un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Există sau nu wage gap în România? Să privim niște statistici!

24 Jul 2017  ·

GÂNDURI  ·

19 comentarii

Wage gap înseamnă că femeile sunt plătite mai puțin decât bărbații pentru același post, aceeași muncă, fără alt motiv decât sexul diferit. Termenul vine de la americani, unde femeile sunt plătite 80 de cenți pentru fiecare dolar câștigat de un bărbat într-un post similar.

Și înainte să spuneți că femeile muncesc mai puțin și stau mai mult să se machieze în oglindă și să se dea cu cremă pe mâii, pentru că așa știți voi vreo două(zeci) la locul de muncă, astfel de studii se fac statistic. După ce studiezi milioane de cazuri și mergi inclusiv în adâncime în problemele femeilor, rezultatele conturează o anumită realitate.

Din fericire, atât Uniunea Europeană, cât și institutul nostru de Statistică, au niște rapoarte bune în acest domeniu.

În Uniunea Europeană, în 2015, wage gap-ul a fost de 16,4%. Asta pe total, bărbați vs femei, ca medie a tuturor domeniilor de activitate. Mai mult, în medie pensia unei femei este cu 40% mai mică decât a unui bărbat. În România lucrurile stau binișor față de alte țări, aici wage gap-ul este estimat la 5,8%, în scădere față de perioada 2007-2011, când era dublu.

Iată o statistică pe țări. România are printre cele mai mici diferențe salariale, dar aici e de discutat un pic și o facem mai târziu:

Iată mai jos wage-gap-ul în funcție de vârstă. Observați că peste tot diferența salarială crește odată cu vârsta, dar la segmentul 55-64 de ani se văd două tipuri de țări: cele în care femeile micșorează diferența salarială pentru că, după 30-40 de ani de experiență, probabil ajung să obțină același salariu ca un bărbat; și țările unde diferența crește în continuare. Observați și segmentul 65+, unde bănuiesc că e legat deja de pensie.

O statistică mult mai interesantă este diferența salarială în funcție de industrie. Aici putem să studiem un pic mai bine România. Observați cum, în domeniul construcțiilor unde femeile nu lucrează decât preponderent în job-uri bune (arhitecți, ingineri, manageri etc), ele au salariul mai mare decât bărbații.

În domenii științifice, cercetare sau educație, unde lucrurile sunt din nou bine așezate, salariile sunt aproape egale, cu o diferență de doar 0,6%. Având în vedere însă cât de mare este gap-ul în alte țări în acest domeniu, probabil că România iese bine deoarece sunt foarte puține joburi de acest tip.

Există însă o listă de domenii unde nu văd nici un motiv pentru care o femeie ar putea fi plătită mai puțin, precum în “financial and insurance activities” sau IT&C, care probabil include și programare.

Iată și statistica privind diferența salarială în funcție de sector privat sau public. Observați că în majoritatea statelor diferența este mai mare în sectorul privat, unde salariile se negociază direct, în timp ce sectorul public are sindicate și salarii stabilite la “grilă” și de obicei sexul nu intră în ecuație. România este printre puținele situații unde lucrurile stau invers și nu-mi imaginez de ce.

Revenind un pic la România, probabil că vă întrebați de ce-i spun wage gap. Este pentru că termenul românesc este disparitate salarială de gen, iar definiția este cea de mai jos, dar citiți-o stând jos, ca să nu vă răniți dacă vi se sucește creierul prea tare și amețiți:

În ce privește munca, însă, în Uniunea Europeană o femeie muncește în general 33 de ore pe săptămână, în timp ce bărbații muncesc 40 de ore. Diferența apare și pentru că în diverse țări femeile au mai multe joburi part-time decât bărbații. Munca nu se termină acolo pentru că femeile petrec un timp dublu față de bărbați având grijă de copii și gătind, așa că pe total petrec mai multe ore trăbăluind și oricum sunt plătite mai puțin pe total.

În ce privește femeile în poziții de top, în consiliile de administrare a marilor companii, România stă foarte prost la acest capitol, fiind în coada clasamentului. Oricum, în cea mai avansată țară din acest punct de vedere, Franța, doar 37% dintre pozițiile de top sunt ocupate de femei (și acum încă o glumă sexistă, în ton cu articolul: de obicei bărbatul stă deasupra!).

Mai rău este că România este țara cu cea mai mare scădere a procentului de femei în board-uri, în perioda 2010-2016. Probabil 3 din cele 8 femei au rămas gravide din nou sau au fost date afară! (altă glumă).

Iar dacă ne uităm la femei-patron, aici am următoarea statistică: în SUA, în 2016, investitorii au băgat peste 65 de miliarde de dolari în start-up-uri începute de bărbați și doar 1,5 miliarde în start-up-uri pornite de femei.

Mă gândesc însă că în România există o disparitate salarială mică și pentru că avem o economie mică, unde domeniul salariilor nu este foarte mare. Diferența ar fi mai mare dacă femeile ar fi plătite prost și bărbații ar fi plătiți mult mai bine; din ce cred, și bărbații sunt plătiți destul de prost. PIB-ul pe cap de locuitor este mic în majoritatea regiunilor țării, semn că economia nu este foarte dezvoltată. Nu mă mir deci că țări precum Marea Britanie sau Germania sunt în vârful clasamentului.

    19 comentarii

  1. “După ce studiezi milioane de cazuri și mergi inclusiv în adâncime în problemele femeilor (…)”. Da, cam atat este de retinut. Concluzia nu s-a reusit trage nici dupa milioane de studii :)

      (Citează)

  2. Iarăși porcăria asta cu wage gap. Parcă tu erai cu analizele în profunzime, nu cu aberații d-astea superficiale.

    Hai să-ți dau un exemplu : cum crezi că arată wage gap într-o firma de confecții, sau de outsourcing (programare)?
    Hint : în aceeași industrie ai n departamente, contează foarte mult ce vrea femeia să facă.

      (Citează)

    • Analizele UE sunt destul de profunde, după cum poți vedea. Statistica e destul de bună ca să nu conteze departamentele dintr-o firmă sau faptul că Ileana are salariu mai mare decât Marius, ci vorbim de milioane de oameni și imaginea de ansamblu.

        (Citează)

    • Noi nu avem acest “wage gap” dintr-un motiv simplu. Am avut 45 ani de comunism greu. In toata perioada asta s-au infuzat femei in toate domeniile din cauza ideologiei comuniste de egalitate suprema.

        (Citează)

  3. “În ce privește munca, însă, în Uniunea Europeană o femeie muncește în general 33 de ore pe săptămână, în timp ce bărbații muncesc 40 de ore. Diferența apare și pentru că în diverse țări femeile au mai multe joburi part-time decât bărbații. Munca nu se termină acolo pentru că femeile petrec un timp dublu față de bărbați având grijă de copii și gătind, așa că pe total petrec mai multe ore trăbăluind și oricum sunt plătite mai puțin pe total.”

    Sa inteleg ca faptul ca cineva are grija de copii intr-o familie e considerat acum un job care ar trebui remunerat de catre angajator?
    Toata tevatura asta este o prostie. Exista “earnings gap”, nu “wage gap”, si mi se pare normal. Salariul de baza este la fel si pentru barbati, si pentru femei oriunde in UE. Diferentele apar la numarul de ore muncite. De exemplu, daca un barbat munceste intr-o luna cu 20 ore peste programul oficial, si este recompensat pentru asta, si o femeie cu acelasi salariu, avans aceeasi functie, munceste fix programul normat, de ce este incorect/nedrept ca ea castiga mai putin?
    Si nu inteleg de ce se tot bate apa in piua cu promovarea femeilor peste tot, discriminandu-i si discreditandu-i pe barbati. Locuim intr-o societate liberala, democratica, unde fiecare lupta pentru ce job si functie doreste si poate.

      (Citează)

    • Earning gap, nu wage gap? De ce nu folosim termenul din franceză, ca să zicem că mai există încă unul?

        (Citează)

    • Diferentele apar si cand e vorba doar joburi full time. Sau cand e vorba de oferte de anagajare pentru angajati cu exact aceleasi competente.

        (Citează)

  4. În societatea curenta din tarile civilizate wage gap-ul reflecta o probleme ale femeilor de a se ridica la nivelul de egalitate pe care îl cer.

    Într-o piață libera cu salarii negociate direct, femeile sunt remunerate după aceleași criterii ca și bărbații.

    Era o vreme când soția care contracta pentru aceeași companie pentru care o făceam și eu câștiga pe oră mai bine ca mine, deși avea experiență mai puțină și știa în general mai puține chestii acolo, dar a negociat mai exigent în timp ce eu lucram pe aceeași rată de 4-5 ani, din motive subiective. Tot eu câștigam mai mulți bani, ca deh, e așa cum spui, nevasta era cu munca part time și mi se pare aberant să ai pretenția să acopere angajatorul gap-ul cauzat de faptul că femeia muncește mai puțin.

    Din punctul meu de vedere unei femei îi e azi mult mai ușor decât unui bărbat să promoveze în carieră decât unui bărbat. De exemplu într-o poziție de management. Trebuie doar să vrea să fie șefă și canalele se vor deschide, fix din motive de indicatori și statistici care arată că nu sunt destui șefi femei.
    Că tot nu e de ajuns să se ajusteze numerele mi se pare hilar. Mai e puțin și li se vor oferi salarii mai.mari cu japca și vor fi obligate să se angajeze direct în management.

      (Citează)

  5. Daca din statistici nu rezulta nimic clar, e mai bine sa ne ocupam de problemele alea clare.

    Oricum cel mai prost lucru care se poate face este sa punem femei sefi numai ca sa iasa statisticile. Aia e de fapt falsitate.

    Ca e cea mai proasta solutie s-a vazut deja in America. Dupa cum zicea Eftimie, de cand e musai ca o parte din actori sa fie negri, nu mai exista nici un actor negru pe care sa-l retii. Eddie Murphy, Denzel Washington, toti aia mari au aparut inainte, cand negrii trebuiau sa urce prin talent & munca.

      (Citează)

  6. Wage gap inseamna diferenta dintre media castigurilor barbatilor si ale femeilor.
    Articolul incepe cu o definitie gresita, ce oricum este contrazisa de statisticile din articol.
    Analfabetism functional?
    Oricum, o tema care a fost demontata deja, dar in Romania si stirile false ajung cu intarziere de niste ani.

      (Citează)

  7. nwradu:
    Earning gap, nu wage gap? De cenu folosim termenul din franceză, ca să zicem că mai există încă unul?

    “Wage” se refera la salariul oferit de o companie, sau de sectorul de stat. Vezi formularea “minimum wage “. “Earnings” defineste cat castiga efectiv o persoana. Ca se doreste starnirea unei furtuni intr-un pahar cu apa, e partea a doua.

      (Citează)

    • Asta se intimpla din cauza ca nu se mai vorbeste romaneste, mai ales intr-o anumita zona a tinerilor “corporatristi”. Din pacate, multi dintre ei nu inteleg bine nici limba romana, si folosesc complet gresit unele cuvinte.
      “Disparitate” nu se refera la inegalitate, de exemplu.

        (Citează)

  8. Ok, deci am stabilit ca exista o diferenta de salarizare im defavoarea femeilor si in Romania si peste tot. Acum ca sa ne dam seama de diferenta reala, trebuie sa luam in considerare si munca pe care o presteaza femeia in calitate de mama si de femeie de serviciu pentru familia ei ca sa ne dam seama ca femeia munceste mult mai mult decat barbatul si este platita mult mai putin.

    Desigur ca pentru munca cu copiii, curatenie, mancare etc nu trebuie sa plateasca angajatorii, dar asta nu inseamna ca aia nu e munca. Sunt foarte multi barbati care prefera sa mearga la serviciu in loc sa stea acasa cu copiii, pentru ca le e mai usor asa.

      (Citează)

  9. Nimic despre spending gap?

      (Citează)

  10. Studiile astea pe Romania ar trebui citite intr-o nota prudenta pentru ca statisticile acelea sunt distorsionate in cazul Romaniei pentru ca egalitatea aparenta dintre salarii e sever influentata de cativa factori:
    – numarul foarte mare al angajatilor care castiga minimul pe economie.
    – numarul foarte mare al oamenilor care castiga bani la negru in diverse forme: integral la negru, partial la negru (ex: minim pe economie declarat si restul la negru)
    – mascarea castigurilor salariale sub forma de drepturi de autor, contracte de prestari servicii (pe SRL, PFA) sau alte forme similare.

    In alte tari chestiile de mai sus sunt marginale si nu influenteaza statistica atat de tare. In Romania in schimb sunt atat de larg raspandite incat eu am serioase rezerve vis-a-vis de acuratetea informatiilor, desi se bazeaza pe surse oficiale.

      (Citează)

  11. deci. Avem wage gap de 16% dar femeile muncesc 33h vs 40h. Da. Logic

      (Citează)

  12. Tare mi-e ca te asteapta consoarta cu facaletul sau macar o drona care sa ti-o prabuseasca in cap pentru glumele de foarte bun gust facute in articol.

      (Citează)

  13. Desi ai primit ceva critici totusi aboradarea e inginereasca. Problema este ca sunt de luat in considerare multi factori si ca situatia e mai complexa decat ore de munca vs plata. Evaluarile periodice de ex iau in calcul performanta si atitudinea. In plus din experienta pot spune ca sunt departmente unde oamenii primesc mai multi bani pt ca au sefi cu alte abilitati, relatii sau pt ca departamentul respectiv este cel care aduce bani in mod direct. Eu am vazut f multe femei stand peste program, astfel incat argumentul ca femeile nu fac asta nu mi se pare relevant.
    Mi se pare insa mai relevant faptul ca exista industrii cu joburi bine platite unde numarul femeilor este mai mic. Or fi mai multe femei medic, dar nu sunt la fel de multe care sa lucreze in domenii precum: software development, aparare,
    pe vapoare in functii de raspundere, platforme petroliere, etc. Daca e risc mare, e murdaricios e nevoie de ceva fizic nu prea le gasesti. In SUA barbatii sunt chiar dezavantajati. Basca sansele ca un baiat nascut sa faca o facultate sunt foarte mici, comparativ cu ale unei fete.

    Conceptul de wage gap e scos in fata pentru a sustine ca femeile sunt discriminate negativ in societate. Totusi majoritatea celor fara adapost sunt barbati, iar mortalitatea in randul barbatilor este semnificativ mai mare. Problema inegalitatii din societate e mai complexa decat wage gap.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus