un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Românii sunt, de fapt, budiști

13 Feb 2017  ·

GÂNDURI  ·

27 comentarii

Viața este suferință.

Acesta este pe scurt dukkha, primul adevăr nobil dintre cele patru ale budismului, enunțat chiar de Buddha acum vreo 2500 de ani atunci când a început să predice altora despre cum a atins Nirvana.

Ideea din spatele acestui prim gând este greu de exprimat în doar trei cuvinte. Se referă la faptul că viața obișnuită este o suferință pentru că este efemeră, pentru că este nesatisfăcătoare, pentru că duce la moarte, pentru că tot ce facem în viață este de fapt o încercare de atenuare a suferinței. Inclusiv când mâncăm o facem pentru că altfel am suferi; mănâncă prea mult și suferi din nou.

Viața e o curvă, cum ar fi. Poate Buddha a zis inclusiv asta, dar cei ce au luat notițe au râs și n-au consemnat aceste importante cuvinte în textele ce-au rămas de atunci și care, de altfel, au generat una dintre cele mai mari “religii” ale lumii.


Uitându-mă în jurul meu aș putea jura că majoritatea românilor sunt de fapt budiști pentru că întâmpină cu bucurie orice modalitate de a suferi, o îmbrățișează și se sacrifică pe altarul ei. Viața în societatea românească este o suferință, iar românii nu doar că nu caută metode de a atenua această suferință, ci sunt mândri de ea, purtându-și crucea de parcă ar fi cursa de 200 metri obstacole cu finish pe Golgota.

Altfel nu-mi pot explica de ce lucrurile merg așa cum merg. Uitați-vă în jur, exemple sunt pretutindeni.

Gara de Nord este cea mai mare cocină a țării, dar călătorii ridică din umeri. Unul n-ar face reclamație, unul n-ar face o criză de nervi, ci s-au resemnat deja că astfel stau lucrurile. Se urcă apoi în trenuri ce merg mai încet decât pe vremea lui Carol 1 și suferă și acolo când vecinul pute, când ascultă manele pe speaker, când lipsește semnalizarea, când scaunul e rupt. Toaleta e distrusă, trenul întârzie cu orele, e frig de crapă ferestrele, așa că omul spune o rugăciune scurtă către zeul vezicilor și suferă, nu se revoltă.

Aproape toate știrile sunt despre cum a mai furat cineva pe undeva. Mârlanul ăla de conducea un spital fura în fiecare zi, chiar și de la distanță (pentru că vreo 500 de zile de deplasare în străinătate i le plătise o companie privată), dar oamenii se duc în continuare la spital și îndură condițiile de acolo. E frig? Își aduc o pătură de acasă. Nu sunt medicamente pentru că se dau pe sub mână? Se împrumută de undeva, le cumpără ei. Sunt gândaci în spital? Îi dau la o parte, important e să nu le intre în gură noaptea. Faci accident vascular după ora 15? Suferi.

Dacă am aduna orele petrecute în trafic pentru că unii parchează aiurea sau blochează intersecția, s-ar strânge câteva zile în fiecare an. Nu sună nimeni la Poliție. Nu cere nimeni socoteală Poliției, întrebându-i ce mama mă-sii fac prin oraș, că nu-i vede nimeni, niciodată, decât dacă e rost de coloană oficială sau stat la pândă. Serios, ce face fiecare agent de circulație timp de 8 ore pe zi, chiar sunt curios? Nu, oamenii stau în mașini, se uită că semaforul e verde, dar intersecția e blocată de altul care a trecut pe roșu și-și spun “asta e România, bă, ca la noi la nimeni!”, ceea ce de fapt înseamnă că s-au resemnat că trebuie să sufere.

Birocrație mare, cozi la plata impozitelor. Suferi, că așa trebuie, doar nu o să plătești online! S-a introdus plata prin SMS a podului de la Fetești? Nu, nu, stai la coadă la ghișeu, suferă! Te-ai operat de hernie de disc și ți-a zis medicul să nu ridici nici măcar o sticlă de apă timp de două săptămâni? Nu, tu dai cu aspiratorul pe sub canapea în săptămâna doi, ca să vadă familia că suferi pentru ei! Sunt moaște la Iași, expuse permanent? Românii merg toți la aceeași dată acolo, ca să sufere la cozi lungi, că altfel n-are valoare viața. Îți intră clientul în magazin ca să cheltuie bani? Arată-i că suferi, stai încruntată și cu un sictir legendar pe figură, mai dă-l în mă-sa de client, ce e așa de fericit că-și cumpără niște dulciuri?!

Profesorii ignoră copiii pe la școală și zeci de mii pică la bac? Foarte bine, să sufere și ei, că și noi am suferit…

Când am scris despre un concept de supermarket în care iei produsele de la raft și senzorii detectează automat ce-ai cumpărat și-ți iau banii de pe cardul bancar, tu plecând fără să mai stai la vreo coadă pentru scanarea produselor sau plata pe loc, un comentariu a fost acesta:

ma intreb unde este dificultatea in a astepta la coada :-?
aa, stiu trebuie sa mergi la serviciu ca sa iti permiti produsele mai scumpe din magazinul Go unde nu trebuie sa stai la coada ci poti economisii timp ca sa stai mai mult timp la lucru ca sa castigi mai mult ca sa-ti permiti sa nu mai stai la coada

Suferă la coadă! Suferă la muncă! Suferă pe drum! Suferă acasă, că n-ai bani sau pentru că ai prea mulți! Suferă în drumul către mare, către munte, la munte, înapoi de la munte! Suferă pe net, din varii motive! Mii de suferințe!

Nu fi fericit! Nu le arăta altora că ești fericit, că te vor ostraciza! Nu plăti suplimentar pentru a-ți ușura cumva viața, nu râde, nu fi optimist, nu te relaxa! Nu așa trăim aici! Chiar și dacă-ți merge bine, suferă pentru că altora le merge și mai bine!


Update cu un mic ghid de făcut reclamații:

  • 112 – număr de telefon pentru urgențe, când e nevoie de intervenția foarte rapidă a poliției, ambulanței, pompierilor șamd. Aici nu e cazul de reclamații și sesizări.
  • 021.9544 – număr unic la care se pot face reclamații pentru situații din trafic sau comportamentul Poliției Rutiere. Aici te plângi că nu merg semafoare, că e ambuteiaj, că cineva a parcat în drum sau că poliția nu-și face treabă, vrea șpagă șamd.
  • Poliția Locală – numărul trebuie găsit în funcție de localitatea sau sectorul fiecăruia și secția de poliție de care aparține. Aici se reclamă restul problemelor unde ar fi nevoie de intervenția Poliției, de exemplu când cineva blochează trotuarul sau nu curăță după câine sau dă muzica prea tare.
  • Primăria locală – aici se reclamă probleme legate de diversele departamente din Primărie, de exemplu parcuri, lacuri, gunoaie șamd.
  • 0800.806.806 – linia verde anticorupție, făcută de MAI și DGA. Orice ține de corupție, șpagă șamd trebuie reclamat aici.
  • Alte instituții – dacă cineva nu-ți dă bon fiscal, suni la ANAF. Dacă e frig în tren, suni la Ministerul Transporturilor sau la ANPC. Dacă e frig în metrou, tot la Transporturi. În RATB? Astea țin de Primăria Generală.
  • ANPC – protecția consumatorului în mod general, legată în principal de magazine sau felul în care te tratează operatorii economici. Reclamația se depune online, prin poștă sau în persoană la sediile locale.

În principiu, te gândești de competența cui este o problemă și faci reclamația acolo, inclusiv la superiorul ierarhic sau la directorul instituției respective.


Nu știu dacă o mare parte dintre români acceptă o astfel de viață pentru că așa sunt ei sau pentru că așa i-a învățat comunismul. Poate că așa i-a condiționat o jumătate de secol de comunism: că autoritățile nu lucrează pentru cetățean, ci împotriva lui sau cel mult paralel cu acesta, că viața nu trebuie să fie simplă, că suferința trebuie îndurată cu stoicism și cu gândul că măcar pe lumea cealaltă îți va da Dumnezeu tot ce n-ai avut aici. “Las’ că merge și așa” și “Noi să fim sănătoși” nu mai sunt glume, ci un stil de viață care distruge încet-încet țara.

Primul adevăr nobil al lui Buddha nu are nici o valoare dacă-l luăm separat. Scopul său este să arate baza de la care se pornește, apoi urmează alte trei adevăruri nobile ce vorbesc despre cum apare suferința și cum poate fi oprită, aceasta fiind calea către iluminare. Buddha a înțeles asta cândva prin anul 400 înaintea erei noastre. România, în 2017, pare blocată la primul dintre cele patru puncte ale lecției.

escape_shutterstock_152387078

 

 

    27 comentarii

  1. Radule, am mers de două ori în străinătate până acum. Bine, de 50 de ori dacă pun şi Ucraina pe listă ?.
    Cele mai importante rămân Franța şi Germania. M-au surptins oamenii de acolo. Nimic pe chipul lor nu trăda încordarea, stresul, ura de zi cu zi. Oameni cu probleme ca ale mele, ca ale tale, ca ale tuturor. Dar care zâmbeau sincer.
    În schimb la noi e o crispare continuă. Inclusiv eu mă recunosc în ce ai scris.
    Am făcut petiții, etc. Nimic nu s-a schimbat. O dată am sunat la 112 că era bătută o femeie. Polițistul de serviciu s-a luat de mine că de ce sun la 5 dimineața :)).
    Pe scurt: sistemul din România e prea defect ca să-l mai poți schimba. Cancerul e răspândit peste tot, de la portarul instituției până la directorul cel mare…

      (Citează)

    • Eu am văzut oameni relaxați în toate țările dinspre vest în care am fost. Pur și simplu abordează altfel viața și au alte sentimente privind munca pe care o fac, banii pe care-i câștigă, mândria lor, felul în care sunt priviți șamd.

      La noi, nu trebuie să renunți. Tot mai mulți oameni merg și ei în afară, văd ce-i pe acolo, unii se întorc cu gândul să se schimbe, să acționeze altfel. Când le și iese în întâmpinare cineva care vrea asta de la ei, lucrurile merg și mai bine.

        (Citează)

  2. dap, chestiile se mai pot schimba.

    soc pe fata calatorilor cand i-am cerut controlorului sa dea drumul la caldura si acesta a facut-o.

      (Citează)

  3. Jos palaria, Radu ! Ai surprins “fotografic” situatia societatii romanesti actuale.
    Felicitari inca odata. Din pacate, cred ca, suferinta, crisparea si umilinta este in codul nostru genetic, altfel nu inteleg, cum putem suporta mizeriile de zi cu zi.

      (Citează)

  4. Lunga si subtire argumentatia ta. Nu o sa intru in detalii…

    Dar nu ai sesizat ironia suprema… motivul pentru care romanii chiar sunt budisti…si anume.

    Imnul national coincide cu idealul budist… desteapta-te romane…. e cel mai puternic indemn spre iluminare (awaken to get enlightened).

    Luni seara la cluj in cadrul protestelor imnul a fost intonat in piata. Desi era plin de lume, doar un nucleu dur de oameni cantau. Felul in care se propaga sunetul mi-a lasat o impresie de profunzime…l-am perceput aproape mistic…. venea cumva din interiorul nostru. Era autentic.

      (Citează)

  5. Care e relatia de cauzalitate intre afirmatiile “Romanii sunt budisti” si “Romania e in buda?”

      (Citează)

  6. Nu e budism e complicitiate. Pentru că și ei fură la rândul lor câte un ou, închid ochii când alţii fură un bou. Mai concret când iei salariu la negru și nu dai taxe, normal că nu ai pretenţii la spital. Dacă mergi cu nașu pe tren, de unde să mai faci gură de condiţii. Dacă parchezi pe trotuar normal că nu mai comentezi când alţii trec pe roșu. Și-am încălecat pe-o șa și …..

      (Citează)

    • Nu cred că toți sunt așa.

      Sau dacă sunt, ok, tot trebuie început pe undeva. Când tu iei amendă pentru că parcheze pe trotuar, normal că apoi nu vei mai accepta să treacă alții pe roșu.

      Trebuie început de undeva. Mi-e greu să spun “să începi tu, Gheorghe, că treaba ta e să dai amenzi”. Dacă ar începe mulți, simultan, din diverse zone ale societății, ar fi un start bun.

        (Citează)

  7. @nwradu, oamenii nu fac nimic în tren, în gară, la coadă și în alte situații din exemplele tale pt. că tendința majorității oamenilor este să evite conflictul. Sînt puțini cei care trăiesc pt. conflict, majoritatea fug de el. Mai ales după un număr de experiențe negative, în care provoci un conflict (te iei de cineva care nu-și face treaba) și rezultatul e, pînă la urmă, nul, renunți.

    @G: nu sînt de acord cu tine. Istoria arată că foarte ușor și în țările exemplificate de tine, starea generală nu era bucuria și zîmbetul, ba dimpotrivă. Ce persecuții și ce atrocități s-au petrecut în Germania și cîte au îndurat germanii (tot ei le-au provocat și pînă la urmă tot ei le-au îndurat), atît în vremea războiului, cît și cea a comunismului, știe toată lumea.
    Da, în Franța si Germania, cînd ai de-a face cu angajați, ei au în sînge un anumit mod de a se purta, să zîmbească și sa pară politicoși, dar nu înseamnă că-ți sînt cu adevărat de ajutor. Am avut nenumărate experiențe în țările astea, în situații în care nu le cunoști limba, devine clar cît de puțin se străduie, de fapt, să te ajute.

      (Citează)

    • Să-ți ceri drepturile de bază nu mi se pare un conflict, ci ceva normal.

      De exemplu, nici nu cer poliției să fie proactivă în anumite situații și să gândească tot felul de strategii avansate de gestionare mai bună a traficului, să zicem. Nu, eu vreau să nu mai fie leneși, să nu ignore contravențiile flagrante atunci când le văd. Să nu-i doar în penis, cum s-ar zice.

      Uite un alt exemplu dintr-un articol viitor de-al meu. La stația de metrou Tineretului scrie mare, pe perete, “Ești doar o târfă”. Angajații stației văd zilnic acel mesaj, dar în ultimul an n-a pus vreunul mâna pe cârpă și alcool să-l șteargă. Asta m-aș aștepta de la ei, nu să facă ceva avansat. Ceva avansat, de exemplu, fac londonezii, care au făcut un studiu referitor la după ce lungime a scărilor rulante nu mai este eficient să rogi oamenii să stea pe dreapta, pentru că oricum nu urcă nimeni pe lângă ei, scara fiind prea lungă.

        (Citează)

  8. probabil pentru ca in mentalitatea romaneasca daca nu te chinui inseamna ca nu faci ceva bine.
    trebuie sa te sacrifici pentru copii, pentru familie, sa te chinui sa faci tot singur si sa nu ceri ajutor ca nu esti slab si incapabil, sa para ca lucrezi de`ti sar capacele la locul de munca, sa pari sau sa fii stresat tot timpul ca esti un om ocupat, cu responsabilitati, sa nu dai impresia gresita ca esti un pierde-vara neserios si relaxat. daca nu ai colesterol de la stress la 35 de ani ai trait degeaba pe pamantul asta si un preinfarct la 40 de ani e incununarea succesului!

      (Citează)

    • Ai dreptate. De asta pe blog nu-mi place să mă plâng de lucrurile nasoale, ci să scriu ceva optimist, pozitiv. Majoritatea, însă, își duc viața mândri de suferința lor.

        (Citează)

    • eu cred ca “it’s the religion”, cel putin partial.
      crestinismul asta de la noi, care nu e nici macar crestinism ci un amestec toxic de crestinism cu superstitii pagane si cu relatie comerciala cu zeul (eu dau bani la copacul lui arsenie ciocaboca, pup cadavre, fac cruci pe strada etc iar zeul trebuie sa dea sanatate si bani) are ca punct central sentimentul de vinovatie pentru faptul ca te-ai nascut.

      este oribil, sa fii indoctrinat ca simplul fapt de a te fi nascut este un pacat pe care trebuie sa-l ispasesti toata viata (acel “sa-ti duci crucea”).

      uitati-va la slujbele de la ortodocsi si de la catolici: la ortodocsi e o atmosfera sinistra, intuneri si tanguieli continue; la catolici este lumina, muzica.

      la slujba, catolicii se bucura impreuna in timp ce ortodocsii se inspaimanta separat.

        (Citează)

    • stiu ca correlation is not causation, dar ma gandeam acum ca nu imi vine in cap nici o tara ortodoxa careia sa ii mearga bine.
      chiar as fi interesat sa citesc ceva pe tema asta (in afara de Weber).

        (Citează)

    • Daca tot faci corelari, tarile cu cel mai bun amestec de capitalism si socialism (deci economie si calitate a vietii ok) au o populatie ceva mai mare de atei decat media.

        (Citează)

  9. daca aplici adevarurile nobile ale budismului in Romania, in sistemul asta profund viciat, nu atingi iluminarea ci iti declansezi si mai multa suferinta!

      (Citează)

  10. nwradu:
    Asta e o resemnare care nu duce la nimic bun.

    Eu am crezut ca articolul e la misto si am scris un comentariu ca arare.
    Nici macar nu mi l-ai aprobat.
    Si da, Adi are dreptate… tu esti pe langa. nu inteleg cum faci legatura.

      (Citează)

  11. robo, iti impartasesc ateismul sau agnosticismul si da, cred si eu ca religia ortodoxa te vrea umil, cu capul plecat si stresat de eventuale pacate trecute sau viitoare. trebuie sa mergi in genunchi in jurul bisericii, sa te chinui sa stai la cozi interminabile la moaste si un alt exemplu legat de slujbe: la ortodocsi stai in picioare (din ce am inteles scaune au doar putini, cei care au facut ceva pt biserica, ca sunt repartizate pe nume), la catolici te asezi in banci si stai comod (sau cat de comod poti sta pe banchete de lemn, ideea e ca nu stai in picioare). pe de alta parte nu in catolicism e ceva ramura dubioasa care avea in ritual autoflagelarea? oricum alea`s cazuri izolate, noi vorbim de obiceiuri generalizate. ma mai enerveaza si ideea cu pacatul stramosesc, adica tu imi zici mie ca un bebelus proaspat nascut tot are pacate?
    in mod sigur sunt multi factori care definesc mentalitatea unui popor si de aia e si greu/imposibil de schimbat.

    Robo:
    eu cred ca “it’s the religion”, cel putin partial.
    crestinismul asta de la noi, care nu e nici macar crestinism ci un amestec toxic de crestinism cu superstitii pagane si cu relatie comerciala cu zeul (eu dau bani la copacul lui arsenie ciocaboca, pup cadavre, fac cruci pe strada etc iar zeul trebuie sa dea sanatate si bani) are ca punct central sentimentul de vinovatie pentru faptul ca te-ai nascut.

    este oribil, sa fii indoctrinat ca simplul fapt de a te fi nascut este un pacat pe care trebuie sa-l ispasesti toata viata (acel “sa-ti duci crucea”).

    uitati-va la slujbele de la ortodocsi si de la catolici: la ortodocsi e o atmosfera sinistra, intuneri si tanguieli continue; la catolici este lumina, muzica.

    la slujba, catolicii se bucura impreuna in timp ce ortodocsii se inspaimanta separat.

      (Citează)

    • Da asta cu statul in picioare mi se pare relevanta, desi cred ca e o consecinta neintentionata a faptului ca locasele de cult ortodoxe sunt pur si simplu mai mici, istoric vorbind, iar asta cred ca are legatura cu faptul ca acest spatiu are o geografie care l-a predispus mai mult la invazii.

      Auto flagelarea este o forma extrema de mortificare, parca asa ii zice in doctrina crestina, din aceeasi familie cu postul si abstinenta. Adica nu e neaparat o auto-pedeapsa, ci o forma de negare a carnii pacatoase ca sa te identifici cu zeul cel plin de sfintenie. E drept ca are legatura cu carnea care e pacatoasa prin definitie, dar repet, e din aceeasi familie cu postul. Toate vriantele ds crestinism au chestia asta prin doctrina, e drept, doar ca mi se pare ca la ortodocsi e accentuata.

        (Citează)

  12. Exista romani care incearca sa rectioneze, insa rezultatul este de cele mai multe ori nul. Cateodata exista consecinte neplacute pentru cetatean daca insecara sa faca ceva.
    Ai incercat sa faci reclamatii la autoritati sa vezi ce se intampla? in rarele situatii in care iti raspund, primesti doar promisiuni goale, care nu sunt urmate de actiuni concrete.

    Anul trecut, de exepmlu, am reclamat la OPC ca o anumita apa plata are gust si miros sufuros, extrem de neplacut. Nu am primit nici un fel de raspuns la petitie. Ce pot face mai departe? Sa merg in instanta, intr-un proces complicat si costitsitor, cu rezultate nesigure.

    Singura solutia er fi sa-i faci sa “sufere” pe cei care nu vor sa-si faca treba pentru care sunt platiti, si aici ma refer in special la functionarii publici.

      (Citează)

  13. SI aici mai e o discutie foarte misto:

    de ce cetateanul neamt educat care a condus prudent o viata, cand trece granita in Italia incepe imediat sa conduca ca un descreierat?

      (Citează)

    • Presupun ca ai si vazut de-astea, nu? Daca da, ofera-ne ceva mai mult context: era prima oara cand conducea in Italia? A inceput sa conduca ca un descreierat chiar imediat sau s-a adaptat la stilul de condus de acolo, dupa cateva minute-ore?

        (Citează)

  14. Tu ce ai făcut in legătura cu lucrurile de mai sus, Radu?

    Nu generaliza, ba dacă o faci, eu as scrie așa – oamenii de bună credință (deci nu hoții, ori scursura societății) au încercat și apoi, nereușind să schimbe ceva – chiar și doar pentru ei – au plecat inafara. Medici, informaticieni, ingineri, antreprenori, etc…

    Sigur, e simplu sa te plângi pe blog ca lumea nu face, ca poate dacă alții fac reclamații situația s-ar schimba și pentru tine in bine. Însă realitatea e alta – când unii trec prin situații dificile cu diverse instituții ale statului, sau legi nerespectate, doar cei ce trec prin situația respectiva se confrunta cu problema respectiva. Nimeni, dar nimeni, nu se alătura pentru a lupta cot la cot alături de ei, chiar și din principiu, pentru ca nu suntem empatici unii fata de ceilalți.

    De exemplu acest protest a adunat multă lume pentru ca e o situație care afectează direct pe mulți. Dacă erau putini in situația asta, doar cei putini ar fi încercat sa își îndrepte situația lor proprie.

    Data viitoare când asiști la un scandal, fii tu primul care intervine și mergi alături de cel pagubit pe nedrept, pe toată durata acțiunii sale împotriva nedreptăților. Te deranjează ce scrie in metrou? Pune mâna tu și șterge – cum au făcut recent călătorii dintr-un metrou in NY.

    Eu personal ce am făcut in astfel de situații? Am facut scandal. Am chemat managerii, a venit paznicul, am continuat scandalul, a venit poliția, am continuat, au venit mascatii, m-au luat pe sus și m-au dat afara din RDS.

    Am pornit procese – caută după numele meu – împotriva firmelor și persoanelor individuale care au încălcat flagrant legea, cu violenta, ca apoi tot eu sa fiu la rând-mi purtat ani de zile prin tribunale ca i-as fi defsimat (genul – nu înjura pe cine îți da in cap).

    Mi-am ținut mama in spital și am cumpărat eu medicamente de 1 leu care lipseau, și am făcut scandal la doctori. Era sa îmi moara mama in spital din neatenție și prostie a medicilor.

    Mi-am luat note mici la SPORT! la bac pentru ca nu am dat partea la profesori, deși am fost medaliat pe țara cu aur ca unul dintre cei mai buni scrimeri.

    Am făcut firme și am angajat zeci de oameni, pe care din principiu i-am și dat afara pe toți când am constatat ca nu erau acolo pentru a produce valoare și echipa nu era închegată. Am făcut cu mult mai multe decât și-ar fi permis sa facă unii, și am pierdut peste 10.000 EUR prin procese, mulți ani, și stres, și nervi. Și ma bucurăm când vedeam ca DNA mai scapă societatea de câte un vierme care a și dus la situația curenta a societății. O sa vedeți ce mult o sa ne coste lipsa educației. Mai mult ca orice. Deja e grav in companii, comparând cu nivelul ridicat al puștilor dinafara.

    In fine, am decis sa nu treacă și copilul meu prin aceasta lupta pe care m-am angajat sa o duc pana la capăt și lui i-am făcut cetățenie spaniola. Va fi rău in România pentru ca oamenii care pot duce astfel de lupte stau și doar scriu pe blog.

    Pune mâna și fa ceva concret. :-)

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus