizita cât mai mult din oraș.

Santiago, culmea, n-a avut aerul sud-american pe care-l așteptam, orașul fiind o îmbinare de, zic eu, Madrid, Sevilla și Barcelona (și o populație cât toate la un loc). M-am simțit ca-n Europa, de foarte multe ori, clădirile lor istorice având arhitectura tipic spaniolă a orașelor europene amintite, iar oamenii au trăsături europene, nu ca alte țări vecine de-ale lor.

Diferența se vede, însă, când ridici ochii și vezi munții (și atunci când vezi câte o lama pe stradă, că eu am găsit una la un fel de bălci/bazar pentru turiști, iar în Europa nu avem așa ceva). Santiago este înconjurat de munți aproape în toate părțile și nu vorbesc de orice munți, ci de Anzi, cu o înălțime medie de 5000 de metri. La aterizare se trece destul de aproape de vârful Aconcagua (stați pe partea dreaptă a avionului) și credeți-mă că e un sentiment uimitor să vezi, pe ecranul avionului, că te afli la 7.000 de metri altitudine și totuși sunt masive muntoase în jurul tău, avionul plutind încet printre ele.

Munții se văd bine și din oraș. Dacă vreți să-i vedeți și mai bine, urcați-va în Sky Costanera, cum se numește platforma de vizitare aflată la 300 de metri înălțime, la penultimul etaj al turnului Costanera din Santiago, care este cea mai înaltă clădire din America de Sud. Deși în Chile au loc cutremure puternice, uneori de peste 8 grade, chilienii au avut curaj să construiască o astfel de clădire și puteți vedea foarte bine orașul de sus de acolo.


Urcarea costă 15.000 de pesos, adică 20 de euro, și oferă priveliște 360 de grade prin ferestrele de sticlă. Dacă vă alegeți bine ora, puteți vedea apusul de acolo. Costanera se află într-o zonă numită Sanhattan, adică un fel de Manhattan al Santiago-ului, alături de alte clădiri de sticlă și un mall uriaș.

Mi-am adus aminte, privind munții, de un roman citit când eram mic, ceva de aventuri de capă și spadă în vremea conquistadorilor, doi frați care merg în America de Sud pe urmele tatălui lor, comori ascunse, femei de salvat, dragoste, dueluri, cărări ascunse prin munți, ambuscade de-ale băștinașilor. Nu credeam că voi vedea cu ochii mei cândva Anzii Cordilieri, par în partea opusă a globului față de noi.

Centrul vechi al orașului este în altă zonă, în Plaza de Armas. Acolo, în jurul unei piețe ce mi-a adus aminte din nou de Spania, se află diverse clădiri vechi, inclusiv catedrala orașului. Eu am vizitat Muzeul de Artă Precolumbiană, tot acolo, ca să văd cu ochii mei statuete și obiecte rămase în principal de la maiași și azteci. Îl vedeți într-o oră, nu e mare, dar merită și el timpul vostru.

Tot prin zonă se află și palatul prezidențial, numit Palacio de la Moneda încă din vremurile când acolo se țineau banii. Poate fi vizitat și acesta, după ceva controale de securitate, și am văzut câteva săli unde se întâmplă lucruri oficiale atunci când e cazul. În partea opusă se află piața centrală, unde înțeleg că se vând toate felurile de pești, fructe de mare, legume și fructe din zona aia a lumii; n-am văzut-o, se închide la ora 17.

Un alt traseu frumos prin oraș se poate face în jurul dealului San Cristobal. Am urcat acolo cu o telegondolă, ca să scurtez timpul, dar puteți merge și la pas, întreg dealul fiind un parc de amploare. Sus de tot se găsește o statuie mare a Fecioarei Maria, sud-americanii având o pasiune pentru statui uriașe ce privesc de sus orașul. Am coborât de acolo cu un funicular, în partea cealaltă a dealului, spre La Chascona, una dintre casele lui Pablo Neruda, marele poet al națiunii. Nu vă așteptați la un palat, e o căsuță mică.

Prin centru au o zonă mare pietonală care mi s-a părut că seamănă perfect cu Rambla din Barcelona. Tot om lângă om (era vară, sezon turistic), cântăreți, terase, plus sute de oameni ce întind câte un cearșaf și vând toate chinezăriile posibile.

Mai sunt destule de văzut prin oraș. Au parcuri, muzee, mici palate, câte un turn de sticlă între ele, câte un bulevard aglomerat care desparte zonele. Oamenii mi s-au părut foarte prietenoși și liniștiți, e genul de oraș în care toți își văd de treaba lor. De mai multe ori câte un chilian m-a ajutat cu traducerea atunci când nu reușeam să mă înțeleg cu cineva în englezo-spaniola încercată de mine. M-am simțit în siguranță peste tot.

Au și localuri foarte bine, vă dă TripAdvisor destule recomandări bune în funcție de ce căutați. Eu am fost la o cafenea numită Green Coffee Roasters, unde cafeaua a fost bună, iar un sufleu de ciocolată cu înghețată deasupra a fost și mai bun.

Principalele două delicatese ale zonei, cel puțin pentru mine, sunt vinul și carnea de vită. Au vită foarte bună în Chile, nu trebuie să importe din cea argentiniană. Am fost la un steakhouse recomandat de un chilian, Ox, si am mâncat un rib-eye uriaș și bun la gust cu echivalentul a 80 de lei. O friptură de aceeași calitate ar fi costat la noi cam 150 de lei, poate și mai mult.

Vinurile sunt excelente. Chiar și cele accesibile au de multe ori peste 90 de puncte din 100, iar vinul roșu din soiul Carmenere este foarte bun. Au terenul și dealurile potrivite pentru așa ceva în Chile, beți vin roșu până nu mai puteți dacă ajungeți acolo. Au și vin alb bun, dar nu atât de remarcabil încât să-l alegeți în locul celui roșu.

O băutură mai tare este pisco sour, făcută din lichior de struguri și suc de limete. Aici e discuție lungă, există rețeta peruană și cea chiliană, dar ambele sunt foarte bune la gust și am băut de câte ori am avut ocazia. Au și diverse berării artizanale.

Au metrou bine dezvoltat în oraș, dar trebuie întâi să cumpărați un card contactless de tip portofel electronic. Tarifele sunt în funcție de intervalul orar, mai mari la orele de vârf, desigur. Aș zice însă că zonele foarte interesante pot fi făcute la picior, dacă nu sunteți mironosițe, dar puteți folosi și metroul și Uber. Au și benzi de biciclete, trafic civilizat, multe cartiere liniștite cu străzi pitorești chiar și spre centrul orașului.

Prețuri: unele lucruri sunt scumpe, altele ieftine, pe total Santiago este o destinație medie din acest punct de vedere. Am dat 35 de euro pe un taxi oficial de la aeroport până în oraș (cam 25 km, dar se fac foarte rapid pentru că au tuneluri pe sub oraș), dar o călătorie cu metroul costă aproximativ 1 euro, iar telegondola și funicularul au fost în total vreo 4 euro. O sticlă de vin bun, la supermarket, este între 13 si 20 de euro, un pahar de vin foarte bun la restaurant cam 7 euro. În alt local, stilul de restaurant de cartier, dar cu review-uri bune, cam orice porție de carne și garnitură costa până în 10 euro, iar o bere la halbă cam 2-3 euro. Am dat 5 euro pe trei cupe de înghețată la un loc lăudat (avem înghețată mult mai bună aici, în București) într-un mall.

Am plătit cam peste tot cu cardul, inclusiv bacșișul. Acesta a fost peste tot adăugat automat pe bon, +10%, dar ospătarul te întreabă dacă ești de acord sau nu cu el. La un hipermarket a fost ciudat, au la fiecare casă oameni care-ți ambalează în pungi cumpărăturile și se așteaptă la bacșiș pentru asta (gen 0,5 euro). Cum nu aveam pesos chilieni în buzunar, m-am dus la o casă automată și i-am evitat complet.

Acesta este Santiago, un oraș modern. Se ajunge acolo cu curse directe din Paris și Madrid. Dacă alegeți Chile ca o destinație pentru o vacanță mai lungă, vedeți că țara are o lungime de mai mult de 4000 de kilometri (și e lată de maxim 300 km, dar asta e altă treabă) și deci are multe de oferit de-a lungul atâtor paralele și cu oceanul de-o parte și munții Anzi de altă parte. Puteți merge în Valparaiso, port la Pacific, și în stațiunile de pe această costă. În munți au stațiuni de schi, în nord au ruine incașe în San Pedro de Atacama, plus deșertul omonim.

Vârful Aconcagua se află de fapt în Argentina, la mică distanță de granița cu Chile, dar și chilienii au vârfuri cu doar 30-40 de metri mai joase decât acesta, o nimica toată când vorbim de înălțimi de peste 6.800 de metri. În sud au teritorii în Patagonia, la ghețari și pinguini, inclusiv orașul Punta Arenas fiind al lor și cred că puteți merge pe urmele lui Pierre Vaillant până la strâmtoarea Magellan. Dacă aveți timp, în largul Pacificului se află Insula Paștelui și celebrele ei statui, insulă ce aparține de asemenea statului Chile.

    29 comentarii

  1. Frumos.Mereu am avut o afinitate pentru Chile, si mie mi se pareau sud americanii atipici,dar cum nu e foarte facil de ajuns acolo,ma bucur ca ne-ai zis si noua.

      (Citează)

  2. Cerșetori români nu ai văzut?

      (Citează)

  3. Chiar aseară m-am apucat sa citesc “De ce eșuează națiunile” și mă gândeam că mi-ar placea sa vizitez America de Sud.
    Ce garnitura a fost la vită? Pare ceva cu muștar.

      (Citează)

  4. Superb, mi-a plăcut mult cum ai descris atmosfera de acolo.
    Încă un lucru mi s-a părut foarte interesant referitor la Chile: relațiile pe care le-au avut cu Germania, e de menționat și tradiția militară prusacă din armata chileană. Germania a renunțat la această tradiție după traumele provocate de WWII, și o continuă tocmai Chile, o țară din cu totul altă zonă a globului.
    Căutați pe Youtube “Chilean military parade 2017 Prussian doctrine”, e ciudat să vezi în 2017 militari cu căști model Wehrmacht WWII, să nu mai vorbim de celebrul “pas de gâscă” :-)

      (Citează)

  5. Am și eu o curiozitate, când pleci mai multe zile, ce faci cu pisicile? Vine cineva să le dea mâncare / apă sau le duci la hotel?

      (Citează)

    • eu ii las mai multe boluri cu mancare si apa + litiera proaspat curatata. am observat ca atunci cand o las singura nu prea mananca si mai mult se joaca pentru ca la intoarcere gasesc toate jucariile imprastiate. cand sunt acasa mananca mai mult ca trage la castron ca sa o scarpin si ea sa manance.

        (Citează)

    • Două boluri de apă și unul mare de mâncare le ajung cam 3-4 zile. Ai mei stau la 3 blocuri distanță și vin ei să le hrănească.

        (Citează)

  6. Chile au cei mai buni ingineri de structuri din lume, zgarie norii aia rezista la cutremure de 8 lejer dar sunt foarte scump de construit.
    O tara care s-a ridicat enorm in ultimii 50 de ani, daca ne uitam la politicienii lor care sunt scoliti la universitati de top din lume.

      (Citează)

  7. Pare ciudat asa “Vizita in Chile..” totusi nu e o destinatie pt city break.
    Ai fost mai multe zile, da-ne detalii, cu ce ai zburat, cat ai stat…?

      (Citează)

  8. Nici un român. Doar la întoarcere am stat lângă unul chiar în avion, mega coincidență.

      (Citează)

  9. Foarte misto articolul!
    Ne poti spune te rog daca ai luat excursia de la o agentie de turism, cu ce companie aeriana ai zburat, cat ati stat acolo? Detalii de genul asta :)

    Multumesc

      (Citează)

  10. am asa o impresie ca sunt cu un cap peste Bucuresti.

      (Citează)

  11. Mai este de mentionat si ‘Cero Santa Lucia’ (dealul Sf. Lucia) aflat chiar in centrul orasului, este un parc cu gradina japoneza si se poate urca pe acel deal cu o priveliste interesanta asupra centrului orasului cu acel mix de cladiri moderne (zgarie nori) si cladiri coloniale. https://goo.gl/Cnbj6n

      (Citează)

  12. Cand am fost in Santiago nu am auzit de zona numita ‘Sanhattan’. Nu este vorba despre districtul numit Las Condes din nord estul orasului plin de cladiri ‘glasbox’ ? https://goo.gl/mZ5RwH

      (Citează)

  13. ai fost pana in Chile si nu ai mancat sandwich cu guacamole? eu de fiecare data asta bag din prima. e supranatural :)

      (Citează)

  14. O destinatie interesanta pe care cu siguranta imi doresc sa o vizitez. Fain articolul, felicitari! :)

      (Citează)

  15. nwradu:
    Două boluri de apă și unul mare de mâncare le ajung cam 3-4 zile. Ai mei stau la 3 blocuri distanță și vin ei să le hrănească.

    Fain, inseamna ca mergi pe jos ca sa iei ciorba si tocanita la pachet.

      (Citează)

  16. Este nevoie de viza de intrare?

      (Citează)

  17. Nimic despre cafe con piernas? Sunt foarte multe in centru si pe langa barou. E o experienta unica…..

      (Citează)

  18. Santiago este intr-adevar un oras fenomenal, cu un cost de viata relativ rezonabil comparat cu calitatea vietii. Acum cativa ani, pe vremea cand cuprul era mai scump, lucrurile mergeau mai bine.

    Pentru cine mai merge pe acolo, recomand doua pub-uri preferate de expati:
    * Terraza la etajul 1 al hotelului W in Las Condes.
    * Flannery’s Irish Pub pe San Sebastian, tot in Las Condes.

    Si daca tot sunteti in zona, incercati sa treceti pe partea cealalta a continentului si vizitati Montevideo in Uruguay. Este la fel de euro-cosmopolitat ca si Santiago, cu beneficiul atmosferei de vacanta (este pe malul oceanului). Zborul este cam de doua ore.

      (Citează)

  19. Pierre Vaillant este tipul care a inventat centralele Vaillant, nu? :D

      (Citează)

  20. Multe aventuri au loc in Chile, mi-aduc vag aminte de o carte cu comori incase si mesaje misterioase scrise pe sforicele impletite. Parca si Copiii capitanului Grant au niste aventuri in Patagonia, iar Paganel bagandu-se in belele.

    Chile are vinuri bunicele, merita incercate, acum cativa ani am gustat cateva vinuri albe si mi-au placut.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus