un blog de Radu Dumitru
un blog de Radu Dumitru
►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄
De la o vreme (cam de cand m-am angajat) parca sunt mereu pe graba si nu-mi place asta. Vreau sa fac totul la viteza normala, pe indelete, sa mearga cat mai bine, sa am timp sa observ ce e in jurul meu.
Dimineata ma grabesc sa ajung la servici. Cand plec de acolo ma grabesc spre metrou ca sa ajung la timp spre masterat, si apoi ma grabesc cand schimb la Piata Unirii prin tunel, ca poate e metroul in partea cealalta si nu-l mai astept pe urmatorul, apoi ma grabesc de la Romana pana in cladire. Cand termin, ma grabesc acasa, ca de obicei e aproape 9 seara si mi-e foame si am de facut diverse si pe acasa.
Si dupa 5 astfel de zile vine weekend-ul si am doua zile libere. In care iarasi sunt mereu pe graba. Sa ma intalnesc cu cat mai multa lume, sa rezolv ce s-a mai strans in timpul saptamanii in plan personal, sa ma odihnesc, sa ma distrez cum pot, sa simt ca e pauza de la ce fac in restul saptamanii.
Am insa impresia ca ma plang degeaba si ca toata lumea trece prin asta. Si nici macar nu am cine stie ce de facut acasa, copii de crescut, mancare de gatit sau alte griji. Imi pare rau insa ca m-am bagat la masteratul asta, ca din cauza lui ziua se termina la ora 9 seara.
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
Îți place blogul meu?
Apasă acest buton înainte de a cumpăra de la eMAG
și vei susține acest site.
Magazine recomandate:
Formula 1 în China: Mercedes mă dezamăgește, plus înjurături între piloți
Articole interesante de citit astăzi – 21 aprilie 2024
Cîrstoiu out, Piedone intră în linia dreaptă
Camerele 360 de grade ajung la senzori 8K
Astăzi vor fi încasări record la spălătoriile auto după cât praf din Sahara s-a depus pe mașiniCopyright © 2006 - 2007 nwradu blog.
Reproducerea textelor și a imaginilor ce-mi aparțin este posibilă numai în sistem "creative commons Attribution Non-Commercially Share-alike 3.0 CC BY-NC-SA".
Termene și condiții | Politica de confidențialitate | Politica de cookies
9 comentarii
15/01/2007 la 5:44 AM
bun venit in lumea angajatilor, esti inca in tranzit d’aia realizezi faza cu graba, insa in curand o sa te integrezi in marea masa de oameni care se grabesc intre acasa-servici-super market-soacra bolnava-scoala copil-acasa si n’o sa ti se mai para nimic ciudat, o sa te lasi purtat de val, ideea e sa reusesti sa’ti pastrezi cateva mici pasiuni personale care sa nu’ti lase “eul” sa moara, in rest nu prea ai mare lucru de facut, poate eventual sa te calugaresti sau sa castigi la loto
Osirus(Citează)
15/01/2007 la 10:33 AM
Oare citi bloggeri trecem unul pe linga altul zilnic?
Cristian Roman(Citează)
15/01/2007 la 11:21 AM
Dupa ce am citit post-ul tau, m-a luat o stare de stress si un sentiment ca am intrat intr-o teribila criza de timp…Nici nu stiu de ce, ca doar duc viata de student(a): o gramada de citit pentru niste referate, de “vanat” niste prezente la seminarii, de invatat pentru vreo 7 examene,de pregatit o lucrare de licenta…Lejer…Dar trebuie sa fiu optimista: putea fi si mai rau, eventual sa am si un job :D
Livia(Citează)
15/01/2007 la 12:03 PM
Cristi, nu stiu, dar am mers de vreo 2 ori in metrou langa Tolontan (cred ca era el, dupa poza de pe blog asa parea). Cred ca sta pe la Tineretului pe aici.
Livia, imi pare rau ca probabil te voi stresa si mai mult, dar viata de student, cu toate examenele ei si invatat si referate, e cea mai buna si mai placuta. Fata de ce urmeaza, e un paradis. Sa nu ai nici o grija pt ziua de maine, sa te preocupe doar in sesiune cateva examene, eventual in timpul saptamanii sa nu uiti sa faci vreun referat ceva… sa te duci la cursuri (daca te duci) si sa stai degeaba pe acolo, fara nici o responsabilitate, grija, problema de rezolvat, e cel mai bine. Majoritatea celor pe care ii cunosc regreta zilele studentiei. Savureaza-le cat mai tin, pt ca apoi nu prea va fi mai bine de atat.
nwradu(Citează)
17/01/2007 la 10:20 AM
:) Cred ca toata lumea trece prin asta. Cum s-a lansat ” Birou de blogger”, s-ar putea lansa un site” zi de blogger” :).
Eu dimineata ma pun in masina, conduc 10 mile, ma urc la etajul 9, stau 9 ore, cobor seara, ma urc in masina, mai conduc 10 mile la pasul de 20-30 de mile pe ora cum a fost ieri, apoi fugi- prieteni, supermarket, rufe, gatit…si nu am timp sa respir…iar weekendul trece ca 2 ore. Nu stiu altii cum sunt…dar eu as prefera saptamana sa fie de 2 zile si weekend de 5!
De peste balta…
Oana
Anonymous(Citează)
18/01/2007 la 12:13 AM
Mda, eu cand vad in filme cozi din alea kilometrice pe autostrazi si ore in sir de stat in “commuting” imi piere cheful de America.
Ce pot sa zic e ca dupa doua luni de astfel de program si graba (care e prezenta peste tot, de ex am observat ca ma grabesc si cand mananc, hamesit, acasa, si cand mai vorbesc cu ai mei sa le zic ce mai fac, si in orice altceva) am inceput sa admin parintii care dupa astfel de zile mai vin si acasa si au grija de copii, de facut mancare, de mers la cumparaturi, etc…
Ma gandeam la ce zice Osirus, daca acele mici pasiuni sunt suficiente ca sa te tina la suprafata si sa-ti dea impresia ca totusi ai timp suficient si pentru tine. Nu pot sa-mi dau seama inca.
nwradu(Citează)
18/01/2007 la 11:01 PM
In 1996 si 1997 eram in situatia ta, viata pe fuga: servici, facultate, prietena, etc… Eram mereu transpirat.
Mi-am jurat in acele zile ca nu voi trai mereu asa. Una din placerile mele din 97 incoace, este sa stau dimineata, acasa, linistit, in fata unei cafele ;i sa savurez clipele de relache.
De multe ori am renuntat la niste oportunitati de a face bani in schimbul unei vieti relaxate.
Stii ce e paradoxal? Fiind odihnit si relaxat, randamentul muncii este mult mai mare si, practic, realizez mult mai mult decat atunci cand eram mereu pe fuga.
In clipele de relache imi vin multe idei de a imbunatati munca.
rast(Citează)
19/01/2007 la 1:34 AM
@rast: si nu iti pare rau ca in lipele de relaxare iti vin idei tot pentru munca? Totusi este greu sa scapi de “umbra” serviciului…
nwradu(Citează)
19/01/2007 la 10:55 AM
Tot eu… intamplator se pare ca am facut acest post in Slow Down Week, dupa cum zice un site.
Am gasit animatia asta in flash, care parca e postul meu facut in desene. M-au copiat :P. Link interesant.
nwradu(Citează)