un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Ce este tehnologia blockchain și cum poate fi utilă în societatea modernă

13 Feb 2018  ·

TEHNOLOGIE  ·

39 comentarii

Am fost recent la o conferință despre blockchain, care este o tehnologie securizată și rapidă de înregistrare a informației despre care mulți experți spun că va fi tot mai utilizată în lume, reprezentând un disruptor important pentru multe domenii, nu doar bancar, ci și energetic, sănătate, procesul electoral, transporturi șamd.

M-am dus acolo sceptic față de astfel de afirmații, m-am întors convins că blockchain-ul poate fi o alternativă mult mai eficientă pentru multe tehnologii sau procese din prezent. Și ca idee, străinii sunt mult mai avansați față de noi în astfel de chestiuni, exemple fiind că la conferință participând și avocați ce se specializau în acest domeniu pentru noua piață sau profesori de data analytics la universități, ceea ce m-a făcut să exclam un mic wow.

În plus, întregul eveniment a fost organizat nu de Bitcoin sau vreo altă monedă digitală, ci de Enel în seria #EnelFocusOn despre tehnologii disruptive, iar dacă ați urmărit știrile zilnice despre tehnologie ați citit și despre alte companii ce au folosit blockchain măcar ca demonstrație funcțională.

Am văzut însă în comentariile de pe Facebook că majoritatea pun semnul egal între blockchain și bitcoin, ceea ce este departe de adevăr. Blockchain este o tehnologie, bitcoin este o aplicație a acestei tehnologii, dar se pot crea multe altele. Blockchain este ca o șosea, bitcoin și alte monede doar un tip de autovehicul ce circulă pe respectiva șosea.

Sau, ca analogie mai apropiată, blockchain este ca TCP/IP-ul pe care se bazează rețelele de calculatoare, dar ce date circulă astfel împachetate—emailuri, jocuri multiplayer sau streaming de muzică—diferă de la aplicație la aplicație, fiind posibil aproape orice.

Iată un ghid simplificat despre ce este blockchain și ce avantaje are.

După cum îi spune numele, este un lanț de blocuri. Este ca un dosar cu șină în care paginile se așază una după alta sau ca un raft de bibliotecă pe care se așază cărțile.

Fiecare bloc conține informațiile despre o “tranzacție”, stocate securizat și criptat, dar nu vă gândiți numai la tranzacții bancare (chiar vreau să lăsăm monedele digitale în urmă), ci la orice alt tip de transfer de informație: ce conține fiecare container de pe un vapor, ce s-a cumpărat de la un magazin online șamd.

Blocurile acestea sunt aranjate cronologic sub forma unui lanț cu câteva particularități:

  • un bloc din lanț nu pot fi modificat fără a altera toate blocurile următoare din lanț;
  • întreg lanțul este stocat descentralizat, pe calculatoarele tuturor participanților sau, în fine, pe foarte multe calculatoare.

Aceste două caracteristici ale blockchain-ului sunt cruciale pentru că fac informațiile imposibil de modificat, acestea fiind deja pe sute sau mii sau milioane de calculatoare din lume. Dacă modifici un bloc, toate blocurile următoare “urlă” că ceva nu este bine, iar foarte mulți oameni au versiunea originală a lanțului și încercarea de modificare ar fi imediat sesizată. Este o metodă mega-securizată de a înregistra date și de a te asigura că nu pot fi modificate în viitor fără acordul majorității.

Blockchain.svg

Negru: blockchain-ul principal. Verde: blocul origine. Mov: blocuri orfane, care pot fi alte lanțuri.

By original file: Theymos from Bitcoin wiki
vectorization: Own work – Bitcoin Wiki: https://en.bitcoin.it/wiki/File:Blockchain.png, CC BY 3.0, Link

Descentralizarea informației, chiar dacă criptate, printr-un blockchain de acest tip aduce alte două mari avantaje ale sistemului:

  1. este foarte ieftin, costul procesării fiind redus;
  2. este foarte rapid sau cel puțin mai rapid decât actualele proceduri și metode utilizate.

De ce, fiind descentralizat, este ieftin? Pentru că nimeni nu are un monopol asupra informației, fiind astfel eliminată posibilitatea de a cere taxe mari pentru a o accesa, iar birocrația este mult redusă.

Cea mai bună analogie este tot cu sistemul bancar. În prezent, dacă vrei să demonstrezi cuiva că ai o sumă de bani în cont, îi duci un extras de cont de la bancă. Banca este o instituție căreia noi, ca societate, îi acordăm încredere în astfel de situații; dacă banca spune, pe o hârtie oficială, că ai X lei în cont, cei din jur te vor crede, motiv pentru care banca devine ceea ce se numește “trust provider“. Pentru astfel de servicii, băncile cer o taxă ce poate îmbrăca diverse forme.

Intră în scenă blockchain-ul. Informația este stocată descentralizat, pe milioane de computere, și poate fi luată de acolo. Nimeni din ceilalți nu știe cât ai în cont, toate datele fiind criptate, dar poți arăta că ceea ce pretinzi tu este adevărat pentru că același lucru este stocat și în lanțul de blocuri. Asta este ușor și ieftin de făcut.

Același sistem descentralizat duce și la rapiditate. Informația este ușor de extras și ușor de adăugat într-un nou bloc care își va lua locul în capătul blockchain-ul respectiv.

Aici pot fi nenumărate exemple despre cum avem nevoie de timpi cât mai mici de înregistrare a tranzacțiilor de date în ziua de astăzi. De exemplu, apropo de bani, o sumă transferată în contul cuiva va apărea acolo mâine, poate poimâine. Cu alte cuvinte, este nevoie de 1-2 zile pentru ca banca expeditorului și banca destinatarului, două instituții ce conferă încredere și autenticitate transferului, să se pună de acord că persoana A are mai puțini bani și persoana B are mai mulți.

Cu bitcoin, timpul mediu de transfer între două conturi a fost de 78 de minute în luna decembrie 2017. Atât a durat ca un nou bloc ce înregistrează acea tranzacție să fie scris în blockchain-ul respectivei monede, iar 78 de minute este considerat un timp lung în acest domeniu. Ethereum are un timp de câteva minute, iar Ripple de câteva secunde.

Alte exemple bune din lumea largă ar fi IBM și Maersk utilizând blockchain pentru a face mai rapidă procesarea vamală în transportul maritim de marfă. Când vaporul ajunge în port vor trece câteva zile până când sosesc din 5-6 direcții diferite toate actele “cu ștampilă” privind ce marfă conține acesta și cui aparține ea sau se poate scrie această informație într-un blockchain ce va fi imediat accesibil.

Rapiditatea duce la costuri mai mici. Comunicatul din linkul de mai sus spune că până la 20% din costul transportului de marfă este determinat de fapt de costul birocrației necesare efectuării acestuia, iar blockchain o reduce spre zero.

Un alt exemplu l-am văzut chiar în domeniul energiei electrice, la conferință. Enel și E.On au transferat 1 MW de energie electrică după ce s-au înțeles prin blockchain asupra acestui lucru; totul s-a desfășurat în octombrie 2017. Luna aceasta, companiile Endesa și Gas Natural Fenosa din Spania au tranzacționat echivalentul a 5,95 GWh în gaze naturale prin intermediul aceluiași blockchain numit Enerchain.

Am auzit și de utilizarea blockchain-ului pentru a monitoriza streamingul digital de muzică. În prezent, banii de la serviciile de streaming ajung greu la artiștii care produc muzica, poate după câteva luni. Cu blockchain și rapiditatea acestuia pentru orice fel de tranzacții de date, banii ar putea ajunge în contul fiecărui membru al formației aproape imediat ce melodia lor a fost ascultată de cineva.

Gândiți-vă și la alte posibile scenarii: nu mai trebuie să aveți încredere în Biroul Electoral Central că numără corect voturile la alegeri dacă fiecare vot ar fi înregistrat în blockchain. Nu cu nume și prenume, aceste informații ar fi criptate, dar să presupunem că în blockchain ar fi scris în clar cui a fost acordat fiecare vot. Am putea ști, în fiecare moment, câte voturi sunt pentru fiecare candidat, dispărând orice neîncredere că se fac manevre cu buletinele de hârtie la numărare sau la transport.

N-ar mai fi nevoie de înregistrarea de mărci sau de patente pentru anumite idei, ci le-ai putea introduce într-un blockchain dedicat și oricine ar putea vedea momentul când tu ai avut acea idee.

Într-un fel, descentralizarea aceasta este ca un adevăr știut de foarte multe persoane: nu poate apărea altcineva pretinzând că lucrurile s-au întâmplat altfel, că avem deja cu toții varianta inițială și dovada că așa stau lucrurile.

Acum gândiți-vă la un scenariu complex cu mai multe tipuri de blockchain-uri. Să zicem că vrei să cumperi un apartament și ai nevoie de un credit bancar în acest scop. Momentan îți ia câteva zile să aduni actele ce dovedesc venitul tău, banca le analizează pentru a confirma că sunt autentice (trust provider-ul fiind angajatorul tău și adeverința de venit pe care o dă acesta, de exemplu), apoi banca aprobă creditul, durează câteva zile să vezi banii și să-i transferi celui de la care cumperi apartamentul, care are nevoie de ceva timp pentru a se asigura că noul trust provider, banca, chiar dă acei bani, apoi se fac actele și informația că tu ești noul proprietar ajunge, în sfârșit, la tribunal, primărie și ce mai este în ecuație, totul sub supravegherea unui notar care devine trust provider pentru aceste etape.

Cu blockchain-uri, toate informațiile și tranzacțiile ar putea fi efectuate și verificate aproape imediat de toate părțile implicate, finalizându-se totul în câteva ore. Iar notarul ar dispărea din ecuație, că n-ar mai fi nevoie de el/ea ca persoană de încredere ce a fost martor la întreaga operațiune, aceasta fiind scrisă într-un blockchain privind deținătorii de apartamente. Georgia și India deja studiază utilizarea blockchain-ului ca metodă de a înregistra proprietățile.

Și cam așa stau lucrurile cu blockchain. Istoric, acesta a fost teoretizat de aceeași persoană care a creat și bitcoin-ul, în 2008, motiv pentru care sunt luate la pachet, dar blockchain-ul se dovedește suficient de flexibil și puternic pentru a depăși sfera aceasta, iar sute de companii mari deja testează tehnologia în diverse lor domenii de activitate. Accesul la Internet și societatea tot mai digitală în care trăim au ajuns la punctul în care astfel de servicii pe care eu le numesc puternic descentralizate sunt posibile.

Conferința la care am fost eu, #EnelFocusOn, l-a avut ca vorbitor pe Joel Comm, al cărui podcast îl puteți urmări dacă vă pasionează subiectele legate de criptomonede. Înregistrarea poate fi văzută aici. Cândva vor organizat un #EnelFocusOn și în România, dar nu se știe încă pe ce subiect. Personal sper să fie despre mașini autonome, altă tehnologie disruptivă.

    39 comentarii

  1. Cătălin Tănase

    13/02/2018 la 8:00 AM

    “Blockchain este o tehnologie, bitcoin este o aplicație a acestei tehnologii”

    Așa e și cu protocolul peer-to-peer. Este o metoda foarte eficienta de transfer fișiere, backup date etc., dar este cunoscut pentru pirateria din site-urile de torrente

      (Citează)

  2. Blockchain-urile astea nu folosesc foarte, foarte mult curent?(nu, nu ma refer la cei care mineaza diverse monede).

      (Citează)

    • Teoretic nu. Monedele sunt facute intentionat sa fie greu de sapat, un blockchain de dimensiuni reduse n-ar trebui sa prezinte probleme.

        (Citează)

    • Alin:
      Blockchain-urile astea nu folosesc foarte, foarte mult curent?(nu, nu ma refer la cei care mineaza diverse monede).

      Nu, Bitcoin folosește mult curent.

      Bitcoin se dă ca recompensă celor ce iau tranzacții de pe piețe și le împachetează sub forma unui bloc ce va fi adăugat în blockchain.

      Crearea unui bloc în acest caz necesită niște calcule matematice foarte complexe, trebuie găsite niște numere care împreună cu hash-ul tranzacției respective să dea o anumită formă blocului. Chestia asta necesită multă putere de procesare și, într-un fel, se face de pomană, doar ca dovadă a efortului depus.

      Cine face primul calculul pentru un nou bloc ia o recompensă în bitcoin. E mai complicat de atât, dar pe scurt cam acesta este mecanismul de a mineri bitcoin. Cum moneda e foarte valoroasă, foarte mulți fac calcule, marea majoritatea nu iau recompensă, dar energia au consumat-o.

      Pentru blockchain-uri ceva mai mici, unde nu sunt foarte multe tranzacții (nu faci acte vamale pentru vapoare în fiecare secundă, de exemplu, și nici nu e nevoie să ceri calcule atât de complexe ca proof of work), s-ar consuma probabil mult mai puțin.

        (Citează)

  3. Ripple nu este descentralizat.

    ETH este si se misca foarte bine. Momentan e folosit in foarte multe proicte.

      (Citează)

    • Și eu zic că ETH are mai multe șanse în viitor, dar vedem ce-o fi. Sunt multe alte tokenuri sau monede legate de diverse industrii sau aplicații ce au șanse, cum este și Ripple.

        (Citează)

  4. “poți arăta că ceea ce pretinzi tu este adevărat pentru că același lucru este stocat și în lanțul de blocuri. Asta este ușor și ieftin de făcut.”

    cum anume se face asta?
    multumesc

      (Citează)

    • Este vorba de niște principii legate de criptare, ce informație este criptată și ce nu este criptată.

      De exemplu, codul unei tranzacții nu este criptat, dacă nu mă înșel, la bitcoin. Adică oricine poate vedea că X a transferat ceva spre Y, dar nu știe cine sunt X si Y, fiind descriși prin niște identificatori anonimi.

      Tu, în schimb, dacă ești Y, poți dovedi că este identificatorul tău. Sistemul e bazat pe chei criptografice gen PGP, una privată și una publică, cea privată pe care o știi doar tu demonstrează că cea publică este tot a ta.

      E greu de explicat, ține de natura criptării și de chei și hash-uri, iar pe unele abia le înțeleg și eu, dar nu știu exact cum funcționează.

      Ca analogie, dacă mai ții minte vremurile DC++, și acolo se făcea un hash unui fișier. Hash-ul era un text micuț, dar forma sa depindea de fișierul inițial și era unic. Nu puteai avea același hash pentru fișiere diferite, indiferent cât de asemănătoare ar fi fost.

      Când trăgeai lista cuiva, de fapt luai o listă de astfel de hash-uri. Vedeai un anumit hash, știai că persoana respectivă are un anumit fișier în posesie.

        (Citează)

  5. btw, s-ar putea ca si bitcoinul sa aiba un oaresce fel de viitor.

    Se apropie de momentul in care e prea scump sa minezi bitcoin. Adica trebuie sa cheltuiesti un bitcoin ca sa obtii un bitcoin.

    Aurul a ajuns moneda tocmai pentru ca era f greu de obtinut.

    Ramane de vazut la ce e bun bitcoinul stabilizat. Ca de moneda deocamdata nu. E foarte greu sa-l scoti. Comisioanele sunt mai mari decat la orice valuta, ever. Circulatia e inexistenta.

      (Citează)

    • pai bitcoinul este exact ca aurul: greu de obtinut, fara valoare proprie de utilitate (adica nu iti foloseste la nimic, e o piatra practic) si cu valoarea data exclusiv de consensul celor care il doresc.

      asa ca pare ca bitcoinul nu numai ca are un viitor, ci ca e chiar viitorul.

      problema cu el e ca guvernele nu vor renunta usor la monopolul de a emite moneda pentru ca le aduce multiple avantaje.

        (Citează)

    • Aurul are utilitate in productia de componente electronice.

        (Citează)

    • o avea, dar asta doar in ultima suta de ani sau ceva.
      eu ziceam despre cum a ajuns aurul sa fie mijloc de stocare a avutiei.
      si oricum, daca aurul ar fi dorit doar pentru utilizarile lui industriale, pretul lui pe piata ar fi cu totul altul.

        (Citează)

    • mac gregor: Aurul a ajuns moneda tocmai pentru ca era f greu de obtinut.

      aurul a ajuns moneda si pentru ca este dorit / cautat pentru proprietatile lui fizice.
      daca bitcoinul dispare maine.. e plans doar de cei care au pierdut bani cu el.
      daca aurul dispare maine.. e deranj in cateva domenii mari: bijuterii, electronica, o gramada de alte aplicatii tehnice, etc

        (Citează)

    • mac gregor: Se apropie de momentul in care e prea scump sa minezi bitcoin. Adica trebuie sa cheltuiesti un bitcoin ca sa obtii un bitcoin.

      Nu chiar. Apar circuite specializate pe calculele matematice necesare mineritului, un mai e nevoie de utilizarea plăcilor video pentru asta. Apoi, circuitele respective pot fi eficientizate energetic.

      Apoi, sistemul bitcoin poate fi modificat pentru a nu mai cere un proof of work așa complex, care consumă multă energie, ci ceva mai simplu. Din câte știu, sistemul se autoadaptează.

      Mai e și chestiunea că numărul total de bitcoin ce pot exista este limitat, ceea ce le poate crește valoarea. E greu de zis ce va fi în viitor. Unele lucruri capătă valoare doar pentru că s-a muncit mult la ele (ca la un restaurant de top), chiar dacă valoarea aceea nu va mai fi 20.000 de dolari per unitate.

        (Citează)

    • daca ce zice Ionut Stancu e adevarat, ii dau bitcoinului numai un sfert din sansa de la inceput.

      “Pe scurt, minatul NU generează BTC, ci un număr de BTC este oferit ca incentive pentru minat. Numărul ăsta se înjumătățește la fiecare x ani.”

      Fiindca e exact ca o banca centrala care elibereaza cata bancnota vrea. Te bazezi pe buna ei credinta ca nu sare calul. Insa daca vreodata conducerea e preluat de PSD-like, sigur ca vor elibera miliarde si ii va durea in dos de rezultate.

      Ca bitcoinul sa fie interesant, ar fi trebuit ca limitele lui sa fie obiective. Daca crestea puterea procesoarelor, ar fi fost ok! Progresul tehnologic a facut mereu parte din ecuatia preturilor.

        (Citează)

    • nu e ca o banca centrala tocmai pentru ca nu elibereaza cata bancota vrea, ci cantitatea e limitata la 21 de milioane care vor fi emise total in cativa ani.

      este exact ca aurul – pe pamant exista o cantitate finita de aur si e din ce in ce mai dificil sa minezi urmatorul gram de aur, pentru ca tre sa sapi mai adanc sau tre sa muti in alta parte etc

      una din problemele cu moneda actuala (fiat money) este tocmai aceea ca este emisa la bunul plac al bancilor centrale (citeste “guvernelor”);

      or, atunci cand se modifica cantitatea totala in circulatie a unei monede se modifica si valoarea ei (de obicei vorbim de inflatie), ceea ce inseamna ca tu, detinatorul de moneda, esti practic deposedat de munca ta – asta nu se intampla cu aurul si nu se intampla cu bitcoin.

        (Citează)

    • Este un algoritm care înjumătățește periodic recompensa, iar minerii iau oricum și fee-urile de tranzacție. Nu-i aia problema bitcoin-ului și nici nu contează dacă va rezista pe termen lung.

        (Citează)

  6. Din cate stiu cele mai multe aplicatii sunt facute utilizand ETH sau fork-uri ale acestuia. Tehnologia folosita pentru bitcoin este invechita si cu scalabilitate mca, de asta si limitatile, taxele mari si durata mare de procesare a tranzactiilor.

      (Citează)

    • Tehnologia este aceeași, bitcoin în special este făcut să fie complicat și se lucrează foarte mult și inutil.

      Sunt greu de comparat taxele și timpii de procesare pe lucruri atât de diferite. Dacă ETH ar avea volumul și valoarea BTC, ar fi interesant de văzut cum stau lucrurile.

        (Citează)

    • Technologia nu este aceiași. Ethereum are smart contracts și lucrează acum la trecerea pe proof of stele, fata de proof of work.

      De asemeni pe lângă Blockchain mai exista și Tangle, de ex Nano și IOTA. Acolo e complet diferit.

        (Citează)

    • Mai sunt si altele pe care se fac alte platforme, gen EOS, Neo, Stellar, NXT, etc.
      Posibil sa fi bulit vreunul.

      Bitcoin nu se mai mineaza decat cu ASIC-uri (circuite specializate).

      Multe alte monede sunt PoW (proof of work > placa video de exempl), PoS (proof of stake > ai niste bani si-i ti-i in wallet-ul lor), sau combinate.

      IOTA intradevar e altfel, dar cumva nu prea-mi place, tocmai ce am renuntat la tot IOTA zilele trecute, e ciudat Tangle ala al lor.

        (Citează)

  7. O alta aplicatie a acestei tehnologii este securitatea datelor (mai precis, integritatea).
    Exista o companie mica estoniana (tara cu cea mai tare strategie digitala de pe planeta), Guardtime, care a dezvoltat o tehnologie bazata pe blockchain (timestamping) inca inainte ca Nakamoto sa publice lucrarea despre bitcoin.
    Impreuna cu Ericsson, Guardtime foloseste KSI (Keyless Signature Infrastructure) pentru protectia datelor in aplicatii de tip cloud computing,

      (Citează)

  8. Fiecare bloc conține informațiile despre o “tranzacție”, stocate securizat și criptat

    Securizat, da. Criptat, nu chiar (nu implicit, cel puțin). Semnat cred că era cuvântul căutat.

    un bloc din lanț nu pot fi modificat fără a altera toate blocurile anterioare;

    Blocurile ulterioare. Alea anterioare sunt bine mersi.

    —-

    Am scris acum ceva timp despre ce înseamnă block chain și ce înseamnă minat.

      (Citează)

    • Ionuț Staicu: Semnat cred că era cuvântul căutat.

      Da, merge mai bine cu semnat.

      Ionuț Staicu: Blocurile ulterioare. Alea anterioare sunt bine mersi.

      Nu știu ce-am avut aici. Inițial scrisesem “următoare”, apoi am modificat în anterioare la o recitire. Cred că mă gândeam la altceva.

        (Citează)

  9. Da, este important de spus că “minarea” asociată bitcoinului nu este necesară prin definiție blockchain-ului în general, ci numai în cazul particular al monezilor digitale. Poți face un blockchain cu 0 operații de “minare”. Minarea se referă la găsirea unei soluții pt a “închide” un bloc din blockchain și nu este singura soluție de închidere, se poate închide pur și simplu cînd se ajunge la N înregistrări, faci o sumă de control si gata.

    Minarea a fost făcută intenționat grea pt că e singura cale de creat monezi noi. Și, evident, crearea de monezi noi nu tb să fie fără nici un cost căci altfel, moneda în sine n-ar avea nici o valoare.

      (Citează)

    • Nu cred că se poate face fără operațiuni de “minare”.

      Dacă citești despre proof-of-work, conceptul se bazează pe o idee bună: pentru a opri spam-ul, cei care trimit emailuri trebuie să muncească ceva, să consume resurse. Spammerii nu vor să aibă costuri, pe când cei ce trimit emailuri legitime au interesul să o facă.

      https://en.wikipedia.org/wiki/Proof-of-work_system

      Dacă faci un blockchain fără vreo procesare specială, s-ar putea să te trezești cu multe blocuri inutile adăugate în el. Sigur, depinde și cine îl controlează și cum.

      Valoarea unui BTC nu vine doar din faptul că se consumă resurse pentru a-l genera, dar și din natura sa descentralizată și alte avantaje.

        (Citează)

    • @alias: cred că ai înțeles greșit modul în care sunt făcute monezile. Citește articolul meu (postat mai sus), că explic acolo.

      Pe scurt, minatul NU generează BTC, ci un număr de BTC este oferit ca incentive pentru minat. Numărul ăsta se înjumătățește la fiecare x ani.

        (Citează)

    • “Minarea” in oricare forma a ei, are rolul de a motiva niste actori sa mentina integritatea blockchainului, altfel, toate use caseurile prezentate mai sus pot fi realizate cu o baza de date distribuita.
      De altfel scenariu imaginat de radu in articol, cu credit bancar si cumparatul unui apartament, poate si acum sa se intample in timp real daca toate informatiile ar fi disponibile intr-un sistem digital si ar erxista un “trusted party” care sa mentina acest sistem.

      De aceea, nu cred in valoarfea blockchainului (sau a blockchainului privat) ca si tehnologie de sine statatoare, fara existenta unor tokenuri/monezi peste el.

        (Citează)

    • Minarea in sensul de a crea tokens și primi bani nu este necesară pentru majoritatea cryptomonezilor. La Bitcoin s-ar numi proof of work, dar exista o mulțime de alte opțiuni cum e proof of stare, of caring, etc.

        (Citează)

    • Boris: De altfel scenariu imaginat de radu in articol, cu credit bancar si cumparatul unui apartament, poate si acum sa se intample in timp real daca toate informatiile ar fi disponibile intr-un sistem digital si ar erxista un “trusted party” care sa mentina acest sistem.

      Da, dar partea dificilă este cu acel trusted party. Blockchain rezolvă elegant acest aspect, iar legăturile între blockuri adaugă și securitatea necesară.

        (Citează)

  10. este exact ca aurul

    Nu sunt un mare susținător al fenomenului, dar trebuie să fii complet fanboy spălat pe creier ca să compari niște string-uri de caractere cu o resursă naturală finită.

      (Citează)

    • ai citit si restul comentariului sau te-ai oprit la primele 5 cuvinte?

      ai avut macar curiozitatea sa te uiti pe articolul lui Satoshi de la care a inceput totul ca sa intelegi ca faza cu minarea din ce in ce mai dificila e pusa special ca sa semene cu aurul?

      ia uite ce Satoshi asta:
      “The steady addition of a constant of amount of new coins is analogous to gold miners expending resources to add gold to circulation. In our case, it is CPU time and electricity that is expended.”

      https://bitcoin.org/bitcoin.pdf

      desteptule.

        (Citează)

    • Fanboy, câți bani ai băgat în crypto? Cât de stresat ești că-ți vei pierde toate economiile și speri din tot sufletul să crească iar piața? :))

      Hai mai bine să o luăm ușor, că până una-alta blockchain a fost folosit cu succes doar la crypto (alte utilizări cu adevărat utile nu are momentan, dar aștept exemple contra), iar adopția ăstora la nivel global nu se va întâmpla cât timp vom trăi noi, deci îți recomand să te trezești.

        (Citează)

    • In caz ca cu mine vorbeai – nu am bagat nici un ban in bitcoin. Nici macar nu stiu cum as putea cumpara.
      Ai vazut tu undeva sa zic eu ca va recomand sa cumparati sau ceva de genul asta? Cat despre exemple de folosire a blockchain-ului, articolul lui Radu e plin de ele, asa ca…

      … you fucking idiots. Eu incerc sa discut dpdv teoretic un concept, voi sunteti niste taranoi care va ganditi la bani.

        (Citează)

    • Robo in trecut ne-am mai impuns, dar commentul de mai sus e superb, GG.

        (Citează)

  11. Cred că folosești greșit ‘disruptiv’.

    Nu e același sens ca în engleză. Nu vreau să fiu nazy grammar, dar am aflat și eu azi.

      (Citează)

  12. ELI5

    Salutare, mi-e foarte neclar totul, dar n-am înțeles absolut deloc câteva chestii:
    Dacă blockchain este un “registru” și integritatea lui este dată de faptul că sunt foarte multe copii dispersate în rețea, cum/cine/când poate să introducă un nou bloc în rețea? Înțeleg că acel bloc nou este introdus într-una din copiile registrului – de unde știu ceilalți deținători de copii că acela e un bloc valid și că trebuie să-l introducă în copiile lor?

    Aberând puțin – în viitor se va ajunge să aibă fiecare blockchain-ul lui? Adică, dacă-mi vând apartamentul, tranzacția va fi în blockchain-ul “imobiliare”, dacă aduc un container din China, am altă tranzacție în blockchain-ul “china” etc.?

    De ce se zice “minare” (a pune mine, a eroda, a măcina) în loc de “minerit” (a lucra în mină pentru a extrage resurse)?

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus