un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Un nou fenomen strică ciclismul: doparea mecanică

28 Jun 2016  ·

TEHNOLOGIE  ·

12 comentarii

Ciclismul are toate șansele să fie declarat “sportul unde se trișează cel mai mult”. După ce ani de zile a fost dusă o luptă crâncenă împotriva dopajului (și războiul continuă), culminând cu confesiunea lui Lance Armstrong și întreg scandalul declanșat atunci, acum încep să fie analizate și bicicletele.

Mai exact, vorbim de o trișare high-tech: camere cu termoviziune vor fi utilizate în Turul Franței pentru a depista eventuale motoare ascunse în bicicletele concurenților! (Reuters)

Probabil că vă întrebați unde poate fi ascuns un motor pe o bicicletă foarte subțire și ușoară, dar se poate face asta în șa, în cadrul sau tija șeii sau în butucul roții. Sincer să fiu, nu-mi închipui ce avantaj îți poate da un astfel de motor care sigur este de putere foarte mică, dar să nu uităm că vorbim de un domeniu în care cicliștii se dopează prin transfuzii masive de sânge la finalul zilei de concurs pentru a avea un sânge mai bogat în compuși ce transportă oxigenul de la plămâni spre celulele corpului. Mă gândesc că o astfel de transfuzie îmbunătățește performanța cu câteva procente, deci dacă un motoraș din acesta ajută și cu +1%, e bun, “bagă două, boss!”. Sporul de performanță este, probabil, ceva mai mare de atât.

Și nu-i o teorie. O belgiancă a fost depistată cu motor în bicicletă la o cursă Under-23, iar alți jurnaliști au depistat nu mai puțin de 5 cicliști dotați cu motoare la altă cursă, folosind o cameră cu termoviziune, doar că le-a lipsit autoritatea de a-i lua la control, așa că lucrurile au rămas la stadiul de bănuială.

Cam așa arată o imagine termo cu o bicicletă ce are ascunsă o baterie sau un motor în cadru, via cyclingnews:
camera_termo_bicicleta_motor_1

Un constructor de astfel de motoare a declarat că o astfel de tehnologie poate costa între 50.000 și 200.000 de euro, iar un astfel de motor are o putere de aproximativ de 250 watti. Transformat în cai-putere, asta înseamnă 0,33 CP, ceea ce mare infim pentru că ne-am obișnuit cu cifrele de la automobile. Wikipedia spune că un ciclist de performanță poate produce aproximativ 400 W (0,53 CP) pentru o perioadă de o oră, neputând susține acest ritm toată ziua. E clar că un motor chiar și de 100 W poate fi un avantaj mare în sectoarele de deal.

Iată o posibilă schemă despre cum ar funcționa un astfel de motor, via BBC:
bicicleta_motor_ascuns

Turul Franței începe pe 2 iulie și se termină pe 24 iulie. Prima zi este spectaculoasă, începe lângă Mont St Michel și se termină lângă Utah Beach. Turul revine și pe Mont Ventoux, se duce pe lângă Mont Blanc și are în total 9 etape de munte. Aveți toate informațiile pe site-ul oficial.

    12 comentarii

  1. Există deja și biciclete de serie care dispun de o astfel de tehnologie (mă rog, probabil mult mai rudimentară) – http://www.goatbikes.com/about.html . Probabil că cei care circulăm cu bicicleta nu înțelegem scopul, dar cică ar fi util pentru cei care vor să facă ciclism amator și au probleme de sănătate sau o condiție fizică precară, pe anumite segmente de drum.

    250 W e mult, mai exact cam atâta dezvoltă un amator la viteze de 20-30 km/h. Ce spui tu legat de puterea susținută într-o oră e FTP (functional threshold power). Puterea maximă sare bine de 1000 W în cazul unui sprint, dar nu prea se publică cifrele astea. Probabil că diferența se face la cățărare (pentru așa zisele evadări), că nu-mi dau seama cum te-ai putea obișnui cu el la sprint unde fiecare are cadența calculată – probabil o sincronizare.

      (Citează)

    • Probabil ca ajuta in alte momente, in principiu cand ti-ai cam consumat energia. In sprinturi nici eu nu-i vad contributia…

        (Citează)

  2. In toate sporturile se practica o forma sau alta de dopaj, fie ca-s pastile, sange, materiale compozite sau testicule de taur. Ciclismul este unul dintre sporturile mai vizibile si atunci normal ca vor iesi mai multe la vedere.
    Oricum, faza cu motorul in cadru e demodata, baietii cu bani pot cumpara roti cu anumite aliaje pe janta care practic transforma toata janta intr-un motor.
    Pentru un ciclist aflat in forma maxima, 250W e imens. Eu la nivel de amator sustin 250-350W.

      (Citează)

  3. Nu inteleg de ce trebuie folosite camere cu termoviziune. Scanerele cu raze x gen cele de aeroport ce problema au? Se ia bicicleta inainte de a fi aprobata pentru start, se trece prin scaner si daca are motoras toata echipa respectiva este discalificata.

    Probleme complicate, solutii simple.

      (Citează)

    • O echipa are pe langa biciclete cicilistilor inca vreo 9 pe masina de suport si mai exista si masini de suport neutre. Solutia lor cu termoviziunea s-a vrut sa fie ieftina si usor de pus in practica, e mult mai facil sa ai mai multi oameni care fac verificari in paralel decat sa ai un scanner de genul celor din aeroport care sunt scumpe si dificil de mutat.
      De ce nu se ia nici o masura radicala? Simplu, se fac bani multi din ciclism si nu se face sa strici combinatiile celor din domeniu care cel mai probabil si-ar face propriile eventuri daca ar fi dati afara.

        (Citează)

    • Poate pentru ca razele X au o problema cu metalul ??!!

        (Citează)

  4. thundermar:
    Poate pentru ca razele X au o problema cu metalul ??!!

    Si asta ar fi un motiv.. doar ca la nivelul ala multe dintre biciclete sunt facute din materiale compozite.

      (Citează)

  5. Genul ăsta de practici murdare vor dispărea după ce va fi aprobat noul model de bicicletă pentru Tour de France: http://goo.gl/cAqCyE

      (Citează)

  6. personal nu inteleg de ce competitiile astea nu sunt facute cu biciclete standard de acelasi tip. vrei sa demonstrezi ca esti bun ca ciclist ? egalizezi celalalt factor, respectiv bicicleta.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus