blog demisec cu note fine de tehnologie

volvo xc60Citiți despre SUV-uri noi: testdrive Volvo XC60 și lansarea producției de Ford EcoSport la Craiova.

30.000 de euro costă cei 12 ani de școală gratuită pentru fiecare elev

Clock icon

24 Feb 2017

Tag icon

GÂNDURI

Comments icon

26 comentarii

Știți cât cheltuie statul pentru școlarizarea unui singur elev? 11.000 de lei pe an. Valoarea include toate cheltuielile,  inclusiv salarizarea întregului personal din domeniu.

Pentru 12 ani, suma devine 132.000 de lei (30.000 de euro) per elev. Valoarea este valabilă astăzi; de-a lungul anilor, totalul ar crește odată cu creșterea costurilor fixe și variabile.

La finalul celor 12 ani de învățământ gratuit, 32% dintre elevi nici măcar nu se prezintă la examenul de bacalaureat, probabil convinși că nu l-ar lua. În 2016, 50,4% dintre elevii care au terminat 12 ani de învățământ au luat și bacalaureatul, ceea ce le deschide calea spre slujbe mai bine plătite, facultate și alte succesuri în viață.

V-ați întrebat în cât timp plătește înapoi prin taxele sale cineva care muncește în joburi de nivel scăzut, fără bacalaureat cerut, cei 30.000 de euro investiți de statul român în el?

Pentru salariul mediu din România, 1.800 de lei în mână, statul încasează în total alți 175 de euro în impozite. 30.000 de euro se strâng după 14 ani de contribuții lunare. Cifra oricum este falsă, taxele încasate nu se duc în totalitate spre învățământ, nici pe departe.

30.000 de euro per elev. Un sistem educațional învechit, cu majoritatea profesorilor dezinteresați pentru că salariile sunt mici și performanța nu este răsplătită, cu părinți dezinteresați pentru că știu că salariile profesorilor sunt mici și atunci nu le pot cere prea multe, cu lecții neactualizate, ținute în școli în paragină, risipește acești bani pentru fiecare elev în parte, deși pe jumătate nu reușește să-i învețe nici măcar cât să ia un 5 sau 6 la examenul final.


Cifra este cea de la sectorul 1 al capitalei, unde atât se cheltuiește cu fiecare elev. Valoarea a calculat-o Clotilde Armand, consilier local, împărțind bugetul alocat de primărie la numărul de elevi înscriși în școlile din sector. Sigur că suma va fi mai mică în alte localități, dar problema rămâne aceeași.  Citiți întreg raportul aici.

Același raport spune multe alte lucruri interesante privind cheltuielile sectorului 1. De exemplu, la capitolul salubritate, Sectorul 1 plătește de 2-3 ori mai mult decât celelalte sectoare pentru că primarul Chiliman a încheiat un contract pe 25 de ani cu REBU pe o sumă de 160 de milioane de lei anual.

Raportul face și comparații cu alte capitale ale lumii. Sectorul 1 cheltuiește 6% din buget pe întreținerea spațiilor verzi, în timp ce Parisul doar 1% din bugetul său. Sectorul 1 folosește 87% din buget pentru a asigura funcționarea diverselor servicii și restul de 13% ca investiție în modernizare, în reparații șamd. Prin comparație, Londra folosește 42% din buget pentru asta.

În final, uitați încă un calcul:

  • Sectorul 1 are un buget pe cap de locuitor de 1.840 euro.
  • Madrid are 2.000 de euro, Londra 2.200 de euro.

Cu aceste cifre în față, spuneți voi dacă Sectorul 1 arată ca Madrid sau ca Londra. Și gândiți-vă că marile bulevarde sunt întreținute de la bugetul Primăriei Generale, la fel și RATB-ul, iar metroul de la bugetul Ministerului Transporturilor, în timp ce Madrid și Londra le întrețin din același buget (și cu un singur primar, nu cu șapte). Pasajul de la Piața Presei l-a construit Primăria Generală, nu Primăria Sectorului1. Până și renovarea Observatorului Astronomic a fost făcută de Ministerul Dezvoltării Regionale.

Dacă nu vi se pare că Sectorul 1 arată ca Madrid sau ca Londra, atunci aveți în față un exemplu foarte bun privind ce înseamnă corupția, incompetența și nepăsarea.

Felicitările mele doamnei Armand pentru că a făcut acel calcul. Sper să-i îndemne și pe alți consilieri USR să facă rapoarte asemănătoare la celelalte sectoare și orașe în care au acces la informațiile respective. Citiți întreg raportul aici.

sursa: Ovidiu Eftimie.

    26 comentarii

  1. “…statul încasează în total alți 175 de euro în impozite.” și vreo 48 euro din TVA (am socotit, din burtă, o medie de 12%). Impozit pe consum, cum ar veni.

      (Citează)

  2. Uneori ma intreb daca nu ai facut Politehnica degeaba, dar imi aduc aminte ca esti inginer, nu economist.

    Da, statul plateste salarii de invatatori, profesori, dotari, intretinut cladiri. Dar acestea se impart la toti elevii care trec prin invatamant, nu doar printr-o clasa. Un profesor poate avea 8 clase de elevi sau grupe de studenti la care preda in fiecare zi. Sau chiar mai multe.

    Da, costurile par mari, dar asta e pentru ca licitatiile de achizitie sunt trucate, date cu dedicatie, preturile sunt mult mult mai mari decat pretul pietei.

    Da, statul cheltuie sume mari, dar tot statul isi trage cam jumatate din tot ce se misca pe factura sau bon fiscal in tara asta:
    – TVA 19%, PUFF!!
    – impozit profit 16%, PUFF!!
    – pensie 10.5%, PUFF!!
    – sanatate 5.5%, PUFF!!

    Deci despre ce vorbim? Despre un stat care ia cu japca o gramada de bani si ii cheltuie prost si inutil pentru a avea rezultate de rahat.

      (Citează)

    • Adică mi-ai dat dreptate complet?

        (Citează)

    • Tonul tau pare ca ar compatimi statul roman si ca ar acuza pe cei care pleaca din tara dupa ce isi termina pregatirea. La asta nu am cum sa iti dau dreptate.

        (Citează)

    • Radu incerca inca o data sa ne arate ce rau e primarul pesedist, guvernul pesedist etc si ce ingerasi sint cei din partidul lui Clotilde (care mie mi-e simpatica, am o slabiciune pentru frantuzoaice).

        (Citează)

    • Gaelex…gandeste-te altfel. Astea sunt costurile intr-un sistem extrem de prost finantat si in care personalul e platit cu salarii mici. Deci costurile reale ar trebui sa fie mult mai mari. Nu degeaba in tari normale la cap studiile se platesc (de la un nivel in sus). Altfel nu ai cum sa ai ceva de calitate.
      Si e amuzant cum in tara unde se castiga mizerabil (implicit contributiile individuale prin impozite sunt minuscule)…toti au impresia ca cu banii lor se face totul. Care bani?

        (Citează)

    • Radu a pus de 2 ori in articol linkul catre pdf, dar e foarte clar ca nu l-ai deschis. Pune mana si citeste, dupa care da-ti cu parerea.

        (Citează)

    • Costuri mari? In opinia suma este extrem de mica, iar extrapolarea ta de la un sector al capitalei la o intreaga tara isi bate joc de majoritatea normelor statistice. Eu inteleg ca e un trend sa scriem impotriva guvernului sau sa aburim populatia prin tot felul de informatii fantasmagorice, dar…ne mai interesam si noi macar din 3 surse inainte sa scriem articole si sa ne consideram mari formatori de opinie?!

        (Citează)

    • Emil C:
      Radu incerca inca o data sa ne arate ce rau e primarul pesedist, guvernul pesedist etc si ce ingerasi sint cei din partidul lui Clotilde (care mie mi-e simpatica, am o slabiciune pentru frantuzoaice).

      Ce legătură are? Oricine ar fi putut face acel document, cu acces la informații, caz în care aș fi felicitat persoana respectivă. Nu văd nici un motiv pentru tonul tău tendențios.

      Apropo de primarul pesedist, Chiliman era din PNL.

        (Citează)

  3. Asta in conditiile in care in Franta costa undeva la 7000$ pe an in primii ani de scoala crescand usor odata cu inaintarea in sistemul scolar. Iar in Franta costul e mai scazut decat in alte tari dezvoltate datorita gradului foarte mare de scolarizare.

      (Citează)

    • In Franta, daca vrei sa mergi la o Universitate de top (Grand Ecole) trebuie sa iti iei un an liber sa faci pregătire intensiv, altfel nu vei face fata nivelului din Facultate dar dupa ce termini te vei angaja mult mai usor, sunt oferte de job-uri unde se specifica ca trebuie sa fi terminat Grand Ecole.

      In scoala generala iti faci tema in clasa, cu profesorii, rar ai ceva de scris acasa, poate un eseu sau un rezumat, eu imi amintesc ca in liceu aveam intr-o zi de facut tema la mate, chimie, de invatat lectia la geografie si la biologie si uneori de invatat o poezie pe de rost.

        (Citează)

  4. Radu, cred ca ar fi trebuit sa punctezi si alte “discrepante” care apar in pdf.

    Un singur exemplu, pentru intretinerea spatiilor verzi in Sectorul 1 se plateste anual pe hectar 80.000 EUR. La Paris, unde salariul minim (cred ca e o supozitie destul de logica sa ne imaginam ca pentru o astfel de munca salariul angajatilor se invarte in jurul celui minim) este de 4.5 ori mai mare (am socotit cu noua majorare a PSD-ului) costurile sunt de 53.000. Cred ca e clar pentru toata lumea cam ce se intampla.

    Eu cred ca ar trebui sa iesim in strada ca sa-i cerem presedintelui sa mai bage o intrebare la referendum : sunteti de acord cu obgligativitatea TUTUROR primariilor de a prezenta un astfel de raport pe anul trecut ?? Va imaginati ce diferente uriase s-ar gasi intre cheltuielile din diferite orase sau comune, in functie de ce firma favorizata de partid a castigat licitatia ? Cred ca TNR si RFR ar avea material pentru cateva luni cel putin.

      (Citează)

    • E greu de zic cât din acel cost reprezintă salariile, dar ai punctat bine. Asta cu salariile e valabilă pentru tot ce s-a zis despre alte orașe străine, de fapt.

        (Citează)

  5. Recomand, lectura de weekend.

    Mai vechi asa, dar poate il aducem in actualitate:
    http://la.utexas.edu/users/hcleaver/330T/350kPEEFriedmanRoleOfGovttable.pdf

      (Citează)

  6. Un audit al cheltuielilor in invatamint? sau visez prea mult? Ca imi pare o discrepanta cam mare intre ceea ce bagam si ceea ce iese. 50% nu iau bacul…? E putin. Sa amintim si problema meditatiilor, a comisioanelor din manuale si auxiliare, de a ajuns o adevarata industrie…

      (Citează)

    • Totul e o industrie, inclusiv sistemul medical, educativ, de transport (la străini, inclusiv autostrăzile se fac în parteneriat public-privat) șamd. Important este ca ambele părți să simtă că au de câștigat de pe urma sa, adică și dezvoltatorul, și utilizatorul.

        (Citează)

  7. Ca sa avem o parere competenta, da-ne te rog aceleasi cifre pentru Franta, Bulgaria, Serbia si SUA. Asa, ca sa stim si noi cu ce se mananca statisticile astea, sa nu fie VEZI AICI.

    Pe urma: ce te face sa crezi ca un absolvent de bac si Romano-Americana la REI creeaza mai multa valoare adaugata decat un strungar cu 12 clase? Sau asta e doar o figura de inginer cu nasul pe sus?

    Apoi: Daca s-au bagat 30k eur, fie multi sau putini, in fundul unui tanar, asta inseamna ca e obligat sa mearga mai departe la o facultate de stat, ca sa ajunga la final la… 50k?

    Asta e socialism rau inteles.

      (Citează)

    • ipo: Pe urma: ce te face sa crezi ca un absolvent de bac si Romano-Americana la REI creeaza mai multa valoare adaugata decat un strungar cu 12 clase? Sau asta e doar o figura de inginer cu nasul pe sus?
      Apoi: Daca s-au bagat 30k eur, fie multi sau putini, in fundul unui tanar, asta inseamna ca e obligat sa mearga mai departe la o facultate de stat, ca sa ajunga la final la… 50k?

      Un absolvent… nu știu. Un tânăr care merge mai departe… nu știu.

      Dar, statistic vorbind, absolvenții de bac probabil că generează mai multă valoare adăugată decât strungarii. Bănuiesc și că o firmă cu 100 de angajați cu studii superioare va avea o cifră de afaceri mai mare decât una cu 100 de strungari. Bineînțeles, nu O firmă, ci privind statistic aceste lucruri.

      Cei care iau bacul în general merg și la facultate. Bună, rea, nu știu. În general vorbind, vor lucra pe salarii mai mari. Nu-mi pasă dacă lucrează la firma părinților sau își fac ei propria prăjitorie de semințe, ci dacă au salarii mai mari și deci plătesc taxe mai mari.

        (Citează)

  8. Nu sînt de acord cu concluzia, care pare a spune că din cauza finanțării proaste, a profesorilor care nu-și dau silința etc etc, promovabilitatea la bac este 50%

    Părerea mea este că situația se datorează funcționării pe principiul cererii și ofertei: elevii știu că bacul nu le e cu adevărat necesar pt viitorul lor pe termen scurt (pe termen lung ei nu se gîndesc) și de aia nu-și dau nici o silință. Percepția “ai carte, ai parte” nu se aplică în România.

    Dacă elevul ar ști că tb să ia bacul OR ELSE, ar reuși să-l ia și dacă ar avea profesor un surdomut. Este suficient ce scrie în manual pt orice elev care nu e complet tîmpit.

      (Citează)

  9. O dovadă în sprjinul a ce am scris mai sus: un elev care în timpul liber e mare maestru la un joc video, a ajuns mare maestru pt că a avut un profesor care l-a învățat pas cu pas ce tb făcut la fiecare nivel din joc, sau a învățat singur pt că pur și simplu și-a DORIT ?

    Profesorul este util, dar nu este strict necesar. Profesorul și școala implementează cadrul în care să înveți, dar actul învățării în sine depinde de elev.

      (Citează)

  10. Rectific: profesorul nu e strict necesar în această lume în care abundă manualele și cărțile și tutorialele. În junglă unde nu ai nimic, profesorul e necesar.
    Excepție: clasa I unde nu știi încă să citești.

      (Citează)

    • Nu sunt de acord cu raționamentul tău din alte motive: să iei bacul e foarte simplu. Uită-te pe subiecte, ai putea lua 5 și acum.

      Cu un minim de efort, minim de cunoștințe, un elev ar putea lua bacul. Nu-i este de folos în viață? Poate că nu-i este, deși statistic vorbind, sunt sigur că cei cu bacul luat trăiesc mai bine decât cei fără bac.

      Dar dacă-i așa ușor de luat, de ce să nu-l ia? Ce-ți strică? Cu ce-ți incomodează viața că, la finalul clasei a 12-a, mai pierzi încă două săptămâni pentru a lua cu 6 un examen?

      De asta spun că problema pornește de undeva mai de la rădăcina sistemului de învățământ. E legată și de abandonul școlar, de faptul că profesorii nu conving elevii să facă acel minim efort, de faptul că 4 ani nu le transmit nici măcar niște cunoștințe de bază.

        (Citează)

  11. “Pentru salariul mediu din România, 1.800 de lei în mână, statul încasează în total alți 175 de euro în impozite. 30.000 de euro se strâng după 14 ani de contribuții lunare. ”

    Incerc sa inteleg fraza asta, Radu. aia 14 ani par sa fie 30000/175/12.
    La salariul net de 1800 de lei, ai total impozite la stat mai multe: http://www.calculatorsalariu.ro/?action=calcs2&suma=2600

      (Citează)

    • Da, eu am calculat doar folosind contribuția angajatului, care-s bani luați direct din venitul tău. Contribuția angajatorului trebuie privită altfel, un fel de taxă pentru că ai salariați. Acolo chiar dă bani firma, nu omul.

      Da, am estimat 175 euro taxe lunare din contribuția angajatului, care în 14 ani de munca duc la 30k.

        (Citează)

    • Pe afara iti negociezi salariul brut si in fuctie de situatia ta salariul net poate sa fie diferit. Cum ar reactiona salariatul cand ar vedea ca este platit cu 3198 lei si primeste in mana 1836 de lei ? Cred ca ar fi mai curiosi ce se intampla cu banii platiti de ei pe impozite si taxe.

        (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite.

sus