un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Test în mărime naturală: cum tremură o clădire la cutremur puternic

11 Feb 2016  ·

GÂNDURI  ·

14 comentarii

Vreți să vă speriați? Iată un clip ce arată cum “joacă” o clădire la un cutremur de 7,3 grade. Japonezii au construit o structură de beton înaltă de 27 de metri, practic cât un bloc real cu 8-10 etaje, și au pus-o pe o platformă masivă de simulare a cutremurelor.

7,3 este mărimea estimată a cutremurului așteptat la noi. Cel din ’77 a avut 7,2 grade. Așa se vor mișca toate clădirile din zona asta a țării, iar apoi vor veni replicile.

Observați două lucruri în acel clip:

  • cum se crapă coloanele de beton, cât de rapid apar acele “fracturi”. Rezistă la un cutremur, dar oare vor mai rezista și la un al doilea?
  • cum par că se ridică de pe sol coloanele, la “parter”.

cutremur_japonia_1 cutremur_japonia_2

În alte știri, nici un imobil cu bulină nu a fost reconsolidat în capitală în 2015. 20 de clădiri ar fi trebuit să fie reconsolidate, conform intențiilor declarate la început de an, dar nu s-a făcut niciuna. 6 dintre ele erau reportate din 2014, oricum. V-am mai spus cum stă treaba cu reconsolidările, oamenii nu au bani și se amăgesc singuri că vor fi bine.

sursa: IBT.

    14 comentarii

  1. La cat de haotic s-a construit in 2004-2009 cred ca surpriza mai mare va fi legata de cladirile noi care vor cadea la primul cutremur mai serios. Sper sa ma insel, dar am asa un feeling ca surpriza nu va fi una placuta.

      (Citează)

  2. Evacuati Bucurestiul si ati terminat cu problema

      (Citează)

  3. Pentru cladirile cu bulina nu e nevoie de 7,2 grade… Se duc naibii si la mai putin…

      (Citează)

  4. Eu sunt curios cine o sa repare cladirile avariate? In mod normal asigurarile de tip RCA obligatorii in acest moment! Numai ca 20.000 de euro nu acopera costurile pentru o astfel de interventie! Dupa parerea mea statul nu trebuie sa repare cladirile cu bulina care nu sunt proprietatea lui. Cum de asemenea nu trebuia sa le termoizoleze fara sa le consolideze pe cele construite in perioada 1940 -1977.

      (Citează)

    • asigurarea aia PAD iti da maxim 20 mii euro ( adica 8 ani si ceva luni la o chirie de 200Euro ) cu care sa te acoperi minimal in cazul in care nu ai alta asigurare

        (Citează)

  5. Aș vrea să fac câteva precizări legate de seism.

    Magnitudinea, măsurată pe scara Richter, reprezintă aria pe care se resimte cutremurul și nu e un indicator clar al intensității – adică mișcarea terenului. Practic, intensitatea este dată de accelerația terenului în m/s. În cazul cutremurului din 4.03.1977 accelerația maximă a fost 0.23g (adică 0.23 x 9.91 m/s^2). Magnitudinea depinde de adâncimea cutremurului, stratificația acestuia, falii etc., iar din punct de vedere al ingineriei structurale nu este un parametru elocvent. În Timișoara o accelerație a terenului mai mare decât cea resimțită în București în ’77 s-a înregistrat pentru un cutremur de magnitudine mai mică (undeva la 4 grade parcă).

    Acum, referitor la ”cum se crapă coloanele de beton, cât de rapid apar acele “fracturi”. Rezistă la un cutremur, dar oare vor mai rezista și la un al doilea?”, răspunsul e NU. Nu va ține și nici nu se proiectează pentru a ține. Normele seismice sunt un minim necesar stabilit de fiecare țară pentru o siguranță stabilită statistic în cei 50-100 de ani de viață a construcției. Cutremurele de intensitate maximă trebuie, de obicei, să nu producă colapsul structurii sau să păstreze clădirea în picioare până la evacuarea oamenilor.

    Gradul de siguranță, atunci când este mai mare decât minimul impus de legislație, poate fi cerut de beneficiarul investiției la faza de proiectare.

      (Citează)

    • acceleratia terenului parca e necesara cand se face proiectarea si implica studiu geo ?
      trebuia sa fac la un moment dat o hala si mi-a cerut proiectantul studiu geo din care reiesea acceleratia terenului dar parca mai era o harta care arata si zonele seismice cu grade de impact.

        (Citează)

    • Acum, daca e sa o luam strict stiintific :), magnitudinea cuantifica energia eliberata din focar, practic nu masoara nimic, ci pe baza interpretarii matematice a amplitudinii undelor seismice inregistrate pe un seismograf, atribuie o magnitudine acelui cutremur.
      O alta exprimare, poate si mai buna, magnitudinea este un numar pe o scara logaritmica, obtinut prin calcule matematice avand ca date de intrare amplitudinea undelor seimice inregistrare de un seismograf. Gasiti aici mai multe: https://en.wikipedia.org/wiki/Richter_magnitude_scale

      Pe de alta parte, intensitatea cuantifica efectele cutremurului, intensitatea fiind diferita functie de locatie. Pentru ca un cutremur are diferite efecte in diferite zone.
      Trebuie sa intelegeti ca normele actuale de proiectare la seism, impun ca o constructie de importanta normala, sa poata fi operabila fara lucrari de consolidare structurala (eventual doar cu mici reparatii, gen injectat o fisura, reparat niste beton crapat) la un cutremur, (ca sa fie mai usor de inteles) similar celui din 1977 sau pe aproape.
      In Romania s-a calculat statistic ca maximul capabil al sursei Vrancea este 8.1 pe scara magnitudine moment. Scara Richeter este prima scara seismica inventata si la cutremure mai mari de 7.5 se satureaza si nu mai poata fi folosita. Magnitudinea moment e explicata aici http://earthquake.usgs.gov/learn/glossary/?term=magnitude

      Cladirea din film s-a comportat exemplar pentru modul in care este compusa. Si da, poate fi reparata prin inlocuirea betonului degraadat sau prin alte metode. Partea mai trista este ca in Japonia, cladiri mai putin avariate ca asta au fost demolate la cererea locatarilor care nu se mai simteau in regula.
      La noi fenomenul pare cumva intors pe dos, dar asta e alta discutie! Ca sa intelegeti mai bine, noi stim ca betonul crapa, si luam in calcul ca el face asta in timpul unui cutremur. Noi vrem ca armatura sa nu se intinda in domeniul plastic (adica de unde nu-si mai revine la forma initiala) si de asemenea vrem ca betonul sa nu se faca bucati. Daca fisureaza sau crapa, nu-i bai, il putem repara.

      Daca mai aveti dubii, search pe google in limba engleza si gasiti toate informatiile pe care le doriti, americanii le ofera gratis, inca!

        (Citează)

  6. Cladirile se pot consolida dupa un astfel de cutremur? pentru a avea siguranta ca nu va pica la urmatorul?

      (Citează)

  7. Ender:
    acceleratia terenului parca e necesara cand se face proiectarea si implica studiu geo ?
    trebuia sa fac la un moment dat o hala si mi-a cerut proiectantul studiu geo din care reiesea acceleratia terenului dar parca mai era o harta care arata si zonele seismice cu grade de impact.

    Normele cu prevederi și metode de calcul pentru seism sunt P100/2013 și SR EN 1998 (cu părțile și anexele aferente). În general se preiau de acolo aceste lucruri, iar studiul GEO de obicei precizează încadrarea construcției și indicii ce caracterizează zona respectivă.

      (Citează)

  8. Catalin:
    Eu sunt curios cine o sa repare cladirile avariate? In mod normal asigurarile de tip RCA obligatorii in acest moment! Numai ca 20.000 de euro nu acopera costurile pentru o astfel de interventie!

    20.000 de eur x 20 de apartamente intr-un bloc ? Reparatiile , in speta daunele la structura de rezistenta a blocului afecteaza toti locatarii. Cu 400 000 ar trebui sa il poti face de la 0.

      (Citează)

    • Pai jumatate nu au asigurare, si chiar daca ar avea tot nu ajung. Oamenii trebuie mutati din apartament pe perioada lucrarilor si asta costa bani. Apoi daca un apartament are 60-70mp construiti, 20 000 abia ajung pentru finisaje. Sa nu uitam ca trebuie platite si taxe catre stat si TVA, doar nu iei pe nea Gica de la scularie si echipa lui sa repare un bloc. Bine ar fi sa ajunga banii si sa aiba cine plati, dar ma indoiesc ca o sa fie asa!

        (Citează)

  9. 1) nwradu, îi tot dai înainte cu “reconsolidarea”, asta înseamnă să consolidezi ceva ce a fost deja consolidat. În cazul nostru, este consolidare simplă, căci nu s-a mai făcut alta.

    2) nu se pot prevedea exact nici magnitudinea unui cutremur viitor (aia cu 7.3 este poveste), și mai ales fiecare clădire are propriile frecvențe de rezonanță, fiecare clădire este poziționată altfel față de undele seismice, etc, tocmai de-aia în ’77 unele căldiri au căzut cu totul în timp ce altele nu au avut nici pe dracu’.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus