un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Trei concluzii personale despre marcarea articolelor cu (P)

10 Aug 2016  ·

GÂNDURI  ·

30 comentarii

A trecut mai mult de jumătate de an de când marchez articolele publicitare cu un (P) la finalul titlului. Iată ce concluzii pot trage după acest interval.

Articolele sunt la fel de citite

Poate că vă așteptați să scadă cifrele statistice față de articolele non-publicitare, dar asta nu s-a întâmplat și nici nu estimam că se va întâmpla atunci când am început să le marchez astfel.

Am muncit un pic pentru a-i convinge pe sponsorii câtorva articole că trebuie să le marchez, câțiva cerând să nu fac asta (majoritatea n-au comentat). “Nu, asta scade engagement-ul!”, mi s-a spus de câteva ori, ceea ce m-a mirat. Sunt printre puținii care marchează așa de agresiv articolele și nu m-a întrebat nimeni dacă au fost și efecte negative, astfel încât să poată trage astfel de concluzii. Din experiența mea, n-au fost sau au fost “în marja de eroare”.

Sunt mai multe explicații posibile aici. Prima ar fi că publicitatea pe bloguri se face pentru a informa lumea despre ceva nou, fie asta un produs, un serviciu sau o acțiune făcută de o companie, așa că respectivele articole sunt intrinsec informative. Nu sunt cu mult diferite față de alte articole de pe blog, singura diferență notabilă fiind că unele sunt despre subiecte pe care nu le-aș fi abordat în mod normal, de exemplu securitatea IT în IMM-uri sau faptul că o anumită bere românească a început să iasă și la export.

Articolele sunt oricum citite. Poate că unii nu observă P-ul, probabil că majorității nu îi pasă, probabil că cei mai vocali dintre cei ce spun “eu le vreau marcate ca să le pot ocoli!” le citesc oricum, dar mai în ciudă așa…. ca să vadă din ce câștigă bloggerul sute de euro (sau 10 euro sau 2000 de euro, fiecare după cum crede în cotloanele minții, că am auzit multe variante).

Poate că unii chiar folosesc titlul pentru a le ocoli, dar numărul lor este, statistic vorbind, foarte mic. Sunt la fel de citite ca și alte articole de pe blog. “Succesul” unui articol plătit este determinat de subiectul abordat, de cât de interesant este, de cât de bine este scris. La fel ca și la alte articole.

Elimină comentariile inutile despre bani

Principalul motiv pentru care am început să marchez articolele a fost ca să elimin comentariile de genul “ăsta e articol plătit!”. Mulțumesc, căpitane Evidență, că ai citit tag-ul “publicitate” și faptul că la sfârșit scria “e articol sponsorizat de X” și că ai văzut articole similare pe încă 4 bloguri și ți-ai dat seama de asta! Ești omul nostru de bază!

Acum căpitanul Evidență vede P-ul din titlu și știe că-i campanie. Ce să mai zică? N-are ce să mai zică! Se evită complet comentariile care spun “ai luat bani” și ne putem concentra pe comentariile importante: cele care înjură compania care a sponsorizat articolul!

Dar, dar… dacă sunt mai multe comentarii nu înseamnă că articolul are succes?

Nu.

Fiind un indicator aleator și foarte ușor de falsificat și “umflat”, chiar nu contează.

Nu ajută la nimic

Păi cum așa? Nu e o dovadă de obiectivitate, o declarație a intereselor dintr-un anumit articol atunci când spui mare și tare că am luat bani ca să-l scriu? Nu tocmai am zis că elimină anumite comentarii inutile?

Nu. Nu s-a schimbat nimic. Iar comentariile inutile sunt eliminate doar din acel articol clar marcat. În rest, în aproape orice alt articol există cineva care crede că-i campanie.

Serios, întotdeauna există cineva care crede că am fost plătit pentru a scrie articolul la care părerea mea diferă de a lui. E de neconceput că cineva are o altă opinie decât a lui, sigur a luat bani ca să o susțină.

Scriu despre o prăjitură? “Ai luat bani!” Scriu despre rezultatele financiare ale unei companii? “Ai luat bani!”. Scriu despre politică? “Ai luat bani!” Am scris cândva un articol lung despre relații și divorțuri și în glumă am băgat un link la ceva lenjerie intimă sexy cu mesajul “încearcă și asta, poate rămâne cu tine” și cineva a crezut că întreg articolul e sponsorizat de respectivul magazin.

Dacă le adunăm pe hârtie, eu sunt plătit pe rând de fiecare operator telecom, fiecare magazin online, firmă de curierat, partid politic, linie aeriană, țară, producător de telefoane și laptopuri și multe altele. Singurul lucru pe care nu-l explică cei care zic asta este de ce mai scriu pe blog din moment ce sunt miliardar!

Asta provine și din faptul că mulți oameni cred că publicitatea pe bloguri se face la modul “avem un produs prost, dar am vrea ca tu să spui că-i foarte bun ca să-l vindem în milioane de bucăți”. Personal n-am văzut niciodată o astfel de campanie, există un specific al comunicării prin bloguri, chiar și contra-cost, și nu este acesta. Aș fi crezut că, după atâția ani de bloguri și campanii, s-a prins toată lumea de asta.

Altfel spus, deși în România se fac campanii pe bloguri de 7-8 ani, cititorii sunt în continuare interesați de câți bani face cineva din scris pe blog, nu de informația pe care o pot afla ei din respectivul articol.

Concluzia concluziilor

Ca blogger puteți marca articolele publicitare încă din titlu, dar nu veți avea nici un avantaj. Nu vor spune cititorii “băi, ce om integru!”, ci paranoicii vor crede în continuare că totul e pe bani. Mai degrabă sunt dezavantaje, va trebui să duceți muncă de convingere cu câte 1 din 4 sponsori pentru a introduce respectivul marcaj.

Ca sponsor, însă, nu trebuie să vă fie teamă dacă bloggerul vrea să facă așa ceva. Nu aveți nimic de pierdut. Succesul unei campanii stă în alte elemente și le putem discuta cu altă ocazie.

    30 comentarii

  1. NWRadu, acesta a fost tot un articol publicitar.Am sesizat (P)-ul…. A fost platit de Radu Dumitru.

      (Citează)

  2. nu am citit ce-ai scris, ca are (P).

      (Citează)

  3. Vrei sa iei bani, de asta ai scris articolul, stim noi mai bine
    :))

      (Citează)

  4. Te-ai platit singur ca sa scrii articolul asta …

    Era cu (P) dar tot l-am citit , am zis ca poate scrii acolo cat ai primit :))

      (Citează)

  5. e mai bine asa Radule, crede-ma.
    pentru cei ca tine pentru care blogareala e o treaba serioasa, marcatul articolelor publicitare este in primul rand o chestie de demnitate, inainte de orice altceva – arata ca nu ai nimic de ascuns, iar daca scrii la acelasi nivel calitativ si in aceste articole, marcatul nu poate decat sa te ajute pentru ca iti creste credibilitatea.

    ori credibilitatea e principalul lucru pe care un blogger il vinde si companiilor si cititorilor.

      (Citează)

    • Blogul “treabă serioasă” este o chestie de masă și puțini gândesc așa adânc legat de credibilitate și demnitate. Încerc să atrag oameni deștepți pe blog, dar Internetul e mare, se găsesc mereu unii care să rămână convinși de ce știu ei mai bine.

        (Citează)

  6. Nea’ Radu, caruia ii cam place s-o faca pe desteptul, incearca acum sa puna semnul egal intre a marca un articol publicitar cu (P) si a-l tagui cu magica eticheta publicitate. Ce mai, este practic acelasi lucru intre a vedea un P mare in titlu cu a sta sa te uiti la sfarsitul articolului sa vezi ce tag are (asta desigur dupa ce-l citesti). Ma rog, nu filosofelile astea ma intereseaza neaparat, ci concluzia lui nea’ Radu ca noi astia care comentam o facem pt ca ne e ciuda pe cele cateva sute de euro pe care ii castiga el pe un articol. Nu, nea’ Radu, nu de asta comentam, ci pentru ca nu e corect ce faci matale (si ceilalti bloggeri). Daca ma uit la TV nu vreau sa vad pe cineva care lauda in timpul unei emisiuni un produs si, la final, pai de ce comentezi, nu ai vazut ca era scris cu litere mici ca e campanie publicitara. Cam asta faceti voi, bloggerii, dar desigur noi suntem de vina, pur si simplu suntem niste hateri. PS: Chiar nu castigi atat de mult incat sa vorbesti de ciuda altora ca ai bani. Te duci in concediu off season, ti se pare scumpa o bere de 0,33 lei la 6 lei etc. Din pacate, mai ai de scris multe articole publicitare pana sa ajungi acolo.

      (Citează)

    • Wow, cate comentarii negative am. Se pare ca sunt multi care se pregatesc de concediu in Thassos in septembrie…Guys, departe de mine sa jignesc pe cineva, este perfect ok sa va luati 6-packurile de bere din tara ca sa nu mai dati bani acolo.

        (Citează)

    • Păi după părerea ta, cât ar trebui să câștig ca să fie “mult”? Mi-a plăcut concluzia cu concediul off season, dar nu știu de unde ai tras-o.

        (Citează)

  7. Știi care e problema? că de la început au încercat să mascheze reclama. Nu era articol informativ, ci era ”conținut original” pe marginea unui subiect dat. Așa că unii au întrebat cum mai e așa personal un text pentru care cineva plătește un mesaj anume, iar răspunsurile n-au mulțumit. La astea s-au adunat articole foarte slabe la produse de uz general, totul cu utilitate zero.
    Eu încă nu pricep de ce unii se mai fac că nu înțeleg situația și paranoia comentatorilor. E una să prezinți ceva așa cum e și alta e să prezinți același lucru ca fiind dorința arzătoare a sufletului tău – în cazul unui abonament de telefonie mobilă, de exemplu.

      (Citează)

    • Problema vine din necunoașterea pieței de publicitate. Majoritatea celor paranoici sunt convinși că asta înseamnă că trebuie sa lauzi ceva rău, dar de fapt o campanie vine la modul “scrie și tu că am lansat abonamentul X”, iar condițiile sunt “dar te rugăm să scrii numele cu majuscule, că așa e brandul, și nu fă glume porcoase în articol”.

      Dacă cineva spune că-i dorința arzătoare a sufletului său, nu-l mai citi sau, dacă îți place oricum, treci peste, că nimic nu-i perfect.

        (Citează)

  8. advertorialul e una dintre cele mai lipsite de imaginatie forme de reclama. o sa devina irelevanta dupa un timp.
    ideea e ca un advertorial sare de la primul link imediat in ochi (in 95% din cazuri negativ). engagementul nu scade pentru ca lumea nu sta (inclusiv eu) sa analizeze titlul. de multe ori se da click pe el inainte sa ajungi cu cititul la sfarsit. apoi daca tot am citit pana acolo ma duc pana spre sfarsit.
    alta nuanta e ca tu ai in general comentatori pasnici si nu prea inspiri scandal. nu ai hateri ca sa te citeasca pe ascuns si sa comenteze negativ la advertoriale.

    un studiu misto din germania a fost facut in felul urmator: scrii 3 luni advertoriale nemarcate si apoi faci un sondaj sa vezi la cate s-a prins lumea. daca s-a prins la majoritatea inseamna ca scrii prost.

    marcatul cu P e o chestie irelevanta care nu conteaza la nimic. nici legal, nici moral. semnifica doar faptul ca tu ai fost platit pentru articolul ala punctual.

    Cititorii oricum decid singuri daca o informatie e buna, indiferent daca tu ai fost sau nu platit pentru livrarea ei. Mie personal un articol cu P imi inspira un articol caznit scris la comanda.

      (Citează)

  9. bad:
    Mie personal un articol cu P imi inspira un articol caznit scris la comanda.

    asta pentru ca ai prejudecati.
    un articol cu P poate fi un articol foarte bun si foarte folositor pentru cititori.
    poti afla o multime de informatii colaterale care sunt folositoare, chiar daca sa zicem nu te intereseaza produsul – de asta citesc eu de exemplu review-uri la mercedes, bmw si alte marci de masini pe care nu mi le permit deocamdata.

    mai poate fi folositor exact pentru ca recomanda un anumit produs si astfel te scuteste sa faci tu cercetari pe cont propriu cand ai nevoie sa cumperi un CEVA si nu stii ce marca sa alegi.

    sau pentru ca in felul asta afli despre un produs nou care te-ar putea interesa la un moment dat sau despre care pur si simplu nu stiai ca exista.

    lumea are impresia ca daca blogger-ul e platit, o sa scrie numai de bine si implicit o sa minta in legatura cu aspectele care nu sunt chiar roz.

    de fapt ce se intampla in realitate este ca blogger-ul demn de acest nume va refuza sa scrie despre un produs care nu ii place chiar daca e platit, tocmai pentru a-si pastra credibilitatea.

    asa se explica de ce pe bloguri apar numai review-uri bune: pentru ca blogger-ul a refuzat din start sa scrie despre produse proaste, nu pentru ca minte ca ar fi bune cand de fapt nu sunt.

    blogger-ul nu are obligatia sa scrie despre absolut toate produsele, adica sa faca reviews la tot – pentru asta exista site-uri dedicate sau o poate face benevol cum e Radu cu routerele.

    blogger-ul este obligat doar sa nu scrie minciuni, atat.

    o sa ziceti ca vorbesc la modul ideal, dar nu e chiar asa – aia care nu respecta regula “sa nu minti” vor disparea mai devreme sau mai tarziu, deci este in primul rand in interesul blogger-ului sa aplice regula asta.

    credibilitate, dupa cum ziceam.

      (Citează)

    • Aha, exact asa se intampla. Scuza-ma ca te intreb, dar ai cumva 2 ani? Pentru ca mi se pare foarte tare ca poti sa scrii de la varsta asta. Cred ca e un fel de super-talent.

        (Citează)

    • E vorba de modul în care alege să scrie. Nu prea ai ce să zici la o informare, că ți se comunică ceva – bine, rău, aia e. În schimb atunci când elogiezi un iaurt sau ce știu eu ce serviciu încă de la lansare, parcă jignești inteligența celui care citește. De să mintă? cât de rău poate fi un iaurt? doar că începe prin a lăuda fără sens.

      Cât despre recomandarea unui produs, nu prea cred că te scutește de la a căuta tu pe cont propriu. De obicei când cauți un produs te interesează comparația cu altele, iar asta nu prea face nimeni în România. Degeaba îți expune unul nu știu ce telefon până la ultimul șurub, dacă nu-l compară cu alte telefoane din aceeași clasă. Tind să cred și eu că ai un ideal fără rădăcini în lumea reală.

        (Citează)

  10. publiman:
    Aha, exact asa se intampla. Scuza-ma ca te intreb, dar ai cumva 2 ani? Pentru ca mi se pare foarte tare ca poti sa scrii de la varsta asta. Cred ca e un fel de super-talent.

    da, da, exact asa se intampla, cum am spus, vorbesc din realitate, nu e doar parerea mea.
    sa zicem doar ca sunt in relatii foarte apropiate cu unul din blogger-i care face exact asta si mai cunosc vreo cativa blogger-i despre care sunt convins ca fac asta.

    tu ce vrei sa spui, ca Radu de exemplu mai minte uneori in posturile lui publicitare?

      (Citează)

  11. publiman:
    Aha, exact asa se intampla. Scuza-ma ca te intreb, dar ai cumva 2 ani? Pentru ca mi se pare foarte tare ca poti sa scrii de la varsta asta. Cred ca e un fel de super-talent.

    da, da, exact asa se intampla, cum am spus, vorbesc din realitate, nu e doar parerea mea.
    sa zicem doar ca sunt in relatii foarte apropiate cu unul din blogger-i care face exact asta si mai cunosc vreo cativa blogger-i despre care sunt convins ca fac asta.

    tu ce vrei sa spui, ca Radu de exemplu mai minte uneori in posturile lui publicitare?

      (Citează)

  12. Ok, nu ai 2 ani, ai 14, cunosti si tu pe cineva care bloguieste si care probabil nici nu face foarte multi bani din asta. Foarte relevant. Hai sa spunem ca eu stiu ce vorbesc.

    Eu nu am o problema cu ce scrie nea’ Radu in articolele publicitare. Poate sa scrie doar advertoriale, I don’t care, ma deranjeaza insa (si nu doar la el) ca nu le marcheaza cum trebuie. Te rog sa nu spui ca pune tag-ul de publicitate.

      (Citează)

    • Nu ai raspuns la intrebarea daca tu crezi ca Radu mai minte in advertoriale.

      Hai, daca stii ce vorbesti, da un raspuns la intrebarea asta.

        (Citează)

  13. Eu nu am o problema cu ce scrie nea’ Radu in articolele publicitare. Poate sa scrie doar advertoriale, I don’t care, ma deranjeaza insa (si nu doar la el) ca nu le marcheaza cum trebuie. Te rog sa nu spui ca pune tag-ul de publicitate.

    pai daca citeai un pic mai sus, ai fi observat ca aproape l-am felicitat ca a inceput sa puna (P), eu fiind de-a lungul timpului unul din cei care au comentat in sensul asta pe blog.

    cat despre faptul ca tu stii ce vorbesti – nu ma indoiesc ca stii despre ce vorbesti, probabil esti omul de la agentie care cumpara cu 300 de euro toti micro-blogger-i lui chinezu, care ar scrie si despre negru ca-i alb pentru 50 de euro.

    insa asta nu inseamna ca eu nu stiu ce vorbesc.
    si nu, blogger-i despre care vorbesc eu nu iau 50 de euro pe articol, iau ceva mai mult, ca sa zic asa.

    dar s-ar putea ca tu si cu mine sa stim despre ce vorbim, dar sa vorbim despre segmente diferite de piata.

    repet: blogger-ii care mint in advertoriale vor disparea.
    probabil ca nici acum nu livreaza cu adevarat de banii pe care-i primesc, dar mai e si modelul asta de business promovat de agentii in care clientul da si el cateva sute si agentia ii zice ca-i cumpara 10 blogger-i de banii aia, uitand sa mentioneze ca traficul facut de aia nu ajunge nici pe-o masea.

      (Citează)

    • Roby, vezi cum esti, eu nu te jignesc si tu spui ca eu lucrez intr-o agentie. Pai asta e chiar mai rau decat sa fii blogger.

      Da, nu ti-am raspuns la intrebare, pentru ca, asa cum ar zice francezul, that is not the point. Daca vad o reclama la TV in care se spune “mamaa ce bun e iaurtul asta” ma gandesc sa fac vreo analiza daca ma minte sau nu? O reclama e o reclama indiferent cum o imbraci.

      Oricum, pentru ca imi esti (oarecum) simpatic o sa-ti mai spun ceva care o sa-ti taie din idealism, dar sper ca o sa te ajute pe viitor. Nea’ Radu a ajuns la un anumit nivel si de aia isi permite sa faca micile lui experimente cu “ia sa pun P in titlu sa vedem ce se intampla”, pentru ca altfel s-ar fi temut sa nu-si piarda din clienti. Este aceeasi ipocrizie pe care o vad, de exemplu, la cei care (la varsta ta ca am stabilit deja ca nu ai mai mult de 14 ani) piratau de zor si acum vorbesc foarte pretios ca nu e bine sa piratezi, ca tb sa cumperi programele originale, filmele etc.. Asta doar pentru ca acum sunt la un nivel la care isi permit sa le cumpere. Este foarte usor sa o faci pe desteptul cand esti cu burta plina. Crede-ma ca stiu cate ceva despre asta. :)

        (Citează)

  14. dam167:
    Cât despre recomandarea unui produs, nu prea cred că te scutește de la a căuta tu pe cont propriu. De obicei când cauți un produs te interesează comparația cu altele, iar asta nu prea face nimeni în România. Degeaba îți expune unul nu știu ce telefon până la ultimul șurub, dacă nu-l compară cu alte telefoane din aceeași clasă. Tind să cred și eu că ai un ideal fără rădăcini în lumea reală.

    nu toate produsele sunt telefoane mobile.
    de exemplu cand vreau sa-mi cumpar un router nu ma intereseaza sa cumpar cel mai bun router din lume, e suficient sa-mi spuna Radu sau alt blogger ca router-ul care mi-a facut cu ochii e un router bun la banii pe care vreau eu sa-i dau si e suficient.

    oamenii nu optimizeaza la maximum orice achizitie, cred ca e destul de evident asta.

    sunt foarte multe produse care sunt similare din punct de vedere al specificatiilor tehnice si al pretului. Nu ma intereseaza sa stiu care e cel mai bun, e suficient sa stiu despre unul ca e bun si gata, l-am luat si la revedere.

    Acum, eu inteleg ca noi fiind romani, ne este foarte greu sa credem ca pot exista bloggeri care sa refuze sa scrie pe bani despre un produs daca acel produs nu le place in primul rand lor.

    insa realitatea e ca exista, si m-as aventura sa spun ca prietenul din agentie care a scris mai sus (publiman) cunoaste macar cateva cazuri de blogger-i care au refuzat anumite campanii care nu li se potriveau, daca intr-adevar joaca in liga mare a agentiilor asa cum sugereaza.

      (Citează)

    • Eu am refuzat multe campanii pentru că nu cred cred în acele produse sau pentru că tocmai avusesem o campanie pentru concurență și ar fi arătat dubios.

      Pe alții îi îndemn să investească mai degrabă în Facebook Ads sau AdWords decât să bage bani în blog, ce vor ei pur și simplu nu se potrivește. Adică le-aș lua banii de pomană, fără rezultate.

        (Citează)

  15. publiman:
    Roby, vezi cum esti, eu nu te jignesc si tu spui ca eu lucrez intr-o agentie. Pai asta e chiar mai rau decat sa fii blogger.

    Da, nu ti-am raspuns la intrebare, pentru ca, asa cum ar zice francezul, that is not the point. Daca vad o reclama la TV in care se spune “mamaa ce bun e iaurtul asta” ma gandesc sa fac vreo analiza daca ma minte sau nu? O reclama e o reclama indiferent cum o imbraci.

    Oricum, pentru ca imi esti (oarecum) simpatic o sa-ti mai spun ceva care o sa-ti taie din idealism, dar sper ca o sa te ajute pe viitor. Nea’ Radu a ajuns la un anumit nivel si de aia isi permite sa faca micile lui experimente cu “ia sa pun P in titlu sa vedem ce se intampla”, pentru ca altfel s-ar fi temut sa nu-si piarda din clienti. Este aceeasi ipocrizie pe care o vad, de exemplu, la cei care (la varsta ta ca am stabilit deja ca nu ai mai mult de 14 ani) piratau de zor si acum vorbesc foarte pretios ca nu e bine sa piratezi, ca tb sa cumperi programele originale, filmele etc.. Asta doar pentru ca acum sunt la un nivel la care isi permit sa le cumpere. Este foarte usor sa o faci pe desteptul cand esti cu burta plina. Crede-ma ca stiu cate ceva despre asta. :)

    nu am inteles mai nimic din comentariul tau, mai ales partea a doua.

    cred ca fata de reclamele de la tv lumea are alte asteptari decat fata de reclamele de pe un blog, pentru ca exista interactiunea asta directa pe care cititorul o simte 1 la 1 (desi nu e)

    adica cititorul investeste mai multa incredere in blogger decat in tv.
    ca sa vezi ca e asa, gandeste-te care e motivul pentru care cititorii se simt “inselati” cand citesc un articol care se dovedeste publicitare (a fost pe blog la Simona Tache o discutie pe tema asta anul trecut)

    asa ca daca se dovedeste ca blogger-ul minte pe bani, e foarte probabil sa piarda cititori.

    iaurtul, ca vad ca o tot dati cu iaurtul.
    la iaurt nu conteaza doar gustul, conteaza si cum e facut.
    de asta a scris Radu despre vizita la fabrica Danone acu vreo 3 ani, ca ei stiu ca au o problema de imagine privind calitatea si incearca sa o contracarreze.

    personal, cred ca sa faci reclama la Danone e de mega rahat, dar hai sa zicem.

      (Citează)

    • Vezi că oamenii se simt înșelați din multe motive în România, nu o lua ca un etalon.

      Robo: iaurtul, ca vad ca o tot dati cu iaurtul.
      la iaurt nu conteaza doar gustul, conteaza si cum e facut.
      de asta a scris Radu despre vizita la fabrica Danone acu vreo 3 ani, ca ei stiu ca au o problema de imagine privind calitatea si incearca sa o contracarreze.
      personal, cred ca sa faci reclama la Danone e de mega rahat, dar hai sa zicem.

      Să știi că m-au invitat și alții pe la fabricile lor, dar nu m-am dus pentru că nu sunt în București și n-am timp de asta.

      Din experiența mea cu iaurtul, însă, ca și la telefonie, magazine online, curieri și alte câteva domenii, orice brand are parte de înjurături. Dacă scrii despre ceva, întâi îi atragi pe cei nemulțumiți de acel brand, care caută să-și verse of-ul oriunde pot (mai puțin la ANPC, desigur, după cum arăta recent o statistică privind plângerile înregistrate).

      Când e ultima oară când ai lăsat tu comentarii de genul “da, folosesc și eu și sunt mulțumit” despre un produs sau serviciu? Oamenii mulțumiți nu mai stau să facă asta.

        (Citează)

  16. Ia uite cata dezbatere!!! Cum?! Blogerii nu muncesc toata ziua numai ca să avem noi ce să citim?! Adică, ce? Blogerii iau bani, uneori? Cum? Nu țin hostingul din pensia părinților? Nu trăiesc prin fotosinteză, ai dracu’ blogeri…

      (Citează)

  17. Nu știu cum sînt alții, dar eu citesc blogul ăsta pt că m-am obișnuit de ani buni (e singurul blog pe care-l citesc și pe care comentez), și bănuiesc că-s mulți care citesc, dacă nu unul, atunci un nr. redus de bloguri. În condițiile astea, citesc toate articolele, indiferent că-s cu P sau nu, pt că nu e mult de citit. În anumite cazuri, trec f. repede peste articol dacă nu mă interesează subiectul, dar foarte rar ignor un articol cu totul.

    Deci, mi-e totuna că e cu (P) sau nu, pt că în esență orice articol care face review la un produs, la un burger sau Regnum Carya tot în categoria aia intră – un articol care vorbește despre CEVA ce eu aș putea cumpăra (dacă vreau).

    Dar mi se pare cinstit să pui (P) pt că în felul ăsta comunici că e mai puțin impresia ta acolo, și mai mult un comunicat de firmă, căci la articolele cu (P) în mod evident concluzia nu va fi – Bugerul cutare cu carne de cîine din localul X nu mi-a plăcut, nu-l cumpărați.

      (Citează)

    • Dacă nu-mi place ceva, de obicei nu mai ajungem să avem campanie. Dacă am mâncat prost la restaurantul X, n-aș accepta campanie cu X (situația asta a apărut ceva mai des în cazul magazinelor online).

      Mai văd și bloguri în care un articol este despre ce mișto e la dietă strictă și următorul e despre savarinele de la pungă. Parcă nu se potrivește în context. Mi se pare mai important să scrii despre ce vrei tu, pe termen lung se găsesc campanii pliate și pe plăcerile tale.

      Credeam că citești mai multe bloguri, mulțumesc!

        (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus