Văzui Prince of Persia, total întâmplător cam în aceeaşi perioadă în care a apărut varianta HD pe net. E doar o coincidenţă.
Filmul e aşa-şi-aşa, te uiţi la el, îl bifezi şi treci mai departe. E destul de spectaculos, efectele nu sunt rele, are şi umor, dar nu excelează la nici un capitol.
Din păcate, după ce s-a terminat parcă am rămas nemulţumit de ce am văzut. Mă tot gândesc că universul Prince of Persia şi intriga cu pumnalul timpului putea fi mult mai bine valorificată prin ceva mai misterios gen monştri, zei și legende, nu doar un complot pentru tron. Intriga a fost slăbuţă şi artificial întinsă la 3 ore. Actriţa principală nu m-a impresionat, dar nici regizorul nu a pus-o în valoare. Pumnalul magic, care dădea timpul înapoi, a fost folosit o singură dată într-o luptă. N-am înţeles de ce “prinţul” nu putea să fie prinţ pe bune, ci un orfan adoptat de regele Persiei. Când se prăbuşea podeaua sub el, mă aşteptam să strige “run, you fools” şi prinţesa “Gandaaaaalf!” după el. Asasinii goneau prin pădure ca nazgulii din Stăpânul Inelelor, dar şeful lor zici că era Paul Atreides într-o zi nasoală.
Dacă îl făceau cu mai multă atenţie şi logica, probabil ar fi scos suficienţi bani încât să merite şi o continuare.