un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Era portavioanelor de mari dimensiuni este pe sfârșite

16 Aug 2017  ·

TEHNOLOGIE  ·

24 comentarii

În ultimii ani am văzut tot mai multe opinii despre cum era portavioanelor ajunge la final deoarece intră în dotarea diverselor țări super-rachete ce pot distruge cu ușurință astfel de vapoare de mari dimensiuni. Mi se pare interesantă, chiar fascinantă, transformarea prin care vor trece forțele navale într-o industrie de miliarde de dolari.

Istoric vorbind, al doilea război mondial a fost un moment de cotitură în care navele de război înarmate cu tunuri puternice, construite pentru lupte navă-la-navă, s-au dovedit depășite. Mă refer la nave de mari dimensiuni cunoscute în engleză drept battleship și battlecruiser sau în română drept cuirasate și crucișătoare (voi păstra denumirile în engleză, cele românești îmi sucesc limba prea tare), nave care altădată stăpâneau mările și oceanele, dar s-au dovedit foarte vulnerabile în fața avioanelor lansate de portavioane.

De exemplu, cele două mari battleship-uri germane, Bismark și Tirpitz, au fost scoase din luptă de avioane. Japonezii au scufundat două nave britanice, Price of Wales și Repulse, în vreo două ore folosind avioane. Bătălia de la Marea Coralilor, pe lângă Australia, a fost prima purtată în totalitate la distanțe mari, folosind avioane lansate de pe portavioane pentru a ataca vapoarele celuilalt.

Portavioanele au devenit, după WW2, principalul element al unei forțe navale. Zecile de avioane de la bord le permiteau să atace orice de la distanță, funcționând chiar ca baze militare mobile împotriva țintelor de pe uscat, după cum s-a dovedit de atâtea ori recent în Războiul din Golf, din Afganistan, Irak șamd. Pentru a se apăra de submarine și pentru alte nevoie de suport, portavioanele sunt însoțite de o suită de vapoare mai mici, cu diverse roluri.

Totul pare a se schimba prin apariția rachetelor hipersonice, foarte rapide, ce pot distruge sau scoate din luptă un portavion dacă vor funcționa așa cum se zice. Rușii dezvoltă una numită Zircon care ar putea accelera până la Mach 8, adică undeva peste 2 km/secundă. Cu așa o viteză și autonomie de sute de kilometri, devine imposibil de oprit, putând fi lansată la o distanță mare de grupul de luptă naval, care apoi ar avea câteva minute la dispoziție pentru a o detecta și cumva intercepta sau distruge. Momentan nu există astfel de soluții de interceptare, mai ales dacă racheta va putea zbura razant la suprafața apei sau la o altitudine joasă. BrahMos II este un alt model de rachetă similară, dezvoltată în colaborare cu India.

Economic, situația stă cam așa: noul portavion american, USS Gerald Ford, a costat 13 miliarde de dolari. O rachetă hipersonică costă câteva milioane de dolari și, vorba aia, poți lansa 20 deodată împotriva unui portavion; una e suficient să ajungă la țintă.

Situația portavioanelor în lume este următoarea: SUA este singura țară cu portavioane de tonaj foarte mare în operare, 11 la număr, din care unul nou lansat, plus încă unul în construcție. Marea Britanie are două în construcție, China alte două.

În ce privește portavioanele de tonaj mai mic, cu capabilități ofensive și defensive mai reduse față de ale americanilor, situația este aproximativ următoarea:

  • China – 1 (cel cumpărat nefinalizat de la ucrainieni și finalizat în China)
  • Franța – 1
  • India – 1 (cumpărat de la ruși)
  • Rusia – 1 (Amiralul Kuznetov, care mai mult se strică)
  • multe țări au portavioane mici, pentru elicoptere sau avioane cu decolare verticală, ceea ce nu contează așa mult în discuția curentă. Exemple sunt clasele Mistral sau America.

Cu așa o proporție, nu e de mirare că multe țări vor încerca să dezvolte asemenea rachete hipersonice cu focos puternic. Economic vorbind, e cea mai bună opțiune. Sistemele de bruiere sau interceptare, gândite momentan pentru rachete subsonice sau supersonice, dar care se înalță mult în atmosferă înainte de a coborî spre țintă, trebuie regândite, mai ales dacă noile rachete vor zbura cu asemenea viteze și razant.

Partea cu razant (cred că i se spune sea skimming) este încă discutabilă, că la asemenea viteze e nevoie de un sistem de control și ghidaj foarte bun. Tehnologia hipersonică este însă funcțională. Rachete rusești Zircon au fost deja testate cu succes, iar o rachetă americană Advanced Hypersonic Weapon a zburat 3700 de kilometri în 30 de minute între două insule din Pacific.

Astfel de rachete ultra-rapide nu sunt singurele arme capabile împotriva portavioanelor. După cum vă indicam în martie într-un articol de pe Foxtrot, rușii au dezvoltat de mult un sistem de rachete numite P-700 care pot zbura “în rețea”, adică pot comunica între ele pentru alegerea țintei. O rachetă poate zbura la înălțime mai mare pentru a ghida alte rachete ce zboară razant cu apa spre ținta lor. După sisteme gen smart home și smart city, avem și smart weapons.

SUA, în schimb, introduce în dotare rachete stealth anti-navă. Nu trebuie să fie rapide din moment ce nimeni nu știe că sunt pe drum.

Cât de eficiente sunt, însă, e probabil să nu aflăm niciodată. E mică șansa ca marile puteri mondiale să ajungă la un conflict deschis de asemenea amploare. Portavioanele vor rămâne în continuare în dotarea forțelor navale, dar probabil că nu toate vor fi înlocuite pe măsură ce sunt retrase din serviciu.

Ce s-ar face fără portavioane? Păi bombardiere cu rază de acțiune mare, drone lansate de pe vapoare mult mai mici, rachete lansate de pe diverse platforme și o creștere a importanței bazelor fixe, de uscat.


Portavioanele USS Carl Vinson, USS Ronald Reagan și USS John C. Stennis în aceeași fotografie. Împreună cu navele lor de însoțire probabil au aceeași putere militară cât jumătate din Europa.

    24 comentarii

  1. Daca tin eu bine minte, Marea Britanie si Argentina au avut un conflict pentru insulele Falkland. Argentinienii trageau cu ceva care era la nivelul apei practic. Britanicii au pus niste plase putin in afara cocai navelor, care au oprit proiectilele respective.

    Pentru solutii mai complicate tehnic, lasere, pulsuri electromagnetice, nave stealth, rail guns controlate de AI si probabil mai exista.

    Iar ca idee, daca nu au incetat cu portavioanele cand au inventat bombele atomice, de ce ar inceta pentru niste rachete Speedy Gonzales? Grupurile de lupta navale au si alte roluri pe langa distrus inamicul.

      (Citează)

  2. Base a avut grija ca flota Romaniei sa fie indestructibila.

      (Citează)

  3. Nu o sa dispara. Rolul lor e de centru mobil si de intimidare, in primul rand. Simpla prezenta a unui portavion e de multe ori suficienta.

      (Citează)

  4. zie bine @gaelex, railguns sunt in teste la americani https://en.wikipedia.org/wiki/Railgun

    imi amintesc de un documentar care explica un range de 500-2000km (pe wiki nu regasesc).

    pe sistemul care il au americanii in caz de razboi – stealth initial & trupe la sol care sa distruga AA-uri, apoi sa intre cu bombardiere clasice+stealth, presupun ca o sa faca ceva similar cu portavioanele. in teorie o sa aiba vreo 5-6 tari astfel de rachete iar lansarea unei astfel de rachete o sa echivaleze cu un proiectil nuclear lansat spre teritoriu american. ma indoiesc ca o sa incerce careva sa puna jos un proiectil de tipul asta. oricum retalierea o sa fie clara nucleara

      (Citează)

    • Nu, 5-6 țări vor dezvolta astfel de rachete, dar le pot vinde cui vor ele, cu câteva restricții. Exemplu cel mai bun cu Exocet, rachetă franțuzească folosită de argentinieni pentru a scufunda un distrugător britanic.

        (Citează)

  5. Adica bazele fixe , de uscat sunt invulnerabile la atacuri cu rachete de croaziera, raza lunga, hipersonice, etc.? Cam ce ar ramane dintr-o baza din asta fixa, la sol daca, sa zicem, este tinta unui atac cu proiectile cinetice lansate din spatiu (satelit)? Totul curat, eco, fara nucleare …

      (Citează)

    • Rachetele de croazieră pot fi interceptate cu sisteme gen Iron Dome sau SM-3.

      Alea din spațiu nu contează momentan. Un tratat internațional interzice plasarea armelor pe orbită. Dacă pun toți arme pe orbită, situația ar fi egală, deci din nou n-ar conta în discuția noastră. Apoi, arme anti-satelit există de mult.

        (Citează)

  6. Portavionul este o insula plutitoare pentru a avea un punct mobil si mai apropiat de zona de conflict. Nu se va afla niciodata in zona de conflict astfel incat sa fie atacat direct. Uite ca e buna si scoala asta la ceva, stiinte politice si administrative.

      (Citează)

    • Trebuie să fie la o distanță la care să permită operarea avioanelor pe care le poartă, deci nu foarte departe. Câteva sute de kilometri sunt nimica toată pentru astfel de rachete.

        (Citează)

  7. Gaelex:
    Daca tin eu bine minte, Marea Britanie si Argentina au avut un conflict pentru insulele Falkland. Argentinienii trageau cu ceva care era la nivelul apei practic. Britanicii au pus niste plase putin in afara cocai navelor, care au oprit proiectilele respective.

    Pentru solutii mai complicate tehnic, lasere, pulsuri electromagnetice, nave stealth, rail guns controlate de AI si probabil mai exista.

    Iar ca idee, daca nu au incetat cu portavioanele cand au inventat bombele atomice, de ce ar inceta pentru niste rachete Speedy Gonzales? Grupurile de lupta navale au si alte roluri pe langa distrus inamicul.

    Exocet, frantuzesti [Argentina era importator serios de tehnica FRA, aveau Jaguar, Mirage]. Contramasurile alea au fost mai mult o improvizatie, Exocet e viabil si azi.

      (Citează)

    • Sigur. Dar nu uita că pe sfârșite înseamnă 20-30 de ani, pentru că așa se fac aceste planuri.

      Ca idee, planificarea pentru noua generație de portavioane ale US Navy a început prin 2000, construcția primului a început în 2005 și a devenit operațional în 2017, iar ultimul se estimează că va fi construit în 2040. Așa că atunci vom vedea cât de utile vor fi, nu mâine.

      Să nu uităm că alte planuri au fost schimbate din mers. Numărul de F-35 comandate a fost drastic micșorat față de planurile inițiale. De ce? Pentru că dezvoltarea a început în 1992, dar între timp au apărut dronele, războiul rece s-a sfârșit, iar mii de avioane nu mai sunt necesare.

        (Citează)

  8. Portavionul de tip american are ca unica misione proiectarea fortei. Si da, a devenit perimat o data cu dezvoltarea rachetelor de croaziera [vezi distractia ruseasca cu Kalibr din Siria]. Contramasurile nu sunt inca verificate, asa ca asteptam sa-i vedem pe americani in incurcatura, ca sa evaluam AEGIS sau CIWS.

    Francezii par mai isteti in prudenta lor cu Mistral, mai ales ca de obicei au scopuri limitate, vezi Mali. Doar britanicii se incapatraneaza sa tina coada pe sus cu portavionul lor scump si fara avioane, ca F35B e inca la strans de suruburi.

    Cred ca in curand o sa se puna discutia despre superioritate aeriana, in conditiile in care stealth-ul e inca basm, in vreme ce toata lumea investeste in aparare anti aeriana cu rachete. Nu ii ridic in slavi pe rusnaci, dar o combinatie de S-400 cu o gramada de SU-27 si derivatele par ca o sa fie problematice pentru F22 vreo cateva sute si F35… Ma rog, si F35.

    Ar fi cateva lectii de invatat si din Ucraina, unde 2-3 regimente de desculti cu blindate si FOS, dar ajutati de arhaicele KUB si BUK, le-au dat interdictie aeriana ucrainienilor. S-a ajuns tot la o tiganie cu artilerie si Grad/Smerch/Uragan. Alt joc, alte scopuri, ok, dar daca tot n-o sa vedem conflict pe scara larga intre superputeri, atunci distractia pe proxy tot o sa fie. Or, in genul asta de bataie, un portavion nuclear e elefantul din teatrul de operatiuni.

    PS: japonezii au incasat propria bataie de battleship halit de avioane: Yamato.
    PS2: inca-l invidiez pe un amic care a vizitat CVN75 (!)

      (Citează)

    • Asta dacă nu unul dintre statele proxy are astfel de rachete. Nu uita că rușii insistă în continuare că rebelii aveau rachete Buk cu care au distrus avionul Malaysian.

        (Citează)

  9. Toti copilasii amatori de Clash Royale stiu ca orice gigant se distruge repede cu minion horde sau scarmy…..Nu ma puneti sa explic termenii. Eu am vazut demonstratia live

      (Citează)

  10. Radu, fara suparare , dar cand am citit articolul am crezut ca citesc ceva pe Russia Today sau Sputnik . E
    ra portavioanelor este pe sfarsite doar in propaganda rusa . De.. , strugurii sunt acri…Ei neavand nici tehnologie , nici bani sa construiasca asa ceva , o dau tare cu propaganda : le distrugem cu usurinta ca avem noi niste rachete ieftine si viteziste….
    La faza cu ” portavioanele sunt insotite de o suita de vapoare mai mici ” m-a durut burta de ras . Orice portavion , in functie de misiune , este insotit de 3-5 distrugatoare Arleigh Burke , 3-5 crucisatoare Ticonderoga si un numar nestiut de submarine . Toate astea asigura portavionului protectie multistratificata pe o raza mai mare de 500 km . Un singur distrugator are 96 de celule Mk41 lansatoare de rachete iar un crucisator are in dotare 120 de rachete . Submarinele tot asa . La toate aste se adauga propriile sisteme de aparare ale portavionului si , evident , cele 80-90 de avioane de la bord .
    Usor de distrus , nu-i asa ? Americanii sunt niste prosti care n-au aflat si ei de rachetele astea minune , si au hotarat sa treaca la o alta clasa de portavioane , Ford . Jalnici .

      (Citează)

    • Deci ai răs pentru că am zis că sunt însoțite de vapoare mai mici, după care tu ai detaliat care sunt acele vapoare mai mici? Ce legătură au rachetele de atac de la bordul distrugătoarelor sau submarinelor cu ceea ce ziceam eu?

        (Citează)

  11. Ce am spus eu are mai multa legatura cu realitatea decat parerile pline de daca : ” daca va avea viteza asta , daca va functiona asa, daca va face sea skimming”. Distrugatoarele, crucisatoare si submarinele nu au la bord doar rachete de atac la sol ( Tomahawk ) , au si SM-2, SM-3 SM-6 , ESSM , LRSAM , CIWS. Sigur, ele nu au fost proiectate pentru rachete hipersonice ( deocamdata nu exista una functionala ) , dar pot fi folosite si impotriva lor . Singura diferenta e timpul de raspuns care scade la 30-40 secunde .
    Oare de ce americanii si europenii prefera in continuare rachetele subsonice ( unele cu caracteristici stealth) dar care sa reziste mai bine contramasurilor electronice si sa se poata apropia de nava inamica zburand jos , evaziv…Nu-i duce capul ?
    Avad in vedere raza de actiune (300 km) a minunii pe nume Zircon , cam cum pot ajunge rusii sa traga cu ea impotriva unui portavion ? Stau si se uita la nava care o transporta si asteapta sa intre in raza de actiune a minunii care exista doar pentru ca a scris Sputnik de ea si ulterior a confirmat Rogozin ?

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus